Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a îmbunătăţit cu 0,6 puncte procentuale previziunea de creştere economică pentru 2022

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a îmbunătăţit cu 0,6 puncte procentuale previziunea de creştere pentru 2022, la 3,5%, de la 2,9% cât estimase în Prognoza de primăvară, în timp ce pentru 2023 a redus-o la 3,7%, de la 4,4%.
"Previziunea creşterii PIB pentru anul curent a fost îmbunătăţită cu 0,6 puncte procentuale (de la 2,9% la 3,5%) ca urmare a evoluţiilor peste aşteptări pentru unele servicii reprezentative (transporturi, servicii informatice, servicii pentru întreprinderi), precum şi a accelerării creşterii activităţii în construcţii în semestrul II, stimulate de măsurile de implementare a PNRR, cât şi de măsurile guvernamentale privind condiţiile de ajustare a costurilor din contractele de construcţii. Un risc negativ se conturează însă dinspre agricultură dacă condiţiile de secetă vor persista pe o perioadă îndelungată", subliniază CNSP în Prognoza pe termen mediu 2022-2026, varianta de vară.
Potrivit sursei citate, pe partea cererii, evoluţia serviciilor în structura comerţului exterior a condus la reestimarea contribuţiei exportului net la creşterea PIB, devenind uşor pozitivă (+0,1 pp) în anul 2022, iar celelalte componente şi-au menţinut aportul pozitiv, respectiv investiţiile (+3,7%) şi consumul privat (+3,5%).
Nivelul estimat al inflaţiei a fost majorat comparativ cu varianta precedentă la 12,9% faţă de 9,7% pentru sfârşitul anului curent şi 12,6% faţă de 10,1% ca medie anuală.
Indicii preţurilor produselor industriale, cât şi a costului în construcţii, îşi vor continua ascensiunea la nivelul estimărilor anterioare, înregistrând dinamici de două cifre, evoluţia acestora în ritm anual urmând a se atenua în a doua parte a anului ca urmare a unui efect de bază.
Deficitul de cont curent a fost prevăzut a se menţine la valori ridicate în prezent, cauzat de un deficit comercial în creştere, amplificat şi de majorările superioare de preţuri pentru importuri, dar fiind aşteptat a înregistra corecţii pozitive pe termen mediu.
"Pe de altă parte, efectul nefavorabil al contextului geopolitic actual şi anticipaţiile inflaţioniste internaţionale vor fi secondate de încetinirea dinamicii economiei chineze, cu accentuarea întreruperilor în lanţurile de aprovizionare, şi de criza resurselor energetice la nivel european, şocuri care îşi vor prelungi impactul asupra anului 2023. Pentru principalele ţări partenere din zona euro, noua prognoză a Comisiei Europene a ajustat în jos creşterea economică în 2023 cu circa un punct procentual (de la 2,3% la 1,4%, unde pentru Germania, de la 2,4% la 1,3%). Astfel, încetinirea activităţii economice la nivel european şi mondial în anul 2023, conform estimărilor instituţiilor internaţionale, alături de celelalte şocuri menţionate, vor avea şi un efect de decelerare a creşterii economiei naţionale la 3,7%, comparativ cu 4,4% din estimarea precedentă", mai arată Prognoza de vară.
La nivel trimestrial se anticipează o slăbire a activităţii în primul trimestru al anului 2023 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, după care aceasta se va relansa sub influenţa pozitivă a construcţiilor şi a serviciilor, în condiţiile de oportunitate legate de exploatarea resurselor naţionale şi intrările de fonduri europene.
"Chiar dacă s-ar lua în consideraţie o încheiere a conflictului din Ucraina, menţinerea preţurilor ridicate pentru produsele energetice şi slăbirea industriei în Germania - principalul partener comercial al României - vor afecta parţial industria autohtonă în anul 2023, în special ramurile din chimie, metalurgie, prelucrarea ţiţeiului, precum şi industria auto şi cea a echipamentelor şi utilajelor. În aceste condiţii, pentru valoarea adăugată brută din industrie s-a estimat o majorare cu 2,3% în 2023, în scădere cu 2,2 puncte procentuale faţă de varianta din prognoza de primăvară", explică CNSP.
Pe latura cererii, s-a considerat o revizuire în jos mai accentuată a dinamicii consumului privat pentru anul viitor, cu 0,9 puncte procentuale, sub impactul revenirii mai lente a puterii de cumpărare salarială (+2,2% faţă de +3,7% în estimarea precedentă), având în vedere şi faptul că pentru anul 2022 câştigul salarial real va înregistra o perioadă de scăderi în termeni anuali.
În cazul formării brute de capital fix, dinamica anuală s-a revizuit cu 1,4 puncte procentuale sub estimarea anterioară din cauza unui import mai redus de echipamente, dar se menţine la un nivel ridicat (+7,2%).
Pe termen mediu, ritmul anual de creştere al produsului intern brut este estimat la 4,4% pentru perioada 2024 - 2026, fiind susţinut de un aport semnificativ al sectorului construcţii, accentul fiind pe atragerea şi utilizarea cât mai eficientă a fondurilor din PNRR. În ceea ce priveşte serviciile şi industria (cu ritmuri medii anuale în jur de 4%), se are în vedere dezvoltarea acelor activităţi cu un plus de valoare adăugată inovativă.
CNSP precizează că prognozele standard sunt cea de primăvară şi de toamnă, Prognoza de vară fiind una intermediară, care are un caracter concis şi include informaţiile apărute în intervalul dintre prognoza de primăvară (care stă la baza Programului de convergenţă) şi cea de toamnă (reprezentând cadrul macroeconomic care fundamentează, de regulă,bugetul). AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Wizz Air a transportat o sută de milioane de pasageri, în 18 ani de activitate în România
Wizz Air a transportat, în cei 18 ani de activitate în România, o sută de milioane de pasageri, mai mult de cinci ori populația țării, a anunțat, luni, operatorul aerian. În prezent, compania are șapte baze la nivel național și oferă mai mult de 173 de rute de pe 13 aeroporturi din România, conectând pasager
Senat/ Moțiunea simplă - Burduja: Sectorul energetic e vital, pentru că o țară care are energie e o țară puternică, de care alții depind
O țară care are energie este o țară puternică, de care alții depind, de aceea toate investițiile sunt importante, a declarat, luni, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în Plenul Senatului, la dezbaterea moțiunii simple împotriva sa. ''Nu pot să nu mă refer la dimensiunea geopolitică, geostrategică. Sectorul energetic est
Sebastian Burduja: Interesul este să nu fim vulnerabili în fața experților în șantaj energetic de la Est
Primul interes ar trebui să fie să livrăm românilor securitate energetică, să nu depindem de alții, să nu fim vulnerabili în fața celor care sunt experți în șantaj energetic de la Est, așa cum am fost ani de zile, a afirmat, luni, în plenul Senatului, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. ''România are, a
Valentin Ștefan: Modernizarea Poștei Române depinde și de partenerii săi economici sau de instituțiile statului
Modernizarea Poștei Române nu depinde numai de companie, ci și de partenerii săi economici sau instituțiile statului, a declarat, luni, directorul general al Companiei Naționale Poșta Română (CNPR), Valentin Ștefan, la ''Conferința Tendințe Economice 2025'', aflată la a treia ediție, sub egida BNR. ''Moderni
Ministerul Finanțelor a atras, luni, 930,6 de milioane lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 930,6 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 25 luni, la un randament mediu de 6,93% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 500
Sterică Fudulea: Decizia politică se vede mai mult decât dialogul social din spatele acesteia
Decizia politică este aceea care se vede mai mult decât orice dialog social din spatele deciziei, noi neavând o cultură a dialogului social și civic privind implementarea și parcursul legislativ, a declarat, luni, președinte al Consiliului Economic și Social (CES), Sterică Fudulea, la Conferința ''Tendințe Economice 2025'', aflată la a tre
Tarifele vamale ale lui Trump apasă pedala de frână a industriei auto; tarife reciproce la orizont (analiză)
Anunțul de săptămâna trecută al președintelui Donald Trump privind introducerea, din data de 2 aprilie, a unor tarife vamale de 25% pentru automobilele și principalele componente importate a provocat o undă de șoc în industria mondială a automobilelor, cu posibile implicații grave pentru producătorii europeni, este de părere analistul eToro, Bogdan Maiore
Niculescu (ANRE): Prin scăderea birocrației și măsuri de eficientizare un anumit sector din domeniul energiei poate să se dezvolte sănătos
Prin scăderea birocrației și măsuri de eficientizare un anumit sector din domeniul energiei poate să se dezvolte sănătos, iar în perioada următoare Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) dorește simplificarea modalității prin care operatorii economici obțin autorizații de înființare și licențe, a afirmat, luni, președintel
România produce carne de pui în proporție de 100% față de nevoile naționale, cu posibilități de export (președinte companie)
România produce carne de pui, în ferme, în proporție de 100% față de nevoile naționale, având și posibilități de export, a afirmat luni Ioan Popa, președinte și fondator Transavia. ''Este singura zonă, mă refer la mâncare, la produse alimentare, în care producem în proporție de 100% față de nev
România poate exporta produse alimentare de origine vegetală proaspătă către Indonezia
Laboratorul de testare a siguranței alimentelor al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a obținut recunoașterea oficială din partea Autorității de Carantină din Indonezia și, în acest fel, România are posibilitatea să exporte produse alimentare de origine vegetală proaspătă (FFPO), în special grâu,
Apostol (FPE): Proiectul privind impozitul pe construcții speciale, așa cum e lansat în transparență, presupune ca această taxă să devină permanentă
Proiectul privind impozitul pe construcții speciale, așa cum este lansat în transparență decizională, presupune ca această taxă să devină una permanentă, ceea ce ar însemna o penalizare permanentă a proiectelor de investiții, a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al Federației Patronale a Energiei (FPE), Daniel Apostol. &
Oprea: România are oportunitatea de a fi cel mai bun hub logistic pentru reconstrucția Ucrainei
România se pregătește pentru momentul reconstrucției Ucrainei, având oportunitatea de a fi cel mai bun hub din punct de vedere logistic pentru aceasta, a declarat, luni, șeful Cancelariei prim-ministrului, Ștefan Radu Oprea, la ''Conferința Tendințe Economice 2025'', aflată la a treia ediție, sub egida BNR. '
APIA a publicat Ghidul informativ pentru sprijinul financiar în sectorul apicol; cererile de plată se depun până la 31 iulie
Cererile pentru acordarea de sprijin financiar în sectorul apicol se pot depune până la data de 31 iulie 2025, iar Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a publicat Ghidul informativ dedicat acestui segment. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis luni AGERPRES, materialul de informare intitulat
Jianu: IMM-urile au început să investească în noile tehnologii, nu și în resursele umane
Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) au început să investească mai mult în noile tehnologii, dar mai puțin în resursele umane, a afirmat, luni, senatorul PSD Florin Jianu, fost președinte al Consiliului Național al IMM-urilor, la
Oprea: Industria de apărare poate să fie unul dintre motoarele de dezvoltare în 2025
Industria națională de apărare poate să fie unul dintre motoarele de dezvoltare în tendințele economice pentru anul 2025, a declarat, luni, șeful Cancelariei prim-ministrului, Ștefan Radu Oprea, la 'Conferința 'Tendințe Economice 2025', aflată la a treia ediție, sub egida BNR. 'Industria națională de apărare poate să fie unul dintre motoa