România a primit săptămâna trecută câștig de cauză în dosarul ARB 20/35, cu privire la energia regenerabilă, și urmează să primească de la reclamanți peste 1,7 milioane euro, reprezentând jumătate din costurile de reprezentare, și 218.458,76 dolari, reprezentând 50% din costurile de arbitraj, informează Ministerul Finanțelor printr-un comunicat

'România a primit în 16.01.2025, hotărârea Tribunalului Arbitral constituit potrivit Convenției ICSID în dosarul cu numărul ARB/20/35 , prin intermediul căreia se stabilește că România nu a încălcat niciuna din garanțiile acordate investitorilor de Tratatul privind Carta energiei și exonerează statul român de orice obligație de a plăti daunele solicitate de reclamanți. Totodată, Tribunalul a obligat reclamanții să plătească României suma de 1.741.900,28 euro (reprezentând 50% din costurile de reprezentare suportate de România) și suma de 218.458,76 dolari (reprezentând 50% din costurile de arbitraj suportate de România)', se menționează în comunicat.

Potrivit sursei citate, temeiul juridic al acțiunii formulate de reclamanți îl reprezintă Tratatul Cartei Energiei ratificat de România prin Legea nr.14/1997 pentru ratificarea și a Protocolului Cartei Energiei privind eficiența energetică și aspecte legate de mediu, încheiate la Lisabona la 17 decembrie 1994 . În apărările sale scrise consolidate, România a respins acuzațiile reclamanților și a formulat o serie de excepții privind jurisdicția Tribunalului arbitral.

Reclamanții, 28 persoane fizice și 16 persoane juridice, organizați în 15 grupuri de investitori care au dezvoltat în România 31 de centrale/parcuri fotovoltaice, au susținut că, pe fondul legislației reglementate în țara noastră în domeniul energiei regenerabile (Legea nr.220/2008 cu modificările ulterioare până la nivelul anului 2013) au pus în funcțiune mai multe parcuri fotovoltaice, localizate în mai multe județe din România. Având în vedere legislația existentă la acea dată, investitorii afirmă că au avut convingerea că schema de suport în energia regenerabilă urma să se aplice pentru o perioadă de 15 ani cumulativ cu anumite cote (progresive) stabilite pentru energia produsă din surse regenerabile.

'De asemenea, investitorii au afirmat că în perioada 2014-2018, România a adoptat o serie de acte normative ( Legea nr.23/2014, OUG nr.24/2017, Legea nr.184/2018) care au modificat radical Legea nr. 220/2008, în esență: a fost eliminat sistemul de cote anuale fixe care urmau să crească progresiv; a fost redusă perioada de valabilitate a certificatelor verzi de la 16 luni la 12 luni ; au fost reduse în mod semnificativ cotele de energie produsă din surse regenerabile față de cele stabilite inițial; a fost redus prețul certificatelor verzi de la 55 euro la 35 euro', se mai precizează în comunicat.

În opinia investitorilor, aceste măsuri au schimbat cadrul normativ pe baza căruia aceștia și-au dezvoltat investițiile, având drept consecință producerea unor pierderi considerabile față de cele planificate.

În concluzie, investitorii susțin că în urma deselor modificări legislative în domeniul energiei regenerabile, România a încălcat prevederile Tratatului Cartei Energiei referitoare la tratamentul corect și echitabil și interzicerea exproprierilor ilegale. În acest sens, în timpul litigiului reclamanții au cuantificat pretențiile solicitate României la suma de aproximativ 256 milioane euro (fără dobândă).

'În urma unui proces transparent de selecție, România a fost reprezentată în acest dosar de consorțiul format din societățile de avocatură: SCP Pelinari și Pelinari SCA, Dechamps Internațional Law, Barrister Jonathan J. Gass, Barrister Tariq Baloch, SCA Perez Alati, Grondona, Benites & Arntsen (Pagbam) și Barrister Sean Aughey. Echipa de reprezentare a fost formata din următoarele persoane. Av. Dechamps Jean Paul; Av. Gass Jonathan; Av. Topalian Gustavo; Av. Baloch Tariq; Av. Grondona Mariano; Av. Aughey Sean; Av. Stanescu Alexandru; Av. Pelinari Andrei; Av. Kovacs Csaba; Pablo Jaroslavsky; Julieta Cappelletti', se mai menționează în comunicat. AGERPRES/(S-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)