Companiile sunt reticente să apeleze la transportul multimodal, având în vedere infrastructura de transport inadecvată, lipsa unor terminale multimodale moderne conectate la toate modurile de transport, lipsa unor lanțuri logistice multimodale și a unor depozite pentru containere, costurile mari de transport și de transfer, timpul de tranzit ridicat și navigabilitatea redusă pe Dunăre, relevă un studiu publicat joi de Consiliul Concurenței.

Practic, concluzia studiului realizat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) și Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF), din cadrul autorității de concurență, arată că transportul multimodal de mărfuri este puțin utilizat de companiile din țară, din cauza dezvoltării insuficiente a infrastructurii, însă atragerea investițiilor ar crește fluxurile de marfă, valorificând potențialul de transport de care dispune România (fluvial, maritim, feroviar, rutier și aerian).

'România are o poziție geografică avantajoasă, însă, lipsa unei infrastructuri integrate și moderne limitează opțiunile companiilor și reduce competitivitatea. Prin investiții și o strategie coerentă, transportul multimodal poate deveni un pilon esențial al economiei naționale și o alternativă sustenabilă pentru viitor', este de părere președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.

CSDN și CNSDF au analizat transportul multimodal de mărfuri din România, pe baza informațiilor transmise de companiile care își desfășoară activitatea în industria prelucrătoare, case de expediții de mărfuri, terminale intermodale/multimodale de mărfuri, precum și a informațiilor furnizate de instituții publice, formulând recomandări pentru dezvoltarea acestuia.

Potrivit documentului dat joi publicității, rețeaua de drumuri publice utilizată pentru transportul rutier a crescut cu 0,2%, în 2023 ajungând la 86.388 kilometri, în timp ce lungimea căilor ferate în exploatare s-a diminuat cu 1,4% față de anul 2021, până la 10.611 kilometri.

Referitor la infrastructura de transport naval, România are 2.763 de kilometri de căi navigabile, 43 de porturi fluviale și fluvio-maritime/locuri de operare/puncte de lucru, cel mai mare port maritim, Constanța și canalul Dunăre-Marea Neagră.

În ceea ce privește transportul aerian, cu toate că România are 17 aeroporturi, doar nouă aeroporturi au fost utilizate pentru transportul mărfurilor, respectiv: Otopeni, Cluj, Timișoara, Constanța, Craiova, Iași, Suceava, Arad și Sibiu.

În prezent, în România există 58 de terminale inter/multimodale de transport (care utilizează două sau mai multe moduri de transport), din care doar 27 sunt active.

Din numărul total de terminale, 33 sunt proprietatea CFR Marfă (56,9%), însă doar patru sunt active. Din cele 27 de terminale active, aproape jumătate deservesc principala poartă de intrare a mărfurilor în țară, respectiv portul Constanța, fiind situate în regiunea de sud-est a țării.

Transportul multimodal este utilizat, însă, de doar 2,3% dintre companiile active în România care au răspuns solicitărilor CNSDF și CSDN, transportul rutier clasându-se pe prima poziție, datorită duratei scurte a livrării mărfurilor la destinatar și a dezvoltării mai bune a rețelei rutiere decât cea feroviară sau navală.

Și din punct de vedere al cantității totale de mărfuri transportate, transportul rutier se clasează pe primul loc (84,1%), urmat de transportul feroviar (11,1%) și cel multimodal (3,1%), în timp ce transportul aerian nu reprezintă o opțiune întâlnită frecvent în rândul companiilor, din cauza lipsei unor terminale cargo specializate și a costurilor foarte mari de transport.

Din cantitatea totală de mărfuri transportată multimodal în 2023 (2,5 milioane de tone), 43,63% a fost transportată feroviar-rutier (1,1 milioane de tone), în timp ce 38,57% (aproximativ 1 milion de tone) a fost transportată rutier-feroviar-naval.

Astfel, companiile sunt reticente să apeleze la transportul multimodal, având în vedere infrastructura de transport inadecvată, lipsa unor terminale multimodale moderne conectate la toate modurile de transport, lipsa unor lanțuri logistice multimodale și a unor depozite pentru containere, costurile mari de transport și de transfer, timpul de tranzit ridicat și navigabilitatea redusă pe Dunăre.

'În acest context, CNSDF și CSDN recomandă actualizarea strategiei naționale de dezvoltare a transportului multimodal în România, având în vedere că acest mod de transport reprezintă o opțiune flexibilă, din ce în ce mai utilizată pe plan internațional. Așadar, este vitală realizarea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii de transport multimodal, prin extinderea rețelei de linii electrificate, a capacităților de staționare în zona terminalelor, extinderea rețelei feroviare pentru integrarea terminalelor multimodale, dar și creșterea vitezei de deplasare a trenurilor de marfă. De asemenea, este importantă construirea unor terminale multimodale moderne, inclusiv în porturi, pentru transportul containerizat de mărfuri, care, în anul 2023, a reprezentat 5% din cantitatea totală de mărfuri transportată. În plus, terminalele deținute de CFR Marfă trebuie modernizate, iar cele care nu sunt active trebuie operaționalizate, cu opțiunea ca exploatarea acestor infrastructuri de servicii să fie atribuită, în condițiile legii, companiilor feroviare interesate', arată studiul privind 'Transportul multimodal de marfă în România - evoluții și perspective'.

Având în vedere capacitatea de depozitare insuficientă, CNSDF și CSDN recomandă creșterea acesteia, inclusiv prin crearea unor zone specializate pentru depozitarea mărfurilor, ceea ce va reduce timpii de tranzit ai mărfurilor.

Digitalizarea transportului multimodal va permite o mai bună coordonare a transportului de marfă între diferite tipuri de transport, ceea ce va crește calitatea serviciilor și va spori rentabilitatea în cadrul lanțului logistic, susțin autorii studiului.

O altă recomandare vizează asigurarea unui regim fiscal echilibrat pentru toate modurile de transport, astfel încât să nu fie favorizată, de exemplu, prin sistemul de taxe, o anumită modalitate de transport în defavoarea unor opțiuni mai puțin poluante.

În plus, modernizarea și dezvoltarea portului Constanța ar facilita transportul multimodal de mărfuri, iar extinderea rețelei de autostrăzi va reduce timpii de transport.

În ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de transport naval, sunt necesare investiții pentru asigurarea continuă a navigabilității pe Dunăre, realizarea de conexiuni între toate porturile cu rețeaua feroviară și rutieră, dar și asigurarea tuturor utilităților publice în porturi.

'Actualul context internațional și evoluțiile transporturilor de mărfuri pot crește fluxurile de marfă din alte state, în condițiile unui transport multimodal dezvoltat, cu costuri și timp reduse. De asemenea, valorificarea potențialului de transport feroviar și naval de care dispune România va permite și atingerea obiectivelor UE în domeniul transportului multimodal. Astfel, 30% din transportul rutier de mărfuri pe distanțe de peste 300 de kilometri ar trebui să fie transferat către ale moduri de transport (feroviar/naval), mai ecologice, procent care va trebui să ajungă la 50%, în anul 2050, contribuind astfel la reducerea emisiilor de carbon', mai relevă lucrarea. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)