PIB-ul nominal al României ar putea depăși 700 miliarde de euro în 2034 și se poate apropia de 800 de miliarde de euro în 2035, la un ritm de creștere reală de aproximativ 3% anual și o inflație medie similară, potrivit macroeconomiștilor din ING Bank.

Aceste estimări ar poziționa România în competiție cu țări precum Austria și Suedia pentru top 10 economii din Uniunea Europeană, se menționează într-un comunicat al băncii.

Totodată, nivelul de trai al românilor se va îmbunătăți semnificativ, fiind reflectat de creșterea PIB-ului pe cap de locuitor, exprimat în paritatea puterii de cumpărare (cât de mult pot cumpăra cetățenii unei țări cu venitul lor, comparativ cu cetățenii altor țări). Astfel, de la aproximativ 55% din media Uniunii Europene în 2013, România a urcat deja la aproape 80% în prezent.

'Până în 2035, ne așteptăm la o economie robustă, matură și diversificată, cu un echilibru mai bun între cererea internă și oferta locală. Sectoare precum IT, construcții și auto pot deveni coloana vertebrală a economiei, alături de industrii încă emergente în prezent, precum energia regenerabilă. Modernizarea infrastructurii fizice și digitale, alimentată de fondurile europene, va reduce decalajele de dezvoltare regională. În ansamblu, până în 2035, avem șanse reale de a atinge niveluri fără precedent de prosperitate', a declarat Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România, citat în comunicat.

Conform sursei citate, investițiile, în special cele finanțate din fonduri UE și cele atrase prin investiții străine directe, vor constitui un factor principal al creșterii PIB-ului în următorul deceniu.

Absorbția eficientă a banilor europeni (aproximativ 28 miliarde de euro din PNRR până în 2026 și încă aproximativ 50 miliarde alocate prin bugetul UE 2021-2027) poate stimula modernizarea infrastructurii și a capitalului uman, generând un 'salt major' al economiei.

De asemenea, tendința de nearshoring (relocarea producției mai aproape de piețele vestice) poate transforma România într-o destinație preferată pentru investiții noi, atât timp cât forța de muncă rămâne disponibilă și competitivă.

'România are șanse mari să devină o destinație tot mai atractivă pentru investitorii străini în următorii zece ani, cu condiția menținerii stabilității și implementării reformelor. Un prim factor determinant va fi stabilitatea macroeconomică - adică deficit bugetar controlat, inflație redusă și un leu relativ predictibil. Investitorii apreciază predictibilitatea, iar atingerea țintelor fiscale (deficit sub 3% din PIB) și consolidarea finanțelor publice va crește încrederea. Apoi, îmbunătățirea infrastructurii va spori atractivitatea. Pe măsură ce autostrăzile, căile ferate modernizate și porturile se dezvoltă (inclusiv cu ajutorul fondurilor UE), costurile logistice scad și România devine mai convenabilă ca hub de producție și distribuție. România ar putea fi una dintre destinațiile favorite pentru companiile occidentale care își relocalizează producția mai aproape de casă. Acest nearshoring este deja vizibil în investiții noi în producție (de exemplu, unii producători de componente auto sau echipamente electronice au ales România ca bază regională). Cu o strategie clară de promovare a investițiilor, România poate valorifica statutul de a șasea țară ca mărime a populației din UE pentru a atrage noi fluxuri de capital străin în anii 2025-2035', a completat Valentin Tătaru.

Sectorul IT&C, care și-a demonstrat reziliența și potențialul de creștere, va înregistra un ritm accelerat de dezvoltare, potrivit macroeconomiștilor ING.

România are un potențial real de a deveni un hub regional IT&C și un lider în inovație. Integrarea în lanțurile globale IT deja este puternică - marile corporații au centre de dezvoltare aici, iar ecosistemul de startup-uri tech locale se extinde.

Economia României va fi semnificativ îmbunătățită de integrarea AI și blockchain, iar țara poate fi transformată într-un creator de tehnologie.

O altă industrie cu potențial de creștere este cea a energiei regenerabile și a tehnologiilor verzi. Angajamentele UE privind schimbările climatice, precum și resursele naturale ale României (potențial eolian ridicat în Dobrogea, condiții bune pentru solar etc.) vor propulsa investițiile în parcuri eoliene, solare și alte surse verzi. Se estimează că până în 2034 circa jumătate din consumul final de energie al țării ar putea fi acoperit din surse regenerabile, ceea ce implică o dezvoltare rapidă a acestui sector.

Totodată, industriile high-tech de producție vor crește: de exemplu, electronica și automotive (inclusiv producția de vehicule electrice și baterii).

Astfel, industriile ancorate în inovare, tehnologie și sustenabilitate vor fi 'vedetele' creșterii economice până în 2035, schimbând treptat structura economiei către una mai avansată tehnologic.

În ceea ce privește agricultura românească, viitorul acestui sector până în 2035 va depinde de capacitatea de adaptare la schimbările climatice și de gradul de adoptare a noilor tehnologii digitale. Programele UE și fondurile destinate digitalizării rurale vor susține acest proces. În scenariul optimist, în 2035 vom vedea o agricultură românească mai rezilientă la climă, cu ferme medii și mari bine tehnologizate, conectate la piețele digitale.

În raport se menționează faptul că salariile din România tind să crească mai rapid decât inflația. Concret, din ianuarie 2007 (momentul intrării României în Uniunea Europeană) și până la începutul acestui an, salariul mediu net a crescut cu aproximativ 480%, în timp ce prețurile au crescut cu 125%. Acest proces de convergență salarială cu Uniunea Europeană va continua probabil până în 2035, pe măsură ce economia se dezvoltă.

În ceea ce privește investițiile, imobiliarele vor rămâne probabil în topul alegerilor românilor, potrivit macroeconomiștilor ING, întrucât proprietățile sunt percepute ca un refugiu sigur și tangibil. România are deja cea mai mare rată de proprietari de locuințe din UE (~95% dintre români locuiesc în propria casă), iar investițiile în apartamente sau în terenuri vor continua să fie atractive, mai ales pe fondul urbanizării și creșterii economice.

Cu toate acestea, vom vedea un apetit sporit și pentru investiții financiare. Tot mai mulți români descoperă bursa: indicele principal BET a avut un randament total (incluzând dividende) de aproape 400% în ultimul deceniu, demonstrând potențialul câștigurilor pe piața de capital.

ING Bank România este parte a ING Group, instituție financiară internațională globală, care oferă servicii bancare unui număr de peste 38 de milioane de clienți individuali, companii sau instituții din peste 40 de țări. Înființată în 1994, ING Bank România este în prezent o bancă universală, oferind produse și servicii tuturor categoriilor de clienți - companii mari și mici, instituții financiare, mici antreprenori și persoane fizice. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)