Deficitul bugetului consolidat a urcat la 5,39% din PIB după primele trei trimestre, de la 4,54% în primele opt luni, și a ajuns la 102,47 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, publicate luni.

'Execuția bugetului general consolidat pentru primele nouă luni ale anului 2025 confirmă tendința de stabilizare a finanțelor publice. Deficitul bugetar s-a situat la 102,47 miliarde lei, reprezentând 5,39% din PIB, sub nivelul de 5,47% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut', precizează MF.

Veniturile totale au însumat 466,95 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025, în creștere cu 12,3% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,9 puncte procentuale, evoluție susținută în proporții similare de veniturile curente (+0,44 pp) - cu precădere impozit pe salarii și venit, contribuții de asigurări și accize - și de fondurile europene (+0,45 pp).

Potrivit MF, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 43,85 miliarde lei, înregistrând o creștere de 20,1% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+72,4%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (20,9%), peste dinamica fondului de salarii din economie (10,5%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectoarele construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 154,84 miliarde lei, consemnând o creștere de 10,5% (an/an), similară cu majorarea fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări a fost influențată și de un transfer efectiv la Pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în primele nouă luni ale anului trecut (16,7 miliarde lei în ianuarie-septembrie 2025, față de 13,2 miliarde lei în ianuarie-septembrie 2024).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 27,72 miliarde lei, consemnând o creștere de 12,8% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici, iar încasările nete din TVA au totalizat 94,76 miliarde lei, marcând o creștere de 7,7% (an/an).

'Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+9,3%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (24,7 miliarde lei în ianuarie-septembrie 2025, comparativ cu 22,6 miliarde lei în aceeași perioadă din 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat', precizează reprezentanții ministerului.

În ceea ce privește veniturile din accize, acestea au însumat 35,69 miliarde lei, consemnând o creștere de 11,5% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+16%) și accizele pentru produsele din tutun (8%).

'Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile', subliniază sursa citată.

Veniturile nefiscale au însumat, în perioada menționată, 41,12 miliarde lei, în creștere cu 6,9%, evoluție susținută de vărsămintele din veniturile nete ale BNR. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 35,02 miliarde lei, în creștere cu 42,8% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 569,43 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 11,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,8 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 29,1% din PIB la 29,9% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 126,67 miliarde lei, în creștere cu 6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,7% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Pe de altă parte, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 71,02 miliarde lei, în creștere cu 7,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale respectiv 4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 13,1% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost, în perioada ianuarie-septembrie 2025, de 39,94 miliarde lei, cu 13,32 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Și cheltuielile cu asistența socială au crescut, cu 13,4%, la 187,86 miliarde lei. Nota publicată de MF explică faptul că evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

De asemenea, cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 9 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,49 miliarde lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 9,30 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (883,85 milioane lei).

Alte cheltuieli au fost de 12,79 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 44,02 miliarde lei, în creștere cu 32,01% față de aceeași perioadă a anului 2024, iar cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au totalizat 82,62 miliarde lei, cu 10,26% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 74,93 miliarde lei.

România a convenit cu Comisia Europeană să închidă anul cu un deficit de 8,4% din PIB. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)