Burduja: Cele mai multe state au susţinut ideea că avem nevoie de mai multe interconexiuni, cât mai repede

Cele mai multe state au susţinut, la reuniunea Consiliului miniştrilor Energiei, ideea că avem nevoie de cât mai multe interconexiuni, cât mai repede, iar Bulgaria şi Grecia au cerut să putem activa anumite mecanisme de protecţie a consumatorului final şi eventual, o taxare a producătorilor inframarginali, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
"La masa Consiliului de miniştri, cele mai multe state au susţinut la scenă deschisă ideea României şi a Greciei, şi a Bulgariei că avem nevoie de mai multe interconexiuni şi cât mai repede. Problema mare este că ele nu se pot face de pe o zi pe alta, ca orice proiecte de infrastructură, după cum bine constatăm şi noi, după 30 de ani în care nu s-a făcut mare lucru. Şi atunci, pe termen scurt, grecii şi bulgarii au cerut să putem activa anumite mecanisme de protecţie a consumatorului final şi, eventual, cu o taxare a producătorilor inframarginali, adică cei care se bucură de profituri excepţionale.(...) Atunci o asemenea schemă de sprijin să poată fi alimentată în continuare din taxarea acestor profituri, ceea ce pe legislaţia actuală europeană nu este permis, drept care şi România este, aşa cum ştim, într-o cauză de infringement. De fapt, în două cauze", a explicat Burduja.
El a adăugat că s-a cerut ca, în momentul în care se constată că piaţa se decuplează şi noi plătim de şase, opt, zece ori mai mult decât statele din vestul Europei, să se permită în mod excepţional şi genul acesta de mecanisme, pentru că pe legislaţia actuală europeană se permite protecţia consumatorului final ţintită.
"Dar din ce alimentezi schema asta de protecţie? În mod normal tot din sectorul energetic ar trebui, prin această impozitare, fără să afectezi perspectivele de investiţii şi potenţialul de investiţii al producătorilor cu costuri mici", a punctat ministrul.
Sebastian Burduja a participat marţi la Reuniunea Consiliului Transporturi, Telecomunicaţii şi Energie, de la Luxemburg.
Acesta a scris miercuri, pe pagina sa de Facebook, că a propus la reuniune o monitorizare strictă din partea Comisiei Europene a capacităţii fluxurilor transfrontaliere în ţările de tranzit, unde există linii, dar nu sunt folosite decât în mică măsură, şi o coordonare a lucrărilor de mentenanţă care pot bloca brusc anumite interconexiuni, ceea ce duce la creşterea masivă a preţurilor.
În contextul în care, potrivit oficialului român, preţurile la energie în Europa de Est sunt, de câteva luni, mult mai mari decât cele din Europa de Vest, alte soluţii avansate de acesta se referă la accelerarea investiţiilor în interconexiuni noi şi la măsuri excepţionale pe termen scurt pentru protejarea cetăţenilor europeni şi a economiilor statelor membre.
"La reuniunea din Luxemburg a miniştrilor Energiei din UE, am ales să spun adevărul: preţurile la energie în Europa de Est sunt, de câteva luni, mult mai mari decât cele din Europa de Vest. Este incorect şi inacceptabil, dacă vorbim de o singură Europă, cu o piaţă unică. Ne-am săturat să fim "pe roşu" pe harta preţurilor la energie. Poziţia comună a României, Greciei şi Bulgariei s-a bucurat de un larg sprijin. Am explicat deschis ce se întâmplă. Lipsesc interconexiunile în centrul Europei, iar Ucraina are nevoie de tot mai multă energie de import, deşi în anii trecuţi era net exportator. Chiar dacă până în aprilie facturile românilor sunt plafonate, iar aceste presiuni nu se resimt, e o chestiune de principiu şi de competitivitate pe termen lung. În aceste condiţii, cum poate o companie românească să concureze cu una din Europa de Vest, nemaivorbind de cele din restul lumii?", a scris Burduja pe pagina sa de Facebook.
În ceea ce priveşte solicitarea sa privind măsurile excepţionale pe termen scurt pentru protejarea cetăţenilor europeni şi a economiilor statelor membre, Sebastian Burduja a explicat că trebuie asigurări că în UE piaţa de energie funcţionează echitabil pentru toată lumea, iar nedreptăţile sunt corectate rapid.
România, Bulgaria şi Grecia au transmis Comisiei Europene o Scrisoare în care se arată că deficitul interconectării transfrontaliere împiedică fluxurile eficiente de energie în regiunea SEE (sud-estul Europei) în perioadele critice, exacerbând creşterea preţurilor, în special seara, în orele de vârf, când generarea din surse regenerabile se diminuează.
În acest context, dezvoltarea acestor interconectări, indiferent dacă sunt sau nu proiecte de interes comun (PCI), este crucială pentru atenuarea congestiei şi armonizarea preţurilor transfrontaliere, se precizează în documentul citat.
"Integrarea limitată a pieţelor noastre regionale de electricitate cu sistemul mai amplu al UE a avut ca rezultat divergenţe de preţ, disparităţile depăşind deseori 50-100 euro/MWh. Pentru restabilirea coeziunii pieţei şi îmbunătăţirea stabilităţii preţurilor, este esenţială accelerarea investiţiilor în infrastructură şi integrarea mai strânsă a pieţelor noastre cu "day ahead market" din UE (piaţa pentru ziua următoare) din UE. Disponibilitatea surselor flexibile de generare a energiei, în special cea hidroelectrică, este constrânsă de seceta prelungită, ceea ce a dus la o dependenţă mai ridicată de centralele pe bază de cărbune şi gaze. Această situaţie scoate în evidenţă necesitatea urgentă pentru investiţii în capacităţi curate şi flexibile de generare a energiei", subliniază Scrisoarea.
Mai mult, modificarea fluxurilor tradiţionale de electricitate, în urma conflictului din Ucraina, a făcut ca regiunea SEE să devină importator net, ceea ce a pus o presiune suplimentară pe sistem şi pe aprovizionare, ducând la preţuri mai ridicate.
În aceste condiţii, cele trei ţări au propus mai multe măsuri pe termen scurt şi lung pentru rezolvarea situaţiei.
Pe termen scurt ar trebui luate în considerare măsuri imediate, cum ar fi impozitarea producătorilor de electricitate inframarginali şi a veniturilor traderilor. Aceste măsuri ar atenua profiturile excepţionale obţinute de producătorii care beneficiază de actualul mediu al preţurilor fără să reflecte costul real al generării. Veniturile generate din astfel de impozite ar putea fi redistribuite pentru atenuarea poverii asupra consumatorilor şi stabilizarea pieţei pe termen scurt. Mai mult, ar trebui dezvoltate noi produse de către operatori adecvate cererii şi ar trebui consolidată cooperarea între autorităţile naţionale de reglementare care monitorizează piaţa.
"Pe termen lung, cerem Comisiei Europene să prioritizeze dezvoltarea infrastructurii esenţiale de interconectare în sud-estul Europei, incluzând proiectele care nu sunt de interes comun. Astfel s-ar atenua decalajele existente în capacitatea transfrontalieră şi s-ar facilita fluxuri mai constante de electricitate. În plus, îmbunătăţirea cuplării pieţei pentru ţările UE din afara SEE este necesară pentru a integra regiunea mai eficient în piaţa energiei UE, ar reduce creşterile de preţuri şi ar îmbunătăţi concurenţa", se precizează în document. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
BERD alocă 15 milioane de euro Fondului Morphosis Capital II, pentru a susține IMM-urile
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a alocat 15 milioane de euro către Morphosis Capital Fund II, un fond de private equity administrat de Morphosis Capital Partners, pentru a susține întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și companiile din segmentul lower mid-market din România și din întreaga regiune a Europei Centrale și
Ministerul Finanțelor a atras aproape 452 milioane euro prin a doua ofertă de titluri de stat Fidelis
Ministerul Finanțelor (MF) a atras peste 1,4 miliarde lei și, respectiv, 168 milioane euro, valori însumând peste 2,2 miliarde lei (aproape 452 milioane euro), prin a două oferta primară de vânzare de titluri de stat pentru populație (Fidelis) derulată în acest an prin sistemele Bursei de Valori București (BVB). 'A
FPIOR: Mediatizarea unor probleme izolate din industria ospitalității aduce grave prejudicii României
Mediatizarea unor probleme izolate din industria ospitalității aduce grave prejudicii României, susțin reprezentanții Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), care își reafirmă angajamentul pentru o colaborare constructivă cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și alte autorități de control.
MADR: Toate proiectele declarate eligibile în cadrul Submăsurii privind investițiile în exploatații agricole primesc finanțare
Bugetul aferent Submăsurii 4.1.1. - Investiții în exploatații agricole a fost suplimentat, în așa fel încât toate proiectele declarate eligibile să poată fi susținute financiar pentru implementare, a anunțat, joi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Majorarea bugetului a fost posibilă în urma dem
Peste 342,4 de milioane de lei pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate în 2025 (proiect)
Legumicultorii vor putea beneficia de un sprijin de 1,5 euro/mp pentru cultivarea legumelor în spații protejate, resursele financiare necesare aplicării acestei scheme de ajutor de minimis fiind de 342,4 milioane de lei pentru anul 2025, informează Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Proiectul de Hotărâre a Guve
CCF: Noile prevederi fiscale pregătite de Ministerul Finanțelor în privința TVA vor afecta micile întreprinderi
Proiectul privind noile reguli ale viitorului plafon de TVA de 395.000 lei are prevederi problematice pentru micile întreprinderi, iar alte state UE procedează diferit, susțin reprezentanții Camerei Consultanților Fiscali (CCF). Potrivit unui comunicat transmis joi de CCF, noile prevederi fiscale pregătite de Ministerul Finanțelor î
CCIR promovează mediul de afaceri românesc în America Latină și Caraibe
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, promovează zona Americii Latine în rândul oamenilor de afaceri din România, ca fiind o destinație de afaceri foarte importantă. Potrivit unui comunicat al CCIR, Mihai Daraban a avut, joi, o întâlnire oficială cu Grupul șefilor de m
Președintele Curții de Conturi a României și președintele IBAN, discuții despre întărirea cooperării între cele două instituții
Președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, a discutat joi cu președintele Consiliului Internațional al Auditorilor pentru NATO (IBAN), Radek Visinger, despre întărirea cooperării între cele două instituții, în contextul Memorandumului de Înțelegere semnat la data de 26 martie 2024, la sediul NATO, potrivit unui comunicat r
Greenpeace solicită demisia ministrului Energiei pentru 'instigarea publică la procese împotriva societății civile'
Activiștii organizației de mediu Greenpeace solicită demisia ministrului Energiei, Sebastian Burduja, invocând faptul că 'este inacceptabil, într-un stat democratic, ca ministrul Energiei să iasă public cu mesaje prin care cere directorilor companiilor de stat să atace în instanță ONG-urile care contestă proiecte controversate'.
Tichetele de valoare au generat 32 miliarde de lei în PIB-ul României, reprezentând peste 2% din economia națională (studiu)
Tichetele de valoare sunt un motor important al economiei românești, contribuind cu peste 32 de miliarde de lei la Produsul Intern Brut (PIB) al României în 2023, ceea ce reprezintă peste 2% din PIB-ul național, potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE), se menționează într-un comunicat de presă.
Recompensele financiare, cel mai important factor de apreciere pentru nouă din zece angajați români (studiu)
Recompensele financiare reprezintă cel mai important factor de apreciere pentru nouă din zece angajați români, iar cele mai dorite forme de recunoaștere sunt bonusurile, potrivit studiului care analizează evoluția și tendințele actuale din industria beneficiilor extrasalariale din România. Studiul anual Benefit, realizat de Edenred
AFIR: Buget de 86,64 milioane de euro pentru proiecte de investiții în sectorul forestier
Prima sesiune de primire a proiectelor de investiții în sectorul forestier va avea loc în perioada 7 aprilie - 4 iulie 2025, alocarea financiară fiind de peste 86,64 milioane de euro, informează Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES. Instituția a publicat pe
Poșta Română a implementat o soluție informatică pentru digitalizarea proceselor interne ale companiei
Poșta Română a finalizat implementarea aplicației 'Control Numerar' - o soluție informatică dezvoltată integral 'in-house', ce permite monitorizarea precisă a fluxului de numerar, de la nivel central până la fiecare subunitate poștală, oferind un control sporit asupra fondurilor companiei. 'Implementarea aplicaț
Păunescu (BNR): Este de datoria noastră să solicităm dreptul real, cert și imprescriptibil privind creanța pe care o avem față de Rusia
Consilierul guvernatorului BNR, Cristian Păunescu, susține că este de datoria noastră să solicităm dreptul 'real, cert și imprescriptibil' privind creanța pe care o avem față de Rusia, de peste un secol, fiind încrezător în ajutorul pe care Comisia Europeană și Parlamentul European îl acordă României. Banca Nați
Importurile la prețuri de dumping și lipsa finanțării ''ofilesc'' afacerile producătorilor de flori din România
Producătorii români de flori solicită autorităților un ajutor financiar pentru a evita falimentul, având în vedere dificultățile majore cu care se confruntă din cauza importurilor masive de flori la prețuri de dumping, mult sub costurile lor de producție, din țări în care totul se subvenționează, de la producție până la desfacere.