Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut în noiembrie până la 9,1% din totalul consumului, cel mai ridicat din ultimii patru ani, comparativ cu 8,6% în septembrie 2024, arată o analiză a Novel Research remisă marţi AGERPRES.

"În noiembrie, cea mai afectată de comerţul ilegal continuă să fie regiunea nord-est, deşi se află în scădere cu 3,2 p.p. (puncte procentuale - n.r.), până la 18,1%. Nord-est a continuat să deţină cea mai mare pondere a pieţei negre la nivel naţional, pe tot parcursul anului 2024, cu o medie de 20,6%. Creşteri semnificative s-au înregistrat în noiembrie în vest, cu 7,5 p.p. până la 11,2%, în Bucureşti, cu 4 p.p. până la 10,9%, în sud-vest cu 3,1 p.p. până la 11,6%, iar în sud-est cu 2,3 p.p., până la 10,5%. Din punct de vedere al provenienţei produselor de pe piaţa neagră, cea mai mare pondere în noiembrie o deţine Duty Free, de peste 27%, urmată de Moldova cu 23,5%, în creştere cu 4,4 p.p.. Ponderea produselor provenite din Bulgaria scade la final de an cu 4,9 p.p. până la 23,4%, iar cheap whites deţin o cotă relativ stabilă faţă de septembrie, de 17,7%", a declarat Marian Marcu, director General Novel Research, citat în comunicat.

La rândul său, Ileana Dumitru, director pentru Afaceri Externe al Ariei Europa de Sud Est, BAT, a afirmat că media anuală de 9% a contrabandei cu produse din tutun din totalul pieţei, deşi sub nivelul european de 9,9%, ne arată nevoia de menţinere în permanenţă a atenţiei asupra acestui fenomen cu impact nu doar la nivelul pieţei locale, ci şi al securităţii naţionale, prin prisma ramificaţiilor internaţionale pe care le generează.

"Acest nivel reprezintă un record negativ pentru ultimii 4 ani în România, care se traduce în subminarea afacerilor legitime, în deteriorarea economiei locale şi în pierderi de circa 2 miliarde de lei anual la bugetul de stat (conform estimărilor industriei). În cei 27 de ani de prezenţă în România, BAT a devenit unul dintre principalii parteneri ai autorităţilor în combaterea comerţului ilicit, implicându-se prin donaţii de echipamente menite să sprijine proiecte adaptate noilor provocări din piaţa ilicită, precum şi prin campanii de conştientizare privind impactul grav al contrabandei asupra societăţii, ale cărei efecte includ erodarea încrederii sociale şi finanţarea activităţilor care pun în pericol siguranţa publică. Pentru ca aceste eforturi să aibă rezultat şi să evităm continuarea tendinţei de creştere a nivelului traficului ilicit, este nevoie de stabilitate politică, de condiţii de concurenţă echitabilă care să încurajeze respectarea legilor şi a reglementărilor şi, mai ales, de conştientizarea şi respectarea responsabilităţilor sociale, esenţiale pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor noastre", a precizat Ileana Dumitru.

Potrivit Gildei Lazăr, director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova şi Bulgaria, factorii care pot impulsiona piaţa neagră sunt supra-taxarea şi supra reglementarea.

"Date fiind deficitul bugetar şi obiceiul autorităţilor de a rezolva problemele pe genunchi şi din scurt, este foarte posibil ca industria să devină din nou bună de plată în 2025. Dacă adăugăm contextul geopolitic local, de o incertitudine fără precedent, obţinem furtuna perfectă. JTI continuă însă să fie alături de autorităţile abilitate în combaterea contrabandei. Tocmai am finalizat o nouă donaţie pentru echipele canine ale Autorităţii Vamale: cinci câini, împreună cu hrana, tratamentele şi echipamente necesare. Peste 60 de câini donaţi de JTI Vămii Române sunt activi în punctele vamale, fiind instruiţi pentru depistarea muniţiei, drogurilor, numerarului şi produselor din tutun", a precizat Gilda Lazăr.

Roxana Pîntea, director external affairs, Philip Morris România, a afirmat că se observă o tendinţă îngrijorătoare de creştere a pieţei negre, care a ajuns de la o medie anuală de 7,1% în 2022, la 9% în 2024.

"Pe fondul prelungirii instabilităţii politice, care se reflectă deja în economie, şi al unui an care se anunţă foarte dificil din punct de vedere al acoperirii deficitului bugetar, avem nevoie de soluţii pragmatice. Ca urmare, pentru perioada următoare este esenţial să intensificăm discuţiile legate de strategia de combatere a comerţului ilegal, care să implice toţi factorii cu putere decizională şi care să constituie pilonul de bază în discuţiile internaţionale pe această temă. PMI va contribui în continuare la parcursul de dezvoltare a României, la consolidarea veniturilor bugetare dar mai ales vom rămâne un partener de de încredere al autorităţilor de aplicare a legii", a spus Roxana Pîntea.

Gerald Tijssen, country director, Imperial Brands Romania, consideră că deciziile fiscale au impact asupra pieţei ilegale iar modificările aduse calendarului de majorare a accizelor în ultimii ani au mărit semnificativ decalajul de preţuri dintre România şi ţările vecine, precum Bulgaria.

"Iminenta intrare a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen trebuie gestionată în mod responsabil. Este esenţial ca autorităţile să intensifice controalele şi să adopte măsuri eficiente de combatere a comerţului ilicit cu produse din tutun. Mai presus de toate însă este crucială colaborarea cu industria pentru consolidarea pieţei legale, abordând cadrul de reglementare a tutunului într-un mod constructiv, începând cu adoptarea unui calendar nou, clar şi previzibil, evitând măsurile neprevăzute, care ar putea provoca noi creşteri abrupte de preţ. Sperăm că viitorul guvern va demara cât se poate de repede un dialog cu industria pentru a aprofunda acest subiect, astfel încât sectorul tutunului să îşi poată menţine contribuţia importantă pentru economia românească", a adăugat Gerald Tijssen.

Marcel Simion Mutescu, preşedintele Autorităţii Vamale Române, a spus că instituţia continuă să implementeze măsuri strategice pentru consolidarea cooperării internaţionale şi modernizarea infrastructurii vamale. Recent, la Chişinău, a avut loc reuniunea conducătorilor autorităţilor vamale din România, Republica Moldova şi Ucraina. Discuţiile au vizat iniţiative esenţiale precum: crearea unei platforme regionale pentru furnizarea de expertiză în aplicarea legislaţiei vamale europene şi consolidarea capacităţilor profesionale; implementarea Noului Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS); utilizarea inteligenţei artificiale pentru optimizarea proceselor vamale şi intensificarea cooperării în domenii precum analiza riscurilor, echipe mobile, activităţi chinologice şi aplicarea legii.

"În ceea ce priveşte modernizarea infrastructurii, un pas semnificativ a fost realizat la Vama Siret, cel mai mare punct vamal la frontiera cu Ucraina, unde a devenit operaţional primul sistem fix de scanare cu raze X pentru autocamioane din România. Până la sfârşitul anului 2024, un al doilea sistem de scanare cu raze X, dedicat controlului autoturismelor, va fi instalat tot în Vama Siret. Aceste iniţiative fac parte dintr-un program amplu de eficientizare a calităţii controlului vamal şi reducere a timpilor de aşteptare la trecerea frontierei. De asemenea, reamintim că Autoritatea Vamală Română beneficiază de o finanţare de peste 100 de milioane de euro, asigurată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi alte fonduri europene nerambursabile. Printre proiectele incluse se numără dotarea birourilor vamale de frontieră cu sisteme moderne de scanare a autovehiculelor şi containerelor, precum şi înfiinţarea Centrului Naţional de Analiză Imagistică. Acesta va integra toate sistemele de scanare din dotarea Autorităţii Vamale Române. Proiectul, demarat pe 4 decembrie 2023, are ca termen estimativ de finalizare 31 decembrie 2027. Autoritatea Vamală Română rămâne dedicată obiectivului de a îmbunătăţi permanent calitatea controlului vamal, asigurând atât securitatea frontierei, cât şi un flux eficient al mărfurilor", a menţionat Marcel Simion Mutescu.

De asemenea, Cornel-Laurian Stoica, inspectorul general al Poliţiei de Frontieră, a declarat că după intrarea ţării în spaţiul Schengen, Poliţia de Frontieră Română este cu atât mai conştientă de rolul esenţial pe care îl are la graniţele statului român.

"Aşadar, vom continua să fim în prima linie pe frontierele României, pentru combaterea traficului ilegal cu produse accizabile, care alimentează crima organizată şi prejudiciază bugetul statului. Ca rezultat al eforturilor susţinute depuse în primele 11 luni ale anului, au fost confiscate aproximativ 2.100.000. de pachete de ţigări, în valoare de peste 41.000.000 lei. În perioada analizată, au mai fost confiscate peste 13.800 kg tutun. Poliţia de Frontieră va continua acţiunile derulate în mod susţinut, în parteneriat cu instituţiile cu competenţe în combaterea pieţei negre, la nivel naţional şi internaţional", a precizat Cornel-Laurian Stoica.

Companiile de tutun, aflate în categoria mari contribuabili, au virat în 2023 la bugetul statului peste 22 miliarde lei, reprezentând accize, TVA şi alte taxe şi contribuţii. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)