Cosmin Marinescu: Colectarea slabă pare să fi devenit un blocaj pentru veniturile fiscale în România

Colectarea slabă a veniturilor fiscale, în jurul a 27% din PIB, pare să fi devenit un blocaj pentru acestea în România şi de aceea este nevoie de reforme fiscal-bugetare autentice, care să emane din principii şi obiective naţionale de dezvoltare, mai puţin din calcule electorale, consideră Cosmin Marinescu, consilierul pe probleme economice al preşedintelui Klaus Iohannis.
"De-a lungul anilor au fost adoptate sute de măsuri fiscale, multe disparate şi disproporţionate, iar României i-a lipsit o politică fiscală în adevăratul sens al cuvântului, adică un sistem de taxe şi impozite coerent, articulat, care să respecte principiul echităţii fiscale şi să stimuleze performanţa economică şi disciplina financiară - atât în economie, cât mai ales în relaţia dintre stat şi contribuabil. Din aceste motive ne confruntăm, de atâta timp, cu o colectare slabă a veniturilor fiscale, în jurul a 27% din PIB, procent care pare să fi devenit un blocaj pentru veniturile fiscale în România. De aceea modernizarea ANAF trebuie privită ca interes strategic pentru sustenabilitatea noastră fiscală. România are nevoie de reforme fiscal-bugetare autentice, care să emane din principii şi obiective naţionale de dezvoltare, mai puţin din calcule electorale ce pot sfârşi în contrapunerea unor sectoare sau segmente de contribuabili împotriva altora, a întreprinzătorilor mici contra companiilor mari, sau în perpetuarea unor măsuri fiscale preferenţiale - toate acestea fiind incompatibile cu principiul echităţii fiscale şi al şanselor egale la dezvoltare", a afirmat Marinescu, la un eveniment de specialitate.
Conform acestuia, prognozele actuale indică pentru România o decelerare a creşterii economice în 2023 însă avansul economic al ţării va rămâne, în continuare, superior mediei de la nivelul Uniunii Europene.
"Pentru România, creşterea economică de 4,7% obţinută anul trecut a demonstrat rezilienţa şi potenţialul nostru de progres. Privind retrospectiv, putem conchide că România a traversat destul de bine crizele suprapuse cu care ne-am confruntat în ultimii ani. Criza energetică a fost ţinută în frâu, prin diverse măsuri compensatorii, iar creşterea economică ne-a plasat în 2022 pe locul 10 în Uniunea Europeană, urcând 9 poziţii faţă de anul 2021. Prognozele actuale indică şi pentru România o decelerare a creşterii economice în 2023. Dinamica PIB din prima parte a anului, rămânerea industriei în teritoriu negativ şi încetinirea consumului vor atenua estimările iniţiale de creştere, însă avansul economic al României va rămâne, în continuare, superior mediei de la nivelul Uniunii Europene. Deficitele externe par să fi intrat treptat pe culoarul ajustării, în contextul în care creşterea consumului încetineşte semnificativ. Pe primele 7 luni ale anului, deficitul de cont curent a scăzut cu aproape 22%, iar deficitul comercial cu 17%, însă prin reducerea importurilor, nu ca efect calitativ dorit în planul competitivităţii", a explicat Cosmin Marinescu.
Acesta a subliniat că "este important să ne asumăm pragmatic nevoia unei schimbări de fond a modului în care sunt gândite şi puse în aplicare deciziile de politică economică".
"În prezent, economia globală se confruntă cu încetinirea ritmului de creştere, cu precădere pentru economiile avansate. Prognozele macroeconomice indică o creştere a PIB-ului global de sub 3% în 2023. Pentru economia europeană, creşterea economică a fost deja revizuită în scădere, la doar 0,8% pentru anul curent, cu perspective recesioniste în cazul economiei Germaniei. Astfel, aşteptările privind consolidarea situaţiei macroeconomice rămân marcate în continuare de incertitudini şi riscuri. În plan financiar, contextul global rămâne dominat de rate persistente ale inflaţiei, care afectează sever puterea de cumpărare a populaţiei, în timp ce băncile centrale par să fi ajuns la apogeul creşterii dobânzilor de politică monetară. În plus, războiul din vecinătate şi criza energetică încă nu par să-şi fi epuizat efectele asupra economiei (...) În contextul "normalizării" preţurilor la energie şi prin consecvenţa politicii monetare, am ajuns la jumătatea anului la inflaţie de o cifră. Însă datele recente arată că presiunile inflaţioniste sunt în continuare active. În august inflaţia a stagnat, la acelaşi nivel de 9,4% precum în iulie, în ciuda măsurilor guvernului de plafonare a adaosurilor comerciale la anumite produse alimentare", a explicat reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale.
În ceea ce priveşte datoria publică a României, în viziunea consilierului, aceasta se menţine în limite sustenabile, "chiar dacă cifrele recente s-au intersectat şi cu pragul de 50% din PIB".
"Date fiind măsurile fiscal-bugetare avute în vedere, sperăm să se adeverească proiecţiile programului de guvernare actual, care prevede reducerea la 46% a ponderii datoriei publice în PIB la sfârşitul anului 2024. Pentru perioada următoare, aşteptările în materie de performanţă se bazează, într-o măsură semnificativă, pe investiţiile din fonduri europene, realizarea reformelor structurale şi rezultate sustenabile ale politicilor fiscal-bugetare. În acest sens, stabilitatea politică în planul guvernării este o condiţie esenţială inclusiv pentru parcursul de creştere economică al României. România şi-a asumat, în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, reforme structurale importante, investiţii de anvergură, obiective clare privind reducerea evaziunii fiscale, îmbunătăţirea guvernanţei întreprinderilor de stat, digitalizarea şi modernizarea administraţiei publice - pentru a ţine astfel pasul cu vremurile. Toate aceste obiective, cu realizările, întârzierile sau nerealizările lor, se reflectă mai devreme sau mai târziu în bugetul statului", a transmis Marinescu.
În viziunea oficialului, în prezent, consolidarea finanţelor publice este cea mai serioasă provocare a deciziei de politică economică.
"În condiţiile în care ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB devenise incertă, încă din primele luni de execuţie bugetară, consolidarea finanţelor publice este cea mai serioasă provocare a deciziei de politică economică din prezent. Nevoia de ajustare bugetară este reală, cu implicaţii semnificative pentru stabilitatea macroeconomică şi financiară. România se confruntă cu riscuri şi vulnerabilităţi structurale ale cadrului fiscal-bugetar, acumulate în timp, la care se adaugă şi posibile efecte de contagiune economică în plan european şi regional, deşi contextul economic actual nu este comparabil cu criza financiară din 2009-2010, atunci când România a apelat la asistenţa Fondului Monetar Internaţional. Sunt însă ajustări care se impun, iar statul trebuie să fie primul care să treacă prin filtrul disciplinei şi al raţionalităţii, pentru ca economiile bugetare să aibă impact nu doar ca cifre în buget, ci şi ca exigenţă în utilizarea cu chibzuinţă a banilor publici, ca responsabilitate majoră de bună guvernare", a spus consilierul prezidenţial.
Potrivit sursei citate, în privinţa companiilor cu capital majoritar de stat, unele dintre acestea au avut rezultate excepţionale şi au contribuit chiar şi la dinamizarea pieţei bursiere, însă mai mult de jumătate au obligaţii fiscale restante de aproape 20 de miliarde lei în total, din care aproape 70% de la companii aflate în insolvenţă sau administrare specială.
"Această situaţie reflectă nevoia unei intervenţii de fond, cu viziune economică, dincolo de guvernanţa corporativă şi calitatea managementului. Pe de altă parte, în planul veniturilor bugetare, trebuie să recunoaştem că, de-a lungul anilor, sistemul fiscal a fost continuu ciopârţit, prin tot felul de intervenţii punctuale de relaxare fiscală, prin favoruri şi excepţii acordate unor activităţi şi sectoare, sau prin mutarea poverii fiscale de la un segment de contribuabili la altul. Toate acestea generează inechităţi şi frustrări în mediul antreprenorial, dar şi oportunităţi de evaziune fiscală, şubrezind astfel şi principiul cotei unice de impozitare, care a asigurat competitivitate fiscală şi atractivitate investiţională pentru România", consideră Cosmin Marinescu.
Consilierul pe probleme economice al preşedintelui Klaus Iohannis a participat la o nouă ediţie a Forumului Forbes. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
MIPE: 160 milioane euro pentru sprijinirea tinerilor care ies din sistemul de protecție specială și a vârstnicilor
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat în consultare publică două apeluri de proiecte care vizează sprijinirea tinerilor care ies din sistemul de protecție specială, precum și a vârstnicilor care au nevoie de îngrijire la domiciliu, a anunțat joi ministrul de resort, Marcel Boloș. Astfel, pentru tine
ANPC a dat amenzi de 186.000 lei unor comercianți de produse cosmetice
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a dat amenzi de 186.000 lei unor comercianți de produse cosmetice, în urma controalelor efectuate joi în acest sector de activitate, a anunțat instituția. Autoritatea derulează, în perioada 27 februarie - 3 martie 2025, o serie de controale referitoare la respectare
Rata șomajului a urcat la 3,38% în luna ianuarie 2025
Rata șomajului înregistrat la nivel național, la sfârșitul lunii ianuarie 2025, a fost de 3,38%, numărul total de șomeri fiind de 269.165 de persoane, informează Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). În luna decembrie 2024, rata șomajului la nivel național a fost de 3,28%. Din totalul șomer
Burduja: Avem șanse ca în ianuarie 2027, sau poate mai devreme, să beneficiem de gazul din Neptun Deep
România are șanse ca în ianuarie 2027 sau poate chiar puțin mai devreme să beneficieze de gazul din Neptun Deep, iar țara noastră va putea să exporte, în condițiile în care producția va crește cu 75 - 100%, a afirmat joi ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la briefingul de la finalul ședinței de Guvern. Duminică, min
Ministerul Finanțelor a atras, joi, 500 de milioane lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, joi, 500 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 122 luni, la un randament mediu de 7,33% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii de joi a fost de 500 de
Prejudiciu de peste 52 milioane de lei, identificat la o grupare de cinci societăți interconectate
O grupare de cinci societăți interconectate a prejudiciat bugetul de stat cu peste 52 milioane de lei, în urma efectuării unor achiziții intracomunitare de bunuri alimentare fără plata taxelor datorate la bugetul de stat, a anunțat, joi, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). 'În urma monitorizării tranzacțiilor intr
TPBI: Autobuzele de pe linia 226 vor opri și în stația 'Piața Rahova', începând de sâmbătă
Autobuzele liniei 226 vor opri, începând de sâmbătă, 1 martie, și în stația 'Piața Rahova', a anunțat, joi, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov (TPBI). 'Începând de sâmbătă, 01.03.2025, autobuzele liniei 226 vor opri și în stația 'Piaț
BERD a revizuit în scădere la 1,8% estimările privind creșterea economiei românești în acest an
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a revizuit semnificativ estimările privind evoluția economiei românești, atât în 2024 cât și în 2025, prognozând că ritmul de creștere va reveni aproape de potențial abia în 2026, potrivit raportului publicat joi de instituția financiară internațională.
Burduja, despre scumpirile Hidroelectrica: Recomand românilor să verifice constant site-ul ANRE, să aleagă cea mai mică ofertă
Hidroelectrica va respecta prevederile ordonanței adoptate joi de Guvern și plafoanele impuse prin textul actului normativ, iar pentru cele mai bune oferte, românii trebuie să verifice constant site-ul ANRE, deoarece astfel vor determina prețuri cât mai mici pentru toți cei ceilalți consumatori, a afirmat joi ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la brie
Burduja: UE să privească spre țările care nu au constrângeri de mediu și bariere economice
Uniunea Europeană trebuie să privească spre alte piețe și spre țări care subvenționează masiv prețul gazului și care nu au constrângeri, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la Palatul Victoria, după ședința de guvern de joi. 'UE nu trebuie să se uite la Statele Unite, ci la alte piețe de unde vin produse în Rom&ac
Matei(MF): Deficitul bugetar din ianuarie nu prezintă un semnal că ținta anuală a Guvernului este sub semnul întrebării
Deficitul bugetar înregistrat în luna ianuarie nu prezintă un semnal că ținta anuală a Guvernului este sub semnul întrebării, a declarat Dan Matei, director în cadrul Ministerului de Finanțe, la o conferință de specialitate. 'În bază de comparație ianuarie 2024, anul acesta este unul care a debutat, zic eu, pe
Lazea: Dacă SUA într-adevăr va pune tarife de 25% pe toate mărfurile o să fim afectați și noi
România nu a fost afectată până în prezent de tarifele impuse de SUA la oțel și aluminiu, dar aplicarea unui tarif vamal de 25% pentru toate mărfurile ne-ar afecta, susține economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea. 'Până acum, tarifele care s-au aplicat la oțel și la aluminiu nu ne-
Burduja: Romgaz va face o evaluare a performanței CA al Depogaz;sunt convins că vor fi luate cele mai dure măsuri
Romgaz, care deține compania Depogaz, va face o evaluare a performanței Consiliului de Administrație al companiei și a altor direcții din cadrul acesteia pentru că este nevoie de explicații pentru a vedea de ce a decis să extragă gaze, în special în luna noiembrie, depășind prevederile contractuale, susține ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Poșta Română a obținut certificarea ce atestă implementarea unui sistem eficient de management anti-mită
Compania Națională 'Poșta Română' a obținut certificarea ce atestă implementarea unui sistem eficient de management anti-mită, o premieră în istoria liderului serviciilor poștale și de curierat din România, a anunțat joi operatorul poștal național. 'În data de 29 ianuarie 2025, Poșta Română a primit ce
BCR finanțează cu 5 milioane de lei ONG-ul Help Autism
BCR acordă o finanțare sub forma unui credit de capital de lucru, în valoare de 5 milioane de lei, organizației non-guvernamentale Help Autism, a anunțat banca, printr-un comunicat. Finanțarea va fi utilizată pentru a acoperi costurile aferente activității curente și a susține strategia de dezvoltare a asociației pentru acest an.