Banca Națională a României (BNR) lansează proiectul Economic@BNR, o platformă de cercetare și analiză pe teme economice relevante pentru România, inclusiv din perspectiva obiectivelor asumate la nivel național privind dezvoltarea educației economice și financiare, conform unui comunicat de presă.

Scopul inițiativei este acela de a facilita comunicarea, dezbaterea și aprofundarea unor subiecte de actualitate cu privire la anumite evoluții relevante în materie de politici naționale, europene și internaționale.

Contextul actual, caracterizat prin multiple incertitudini și constrângeri economice, atât în planul dezechilibrelor economice, cât și în privința soluțiilor tehnice, indică o creștere exponențială a volumului de date și informații de profil, deci și a complexității deciziilor de politică economică, se menționează în comunicat.

Potrivit sursei citate, prin proiectul Economic@BNR, Banca Națională a României își propune o implicare proactivă în comunicarea, atât către publicul nespecialist, cât și în sfera deciziei de politică economică, a principalelor coordonate ale evoluțiilor, progreselor, riscurilor și vulnerabilităților specifice economiei românești și contextului european și internațional în care aceasta funcționează.

Sub sigla Economic@BNR vor fi lansate analize și studii tematice, iar subiecte de interes și evoluții relevante vor putea fi dezbătute și aprofundate, împreună cu specialiștii BNR, în cadrul unor evenimente tematice de tip conferințe, prezentări, mese rotunde, ateliere de educație financiară.

Primul studiu realizat în cadrul proiectului este intitulat 'România Europeană - evoluții, progrese, provocări' și constituie o radiografie grafică cuprinzătoare, bazată pe analiza a peste 100 de indicatori specifici - economici și sociali, micro și macroeconomici, cantitativi și calitativi, structurali și sectoriali, de performanță și de rezultat.

Indicatorii analizați urmăresc progresele și beneficiile măsurabile ale României, asociate cu statutul de țară membră a Uniunii Europene, atât în dinamică națională cât și în raport cu alte state, cu precădere cele din regiunea Europei Centrale și de Est, dar și în cadrul Uniunii Europene în ansamblu. Alături de dinamica economică și diferite evoluții sectoriale, sunt evidențiate și aspecte specifice în legătură cu accesul la finanțări, mixul energetic, infrastructurile de transport și comunicații, sistemele de sănătate și educație, impozitarea, dezechilibrele externe, dar și aspecte care țin de percepția privind calitatea vieții, încrederea și calitatea guvernanței.

Evoluțiile astfel evidențiate sunt asociate, în cadrul studiului, unor concepte-cheie și direcții de analiză ce structurează materialul pe cinci secțiuni direct asociate: Creștere, Convergență, Competitivitate, Reziliență; Companii, Finanțare, Energie, Infrastructură; Muncă, Ocupare, Șomaj, Productivitate; Calitatea vieții, Incluziune socială, Inegalități, Speranța de viață; Fonduri europene, Coeziune, Dezvoltare regională, Investiții și Reforme PNRR

Studiul evidențiază, cu titlu de concluzii, progrese notabile din ultimele două decenii precum: România a înregistrat cea mai rapidă convergență reală dintre țările UE, nivelul curent al PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare fiind de peste 75% față de media Zonei euro, în contextul în care creșterea economică s-a situat în general peste media UE; Ponderea comerțului internațional al României în activitatea economică a înregistrat tendințe ascendente, cu un vizibil și consistent ritm de creștere al exporturilor de tehnologie medie și înaltă, pe fondul investițiilor destinate modernizării economiei; Investițiile străine directe, majoritatea provenind, în special în industrie, sectorul bancar, comerț și servicii, din țările europene, au contribuit substanțial la crearea de locuri de muncă, integrarea avansului tehnologic și creșterea productivității; Reducerea progresivă a ponderii economiei informale în PIB a permis îmbunătățirea condițiilor de muncă și a facilitat accesul populației la mai multe surse de finanțare; Sectorul bancar românesc a continuat să își îmbunătățească reziliența la șocuri și capacitatea de finanțare a economiei, atât solvabilitatea cât și lichiditatea fiind situate consistent peste valorile medii ale Uniunii Europene; În domeniul energiei, România beneficiază de avantaje competitive majore în plan regional, prin cel mai redus grad de dependență energetică regională, înregistrând progrese considerabile din perspectiva eficienței utilizării surselor de energie primară; Cu un beneficiu net total pentru România de aproximativ 70 miliarde euro, fondurile europene continuă să finanțeze investiții majore în modernizarea economiei și reforme necesare creșterii calității guvernanței și a politicilor publice.

'Pentru România, aderarea la Uniunea Europeană a fost un pas crucial, ce a influențat considerabil traiectoria de dezvoltare a țării. Progresele importante în plan economic, social și instituțional, din ultimele decenii, arată că România a navigat destul de bine printre oportunitățile și provocările apartenenței la Uniune. Continuarea parcursului de modernizare și gestionarea adecvată a riscurilor și provocărilor curente implică, în anii următori, un salt calitativ în planul politicilor publice și al guvernanței economice' a subliniat Cosmin Marinescu viceguvernatorul BNR, citat în comunicat, evidențiind totodată că aderarea la OCDE, Zona Euro și consolidarea poziției în NATO, sunt opțiuni cu avantaje incontestabile pentru România, iar în dinamica noului context comercial global, un factor esențial rămâne consolidarea și extinderea parteneriatelor externe, îndeosebi în domenii precum energia nucleară, industria de apărare, tehnologia avansată.

Totodată, în contextul concluziilor, studiul menționează ca principale provocări curente: Povara deficitelor gemene - deficitul bugetar și dezechilibrele externe, care generează nevoia de consecvență în ajustarea și reașezarea cadrului fiscal-bugetar, pentru refacerea echilibrelor macroeconomice și asigurarea sustenabilității; gradul scăzut al intermedierii financiare, un factor cheie în creșterea acestuia fiind continuarea transformării economiei către una cu valoare adăugată ridicată, inclusiv prin folosirea consistentă a fondurilor europene; traiectoria puternic ascendentă a datoriei publice din ultimii ani, care subliniază necesitatea unei consolidări fiscale consistente și sustenabile; necesitatea recuperării unor decalaje față de țările din regiune și față de media europeană din punctul de vedere al infrastructurii de transport, atât rutieră cât și feroviară, evoluții aflate în strânsă legătură cu absorbția fondurilor europene.

Realizarea studiului 'România europeană - evoluții, progrese, provocări' reprezintă o primă inițiativă în derularea proiectului Economic@BNR, context în care Banca Națională a României intenționează să aducă în atenția celor interesați, și în viitor, subiecte la fel de importante.AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)