Derularea proiectului Timişoara - Capitală Culturală Europeană în 2021 ar fi meritat să urmeze exemplul fostelor capitale culturale europene Plodiv (Bulgaria) şi Matera (Italia), care au început pregătirile de organizare cu cel puţin doi ani şi jumătate înainte, atrage atenţia, într-o scrisoare deschisă, Sever Avram, director regional al Reprezentanţei Destinaţiilor Dunăre-Marea Neagră în cadrul Centrului Internaţional al Destinaţiilor de Excelenţă (CED).

Petiţia este adresată ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, preşedintelui Consiliului Judeţean Timişoara, Călin Dobra, şi "decidenţilor şi iubitorilor Timişoarei".

"Fondurile alocate declanşării proiectului de anvergură pe care îl reprezintă deţinerea magistraturii de Capitală Culturală Europeană au sosit în timp util, atât din partea Ministerului Culturii, cât şi din partea Comisiei Europene şi Consiliului Judeţean, însă veriga slabă pare să fie în continuare situaţia extrem de preocupantă şi de jenantă în care se află comunitatea timişoreană, per ansamblu, în asumarea responsabilă şi profundă a implicaţiilor pe care acest titlu ar fi meritat să le aibă. Anume, aflându-ne în perioada de pregătiri, ar fi meritat să urmăm exemplul fostelor capitale culturale europene Plodiv (Bulgaria) şi Matera (Italia), care au început pregătirile de organizare cu cel puţin doi ani şi jumătate înainte (...) Să fim înţeleşi, este foarte frumoasă şi idilică ideea de a ne legăna cu faimosul slogan "Tot Banatu-i fruncea", însă, în practică, deţinerea rolului de Capitală Culturală Europeană s-ar cuveni să nu fie unul provincialist, sub nicio formă, nu este un moment în care doar Opera, Filarmonica sau oricare altă instituţie locală prestigioasă ar trebui să-l manifeste", consideră Avram.

Acesta a adăugat că, în cazul deţinerii de către Timişoara a rolului de Capitală Culturală Europeană în 2021, există o "lipsă de transparenţă şi lipsă de Proiect-cadru" din partea autorităţilor locale.

"În speţă, ne referim la lipsa de transparenţă şi lipsa de Proiect-cadru, concretizat din punct de vedere practic, adică a unui calendar clar de acţiuni şi activităţi pe pilonii fixaţi sau în marja lor, la lipsa unei competiţii deschise şi transparente la nivel internaţional pentru activarea acestor oportunităţi tematice şi de finanţare (de peste 11 milioane de euro), cât şi la lipsa unor capete de afiş care să atragă cu adevărat vizitatorii în fluxuri mult mai mari şi din zone care până în prezent nu şi-au manifestat neapărat o mare înclinaţie în a cunoaşte potenţialul îndeaproape al zonei Banat - Timişoara (...) Este vorba despre faptul că fructificarea acestor oportunităţi depinde de nişte demersuri sau acţiuni concrete, iar site-ul Asociaţiei denotă absenţa unor idei clare şi a unor acţiuni concrete, în continuare, ceea ce dincolo de anumite grupuri aflate în concurenţă, care îşi adjudecă supremaţia leadership-ului asupra întregului fenomen şi calendar nu pot încălzi pe nimeni, pentru că niciunul dintre aceste grupuri nu a reuşit nici să repare plecarea Preşedintelui de Onoare Holender din fruntea Asociaţiei şi nici să atragă din păcate acele co-finanţări din mediul privat care să facă posibilă activarea uneor evenimente şi activităţi cu un răsunet macro-regional, european şi internaţional", afirmă reprezentantul Centrului de Excelenţă al Destinaţiilor.

În viziunea lui Sever Avram, foarte puţini beneficiari direcţi sunt interesaţi de anumite conflicte interne între elitele locale din Timişoara sau de nivelul moralităţii intelectualităţii de acolo, în această etapă.

"Important ar fi însă ca la nivel central să existe o minte, cea de pe urmă, care să nu aloce banii respectivi în gol, ci să condiţioneze utilizarea lor de nişte demersuri ceva mai transparente şi mai consistente, care să convingă de fapt că nu e vorba doar de o marginală manifestare post-postmodernistă cu improvizaţiile de rigoare, ci că o relansare pe orbita evenimentelor cultural-artistice a Timişoarei, ca zonă, alături de Novi Sad cu care împarte tandemul demnităţii respective, se poate realmente activa. În cercuri concentrice sau ca o mişcare centripetă este oarecum fenomenul pe care şi regionalizarea administrativă a României l-ar fi putut produce. Ca şi parte declanşatoare de energii pozitive, reformiste, Vestul României avea vocaţia să inducă şi către partea de centru şi de sud, sud-est aceste energii transformative, dar din păcate ritmul şi tendinţa nu au fost cele dezirabile sau aşteptate", se precizează în scrisoarea deschisă.

În acest context, semnatarul documentului notează că nu încearcă să găsească vreo vină cuiva pentru situaţia actuală şi cheamă la dialog şi consultări atât Ministerul Culturii, cât şi alţi factori decizionali pentru deblocarea situaţiei.

"Aşadar, din punct de vedere practic, nu facem o culpă cuiva, ci încercăm să chemăm la un fel de ultimă rundă de dialog şi de consultări structurate Ministerul Culturii şi toţi factorii zonali care s-au arătat motivaţi şi ar fi co-responsabili pentru a debloca cu adevărat situaţia înregistrată şi pentru a putea să nu ne îndrepte către un previzibil eşec. Ar fi înţelept să nu deviem într-o situaţie de criză extremă (în care riscăm inclusiv retragerea titlului pentru 2021 de către UE). Prevenind din timp lucrurile, ar fi de dorit să înregistrăm totuşi, chiar şi în ceasul al 13-lea un reviriment, o atitudine pro-activă, civică şi care să mulţumească în primul rând nu doar pe timişoreni, ci pe toţi românii care şi-au pus speranţele în acest eveniment şi care au ţinut cont de victoria Timişoarei în faţa Clujului şi la nivel naţional, spre a putea marca intrarea într-o zodie mai fastă a întregii zone şi a culturii româneşti per ansamblu", arată sursa citată.

Timişoara a fost aleasă, pe data de 16 septembrie 2016, Capitală Culturală Europeană, în urma unui concurs de proiecte. Călătoria Timişoarei, numită simbolic "Luminează Oraşul Prin Tine", vrea să fie o redescoperire a culturii, a oamenilor, a locurilor.

În perioada 2017-2018, activităţile au vizat în special perioada de Start-up, când priorităţile au reprezentat realizarea de parteneriate, dar şi evenimente culturale pilot.

Etapa a doua, 2019-2021 este cea de Producţie, în sensul că Timişoara va avea parte de evenimente culturale de anvergură la nivel naţional şi european care vor atrage din ce în ce mai mulţi turişti şi care vor culmina în 2021, anul Capitalei Culturale Europene. Proiectul prevede şi o a treia etapă, cea de Moştenire, începând cu 2022, când se vor resimţi efectele Timişoarei 2021 prin continuarea evenimentelor culturale în acest oraş modern, implicat şi activ.

Guvernul României a aprobat, în iunie 2019, o Ordonanţă privind alocarea sumei de 52,9 de milioane de lei, în perioada 2019-2022, pentru desfăşurarea evenimentelor Timişoara 2021 Capitală Europeană a Culturii. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, pe data de 18 iunie 2019. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)