Starea bugetului public, aşa cum sugerează noua Strategie fiscal-bugetară, rămâne foarte încordată având în vedere puţinătatea resurselor publice în raport cu presiuni mari pe buget, inclusiv din perspectiva asumării aplicării unor active normative, precum aplicarea legii pensiilor potrivit calendarului în vigoare, arată Consiliul Fiscal.

"În opinia Consiliului Fiscal, continuarea eforturilor de consolidare fiscal-bugetară şi a celor din sfera reformelor structurale este necesară nu doar din perspectiva respectării angajamentelor asumate de către România la nivel european, ci şi din cea a asigurării sustenabilităţii finanţelor publice pe termen mediu şi lung", se spune în Opinia insituţiei cu privire la Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020 - 2022.

Potrivit CF, politica fiscal-bugetară este dezirabil să poată gestiona riscuri şi situaţii neprevăzute fără a fi nevoită să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor şi veniturilor, cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic şi social, şi să respecte principiul echităţii intergeneraţionale. Acest deziderat este cu atât mai relevant în condiţiile unui mediu internaţional marcat de mari incertitudini şi multiple evoluţii potrivnice.

"CF apreciază că balanţa riscurilor în ceea ce priveşte politica fiscal-bugetară în anii următori înclină mai degrabă pe partea negativă (un deficit bugetar mai mare decât cel proiectat). Periculoasă pentru nivelul veniturilor fiscale ar fi şi o eventuală reducere a TVA la 16% de la 1 ianuarie 2020. CF subliniază neconcordanţa între dezideratul de consolidare bugetară şi persistenţa tentativelor de relaxare fiscală. În acest context, în opinia Consiliului Fiscal, SFB 2019-2022 ar trebui să conţină un capitol separat care să evalueze riscurile ce pot afecta prognoza indicatorilor macroeconomici şi bugetari, precum şi eventuale măsuri avute în vedere în ipoteza în care aceste riscuri se materializează, mai ales luând în considerare evoluţiile de pe pieţele financiare internaţionale şi posibilele implicaţii asupra rating-ului suveran al României", se spune în document.

În linie cu recomandările anterioare, CF insistă în ceea ce priveşte necesitatea unei prezentări transparente a ipotezelor ce fundamentează traiectoria agregatelor fiscal-bugetare, în special, în ceea ce priveşte cuantificarea explicită a impactului măsurilor discreţionare ce le afectează.

Conform CF, nivelul veniturilor bugetare ca procent în PIB este proiectat în SFB să crească în perioada de referinţă de la un nivel de 31,76% din PIB în anul 2020, până la 32,05% din PIB în anul 2022 pe seama evoluţiei moderate a veniturilor fiscale şi a absorbţiei fondurilor europene post-aderare, acestea din urmă majorate substanţial în ultimul an acoperit de SFB. Astfel, în timp ce ponderea în PIB a veniturilor fiscale (exclusiv contribuţiile sociale) evidenţiază o uşoară diminuare de la 15,7% din PIB în 2020 la 15,5% din PIB la finalul orizontului de prognoză, nivelul proiectat al veniturilor din fonduri structurale rămâne la o valoare apropiată de 2,4% în intervalul 2020-2021, accelerând surprinzător la 2,8% din PIB în anul 2022.

Contribuţiile de asigurări sociale se menţin în jurul valorii de 11% din PIB pe tot intervalul de prognoză. CF apreciază că, în principal, variaţiile nominale proiectate ale celor mai importante categorii de venituri fiscale sunt aproximativ în linie cu cele ale bazelor macroeconomice relevante în primii doi ani acoperiţi de Strategie. Pe de altă parte, evaluarea veniturilor din TVA în anii 2021-2022 pare a indica o supra-estimare pentru primul an în raport cu baza macroeconomică aferentă (consumul populaţiei exclusiv autoconsumul) şi o inversare a acestei deviaţii în al doilea an. Estimarea veniturilor din accize este considerată optimistă, şi nu ia în considerare recenta abrogare a supraaccizei pentru carburanţi începând din 1 ianuarie 2020, precizează Consiliul Fiscal.

CF consideră relativ riscant ca impactul acestei măsuri să nu fie luat în calcul, având în vedere atât impactul bugetar asociat (estimat a fi de circa 0,4% din PIB la nivelul anului 2020), cât şi stadiul avansat al parcursului legislativ al acestei măsuri. abrogarea menţionată mai sus, include şi supra-impozitarea locurilor de muncă part-time, măsură care inclusă în proiecţie ar fi sporit realismul acesteia, simultan cu reducerea nivelului veniturilor, arată sursa citată. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)