PIB-ul nominal al României ar putea depăși 700 miliarde de euro în 2034 (raport)
PIB-ul nominal al României ar putea depăși 700 miliarde de euro în 2034 și se poate apropia de 800 de miliarde de euro în 2035, la un ritm de creștere reală de aproximativ 3% anual și o inflație medie similară, potrivit macroeconomiștilor din ING Bank.
Aceste estimări ar poziționa România în competiție cu țări precum Austria și Suedia pentru top 10 economii din Uniunea Europeană, se menționează într-un comunicat al băncii.
Totodată, nivelul de trai al românilor se va îmbunătăți semnificativ, fiind reflectat de creșterea PIB-ului pe cap de locuitor, exprimat în paritatea puterii de cumpărare (cât de mult pot cumpăra cetățenii unei țări cu venitul lor, comparativ cu cetățenii altor țări). Astfel, de la aproximativ 55% din media Uniunii Europene în 2013, România a urcat deja la aproape 80% în prezent.
'Până în 2035, ne așteptăm la o economie robustă, matură și diversificată, cu un echilibru mai bun între cererea internă și oferta locală. Sectoare precum IT, construcții și auto pot deveni coloana vertebrală a economiei, alături de industrii încă emergente în prezent, precum energia regenerabilă. Modernizarea infrastructurii fizice și digitale, alimentată de fondurile europene, va reduce decalajele de dezvoltare regională. În ansamblu, până în 2035, avem șanse reale de a atinge niveluri fără precedent de prosperitate', a declarat Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România, citat în comunicat.
Conform sursei citate, investițiile, în special cele finanțate din fonduri UE și cele atrase prin investiții străine directe, vor constitui un factor principal al creșterii PIB-ului în următorul deceniu.
Absorbția eficientă a banilor europeni (aproximativ 28 miliarde de euro din PNRR până în 2026 și încă aproximativ 50 miliarde alocate prin bugetul UE 2021-2027) poate stimula modernizarea infrastructurii și a capitalului uman, generând un 'salt major' al economiei.
De asemenea, tendința de nearshoring (relocarea producției mai aproape de piețele vestice) poate transforma România într-o destinație preferată pentru investiții noi, atât timp cât forța de muncă rămâne disponibilă și competitivă.
'România are șanse mari să devină o destinație tot mai atractivă pentru investitorii străini în următorii zece ani, cu condiția menținerii stabilității și implementării reformelor. Un prim factor determinant va fi stabilitatea macroeconomică - adică deficit bugetar controlat, inflație redusă și un leu relativ predictibil. Investitorii apreciază predictibilitatea, iar atingerea țintelor fiscale (deficit sub 3% din PIB) și consolidarea finanțelor publice va crește încrederea. Apoi, îmbunătățirea infrastructurii va spori atractivitatea. Pe măsură ce autostrăzile, căile ferate modernizate și porturile se dezvoltă (inclusiv cu ajutorul fondurilor UE), costurile logistice scad și România devine mai convenabilă ca hub de producție și distribuție. România ar putea fi una dintre destinațiile favorite pentru companiile occidentale care își relocalizează producția mai aproape de casă. Acest nearshoring este deja vizibil în investiții noi în producție (de exemplu, unii producători de componente auto sau echipamente electronice au ales România ca bază regională). Cu o strategie clară de promovare a investițiilor, România poate valorifica statutul de a șasea țară ca mărime a populației din UE pentru a atrage noi fluxuri de capital străin în anii 2025-2035', a completat Valentin Tătaru.
Sectorul IT&C, care și-a demonstrat reziliența și potențialul de creștere, va înregistra un ritm accelerat de dezvoltare, potrivit macroeconomiștilor ING.
România are un potențial real de a deveni un hub regional IT&C și un lider în inovație. Integrarea în lanțurile globale IT deja este puternică - marile corporații au centre de dezvoltare aici, iar ecosistemul de startup-uri tech locale se extinde.
Economia României va fi semnificativ îmbunătățită de integrarea AI și blockchain, iar țara poate fi transformată într-un creator de tehnologie.
O altă industrie cu potențial de creștere este cea a energiei regenerabile și a tehnologiilor verzi. Angajamentele UE privind schimbările climatice, precum și resursele naturale ale României (potențial eolian ridicat în Dobrogea, condiții bune pentru solar etc.) vor propulsa investițiile în parcuri eoliene, solare și alte surse verzi. Se estimează că până în 2034 circa jumătate din consumul final de energie al țării ar putea fi acoperit din surse regenerabile, ceea ce implică o dezvoltare rapidă a acestui sector.
Totodată, industriile high-tech de producție vor crește: de exemplu, electronica și automotive (inclusiv producția de vehicule electrice și baterii).
Astfel, industriile ancorate în inovare, tehnologie și sustenabilitate vor fi 'vedetele' creșterii economice până în 2035, schimbând treptat structura economiei către una mai avansată tehnologic.
În ceea ce privește agricultura românească, viitorul acestui sector până în 2035 va depinde de capacitatea de adaptare la schimbările climatice și de gradul de adoptare a noilor tehnologii digitale. Programele UE și fondurile destinate digitalizării rurale vor susține acest proces. În scenariul optimist, în 2035 vom vedea o agricultură românească mai rezilientă la climă, cu ferme medii și mari bine tehnologizate, conectate la piețele digitale.
În raport se menționează faptul că salariile din România tind să crească mai rapid decât inflația. Concret, din ianuarie 2007 (momentul intrării României în Uniunea Europeană) și până la începutul acestui an, salariul mediu net a crescut cu aproximativ 480%, în timp ce prețurile au crescut cu 125%. Acest proces de convergență salarială cu Uniunea Europeană va continua probabil până în 2035, pe măsură ce economia se dezvoltă.
În ceea ce privește investițiile, imobiliarele vor rămâne probabil în topul alegerilor românilor, potrivit macroeconomiștilor ING, întrucât proprietățile sunt percepute ca un refugiu sigur și tangibil. România are deja cea mai mare rată de proprietari de locuințe din UE (~95% dintre români locuiesc în propria casă), iar investițiile în apartamente sau în terenuri vor continua să fie atractive, mai ales pe fondul urbanizării și creșterii economice.
Cu toate acestea, vom vedea un apetit sporit și pentru investiții financiare. Tot mai mulți români descoperă bursa: indicele principal BET a avut un randament total (incluzând dividende) de aproape 400% în ultimul deceniu, demonstrând potențialul câștigurilor pe piața de capital.
ING Bank România este parte a ING Group, instituție financiară internațională globală, care oferă servicii bancare unui număr de peste 38 de milioane de clienți individuali, companii sau instituții din peste 40 de țări. Înființată în 1994, ING Bank România este în prezent o bancă universală, oferind produse și servicii tuturor categoriilor de clienți - companii mari și mici, instituții financiare, mici antreprenori și persoane fizice. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Sindicatele Metrorex semnalează probleme de finanțare, condiții dificile de muncă și plecarea personalului de specialitate (ministru)
Sindicatele Metrorex au semnalat deficitul de finanțare, condițiile dificile de muncă și plecarea personalului de specialitate, în cadrul unei întâlniri cu ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ștefan-Ovidiu Popa, care a subliniat necesitatea soluționării acestor probleme pentru buna funcționare a metroului bucureștean, potrivit unei
Trei din 10 români intenționează să încheie atât o asigurare obligatorie, cât și una facultativă pentru locuință (sondaj)
Trei din zece români intenționează să încheie, în următorul an, atât o asigurare obligatorie pentru locuință, cât și una facultativă, potrivit unei cercetări sociologice realizate de IRES la solicitarea Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). 'Interesul pentru o protecție mai amp
Negrescu: Toată creșterea deficitului din rectificarea bugetară se duce la plata dobânzilor
Întreaga creștere a deficitului bugetar, de 3,5 miliarde de lei, prevăzută în prima rectificare din acest an, este destinată plății dobânzilor la datoria publică, în timp ce cheltuielile statului cu acestea ar urma să depășească 70 de miliarde de lei anul viitor, susține consultantul economic Adrian Negrescu, într-o
ANAF derulează un program de conformare voluntară pentru contribuabilii cu risc fiscal în domeniul TVA
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) derulează, la nivel național, un program de conformare cu rol preventiv, prin care contribuabilii identificați cu posibile riscuri fiscale în domeniul TVA sunt informați și îndrumați să verifice și să corecteze eventualele neconcordanțe înainte de inițierea unui control fiscal, potrivit unui comunicat al inst
ASF: Piața asigurărilor a crescut cu 15% în primul semestru din 2026, la 14,2 miliarde de lei
Piața asigurărilor din România a crescut cu 15% în primul semestru din 2026, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la 14,2 miliarde de lei, în timp ce activele administrate în sistemul pensiilor private au totalizat 246,2 miliarde de lei, potrivit președintelui Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu.
Jakubowicz (AAFBR): Rectificarea bugetară este corectă contabil, dar insuficientă structural
Rectificarea bugetară este corectă din punct de vedere contabil, dar insuficientă structural, în condițiile în care ținta de deficit de 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB) este menținută prin efectul inflației asupra PIB-ului nominal, nu prin economii reale, consideră președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Jakubow
Mădălin Borș: Securitatea cibernetică nu înseamnă doar o procedură, înseamnă acțiune
Securitatea cibernetică nu înseamnă doar o procedură, ci înseamnă inclusiv acțiune, iar pentru a putea acționa trebuie să ai mijloace, să ai tehnica necesară, a declarat deputatul Mădălin Borș, vicepreședinte al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor, la forumul de Securitate Cibernetică în Energie. El a reamintit că anul tr
Autorizațiile de construire pentru clădiri rezidențiale au scăzut cu 15,5% în primele nouă luni
Numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale a scăzut în primele nouă luni ale anului cu 15,5%, la 24.016, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate vineri. Scăderi s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare: Nord-Est (-1.166 autor
Șapte din zece români își propun să cheltuiască cel mult 1.000 de lei de Black Friday(sondaj)
Black Friday 2026 găsește consumatorii români mai atenți la cheltuieli, pe fondul creșterii prețurilor și al presiunii asupra bugetelor personale, aproape 63% dintre aceștia intenționând să aloce cumpărăturilor sume mai mici decât anul trecut, în timp ce 34% își reduc bugetul cu cel puțin jumătate, relevă un sondaj de specialitate.
INS: Emisiile industriale GES au scăzut cu 39,3% în 2024 față de 2008; emisiile generate de gospodării, în creștere cu 1,1%
Emisiile industriale de gaze cu efect de seră (GES) au scăzut în România cu 39,2%, în cursul anului 2024, comparativ cu nivelul din 2008, în timp ce emisiile generate de gospodării au totalizat 22,6 milioane tone, în creștere cu 1,1% față de anul 2023, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Con
Inteligența artificială în firmele din România, utilizare răspândită, dar integrare superficială (studiu)
Utilizarea inteligenței artificiale (IA) la nivelul firmelor din România este răspândită, dar integrarea sa este superficială, relevă un studiu de specialitate, dat, joi seara, publicității. Studiul 'Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?' a fost întocmit pe baza unui sondaj realizat de MIA, &
Ministrul delegat pentru Digitalizare: Îmi doresc ca toate imprimantele din minister să dispară
Ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială (AI), Bogdan Dumitru, susține că dorește ca toate imprimantele din minister să dispară, după ce, într-o săptămână de la preluarea portofoliului, a văzut aproape un sfert de metru cub de hârtie ''pe care trebuia să o și citească''. 'Într
Chisăliță: România susține securitatea aprovizionării, tarife de rețea transparente și competitivitatea industriei energetice europene
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi la Luxemburg, prioritățile României în dezbaterea privind tarifele de rețea și accelerarea electrificării, cu accent pe reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi. Potrivit unui comunicat al Ministerul
CNSP revizuiește prognoza pentru 2026: economia României ar urma să scadă cu 0,4%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale. În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens asc
Barbu: România se dezvoltă prin investiții și producție românească
România se dezvoltă prin investiții și producție românească, de aceea, este esențial să deblocăm investițiile care au stagnat în ultimele luni, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Barbu a vizitat unitatea de producție dezvoltată de Cris-Tim prin programul Investalim.