Popa (BNR): Birocrația este o taxă invizibilă pe competitivitate
Birocrația este o taxă invizibilă pe competitivitate și cu cât această ''taxă'' este mai mare, cu atât companiile sunt mai puțin competitive, susține Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), într-un articol de opinie postat pe Linkedin.
''Reglementările excesive și aplicarea lor ineficientă nu doar că adaugă costuri administrative inutile (crescând prețurile la raft), dar consumă și resurse valoroase care ar putea fi direcționate spre investiții și inovare. Birocrația sugrumă creșterea: în loc să se concentreze pe dezvoltarea afacerii, multe firme mici sunt forțate să navigheze printr-un labirint birocratic (al declarațiilor online depuse la ghișeul 3) care încetinește procesele și descurajează expansiunea. Birocrația este o taxă invizibilă pe competitivitate. Cu cât această 'taxă' este mai mare, cu atât companiile sunt mai puțin competitive. Pentru un IMM, fiecare document suplimentar, fiecare raportare, fiecare formular, fiecare coadă la ghișeu, fiecare autorizare întârziată sau procedură complicată reprezintă timp pierdut, costuri ridicate, oportunități ratate. Mai mult, interacțiunea cu instituțiile statului este adesea greoaie, iar impredictibilitatea fiscală creează un mediu dificil pentru planificarea pe termen lung'', a subliniat Cristian Popa, în articolul intitulat ''Cum devine România mai prosperă?''.
Potrivit acestuia, la nivel european există deja inițiative pentru reducerea poverii administrative, dar ritmul implementării este încă lent.
''Mario Draghi, fostul guvernator al Băncii Centrale Europene, susține că suprareglementarea internă europeană afectează creșterea economică mai mult decât orice tarif extern, sufocând competitivitatea și inovația. Europa și-a ridicat propriile bariere, echivalente unor tarife auto-aplicate economiei. Aceste constrângeri inutile trebuie eliminate rapid la nivel european și în România. Un stat eficient nu stă în calea celor care creează valoare, ci le permite să prospere. Antreprenorii trebuie lăsați să facă ceea ce știu ei mai bine: să creeze valoare și să dezvolte companii într-un mediu cât mai liber și competitiv'', a adăugat Cristian Popa
El a subliniat că, pe măsură ce o companie crește ca efectiv de salariați, produce mai mult per angajat.
''Concluzia este că, pe măsură ce o companie crește ca efectiv de salariați, produce mai mult per angajat. Economiile de scară, accesul la capital și organizarea mai eficientă oferă firmelor mari un avantaj clar. Totuși, dimensiunea nu este singurul factor care determină productivitatea. Sunt și companii mai mici care reușesc să performeze peste medie prin specializare, digitalizare și integrarea în lanțuri valorice internaționale. Această analiză se concentrează pe medii, fără a surprinde aceste excepții. Într-un peisaj economic în continuă schimbare, flexibilitatea și inovația pot conta la fel de mult ca dimensiunea. Să îți iubești țara înseamnă să îți dorești să fie prosperă. Nu există prosperitate în izolaționism sau autarhie. Suveranismul fără liberalism nu poate aduce decât regres, cei peste 1,1 milioane de români ce lucrează în multinaționale ar trebui să știe mai bine. Pentru prosperitate este nevoie de eficiență, productivitate, cooperare internațională și integrare în piețele globale, capital și muncă. Companiile mari fac România mai prosperă'', a menționat Cristian Popa.
În opinia sa, dimensiunea companiei este un factor determinant al productivității acesteia. ''Asta spun datele a peste 650.000 de firme active analizate. Datele oficiale pentru 2023 arată clar că, pe măsură ce o firmă crește, capacitatea sa de a genera venituri per angajat se îmbunătățește: microîntreprinderi (< 10 angajați): 463.000 lei/salariat; întreprinderi mici (10-49 angajați): 553.000 lei/salariat; întreprinderi mijlocii (50-250 angajați): 680.000 lei/salariat; întreprinderi mari (> 250 angajați): 738.000 lei/salariat. Examinând cifrele, observăm că în România, peste 90% dintre firme sunt microîntreprinderi, iar acestea angajează un sfert din forța de muncă. Însă contribuția lor la cifra de afaceri totală este de sub 20%, ceea ce sugerează o productivitate mai redusă față de media economiei'', a precizat oficialul BNR.
În schimb, firmele mari, care reprezintă doar 0,2% din total, angajează aproape o treime din salariații din sectorul privat și generează peste 40% din cifra de afaceri, a precizat Cristian Popa.
''De ce este relevant acest lucru? Pentru că productivitatea este principalul motor al creșterii economice și al bunăstării pe termen lung. Laureatul Nobel Paul Krugman spune că 'productivitatea nu este totul, dar pe termen lung este aproape totul'. Creșterile salariale nu pot fi sustenabile pe termen lung dacă nu sunt însoțite de o creștere a productivității. Pentru a consuma mai mult, trebuie să producem mai mult. Concret, un angajat dintr-o firmă mare produce, în medie, cu 60% mai multă cifră de afaceri decât unul dintr-o microîntreprindere. Asta nu înseamnă că firmele mici sunt ineficiente. Creșterea constantă a productivității de la micro la macro se datorează, printre altele, economiilor de scară (costurile fixe sunt răspândite pe un număr mai mare de unități produse sau servicii oferite, ceea ce permite companiilor mari să investească în tehnologie și să automatizeze procesele, sporind eficiența), a accesului la piețe mai mari și accesului mai facil la capital, fie prin bănci, fie prin piețele de capital. Acest cumul de factori permite extinderea operațiunilor, tehnologizarea și atragerea forței de muncă mai bine pregătită și mai bine remunerată. Nu întâmplător, companiile mai productive per salariat își recompensează mai bine angajații'', a punctat Cristian Popa.
Potrivit acestuia, pe măsură ce companiile cresc, costurile salariale cresc proporțional.
''Întreprinderile mici au cheltuieli operaționale reduse, iar costurile salariale medii (salariile brute, tichete, prime, etc.) sunt la jumătate din media companiilor mari. Practic salariile unei microîntreprinderi sunt aproape de minimul pe economie, deși profiturile raportate sunt ridicate. Această situație ridică anumite semne de întrebare. În schimb, marjele de profit scad progresiv pe măsură ce crește dimensiunea firmei: microîntreprinderile și firmele mici raportează marje ridicate, în timp ce companiile mari operează cu marje reduse. Paradoxal, o întreprindere mare care domină o piață locală poate deveni prea rigidă și birocratică, pierzând din productivitate per angajat în comparație cu propriile performanțe anterioare sau chiar apropiindu-se de valorile firmelor mai mici, dar bine conduse. Dar piața este cel mai bun arbitru, ea va decide câștigătorii'', a adăugat oficialul BNR.
El a menționat că ''economia românească este cumva polarizată între firme mici, cu profitabilitate ridicată, dar cu salarii reduse, și companiile mari, care generează cea mai mare parte a valorii economice și oferă salariile cele mai ridicate, operând cu marje mici''.
''Poate și din lipsa capitalului, multe companii mici rămân în sfera unor afaceri de familie, unde strategia nu este neapărat expansiunea, ci menținerea stabilității financiare. În plus, în România, multe IMM-uri funcționează într-un regim fiscal care încurajează menținerea statutului de microîntreprindere, deoarece pierderea acestui statut atrage taxe și contribuții mai mari, ceea ce poate descuraja creșterea naturală a afacerii'', a adăugat Cristian Popa. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Parlament-audieri miniștri/Nazare: Execuția bugetară reprezintă un pilon foarte solid de prezervare a ratingului pentru raportul de vineri
Execuția bugetară reprezintă un pilon foarte solid de prezervare a ratingului pentru raportul de vineri, a declarat, luni, ministrul propus pentru preluarea portofoliului la Ministerul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Există un risc al retrogradării, același lucru vi l-am spus și înainte de raportul Fitch și înainte de raportul M
Bursa de Valori București a închis în scădere ședința de luni
Bursa de Valori București (BVB) a închis în scădere prima ședință de tranzacționare a săptămânii, iar rulajul s-a cifrat la 266,7 milioane de lei (50,5 milioane de euro). Principalul indice al bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a depreciat cu 2,21%, până la
Parlament-audieri miniștri/ Tanczos Barna: Sunt convins că se pot face plățile începând cu data de 16 octombrie
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) poate demara pe 16 octombrie plata subvenției către fermieri, a afirmat, luni, ministrul Agriculturii, Tanczos Barna, la audierile din comisiile de specialitate ale Parlamentului. 'Am avut multe discuții cu APIA în legătură cu avansul pentru anul 2026. Eu le-am cerut ca p&acir
Bucura-Oprescu: Lumea muncii se schimbă mai repede decât mecanismele și instituțiile pe care le gestionăm
Lumea muncii se schimbă mai repede decât mecanismele și instituțiile existente, în condițiile în care inteligența artificială transformă profesii, digitalizarea schimbă modul în care lucrăm, iar tranziția verde schimbă industrii, a declarat, luni, chestorul Camerei Deputaților, Simona Bucura-Oprescu. 'Lumea muncii s
Circulația unor trenuri internaționale va fi modificată în 3 și 4 octombrie, ca urmare a unor lucrări la infrastructura feroviară din Ungaria
Circulația mai multor trenuri internaționale va fi modificată în zilele de 3 și 4 octombrie 2026, ca urmare a unor lucrări la infrastructura feroviară din Ungaria, a anunțat, luni, CFR Călători. 'CFR Călători informează că, în urma unei avizări primite din partea administrației feroviare ungare MAV-START, în zilele de 3 ș
Poppe (OIF): Pacea nu este niciodată dobândită definitiv; nu există pace durabilă fără instituții solide și dialog
O pace durabilă presupune existența unor instituții solide și a dialogului, iar UCESIF lucrează tocmai în această direcție, a declarat, luni, Eric Poppe, reprezentantul Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) pentru Europa Centrală și de Est. 'Pacea nu este niciodată dobândită definitiv și nu există pace durabilă fără
Bucharest Cybersecurity Conference (BCC2026), în perioada 20-22 octombrie 2026
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a publicat agenda pentru ediția din 2026 a Bucharest Cybersecurity Conference (BCC2026), eveniment de referință pentru dialogul internațional privind securitatea cibernetică, organizat alături de Bitdefender în perioada 20-22 octombrie 2026, la București. BCC2026 va reuni reprezentan
Fudulea (CES): Dialogul și consensul sunt arma noastră cea mai puternică
Dialogul și consensul reprezintă cea mai puternică armă în vremuri tulburi, în care consiliile economice și sociale sunt atacate în calitate de instituții ale dialogului și consensului, a declarat, luni, președintele Consiliului Economic și Social (CES), Sterică Fudulea. 'Avem nevoie astăzi de modele mai mult decât
Ghigiu: Progresul economic este sustenabil doar când se traduce prin salarii corecte și servicii publice de calitate
Progresul economic este cu adevărat sustenabil doar atunci când se traduce prin salarii corecte, servicii publice de calitate și acces egal la educație și sănătate, a declarat, luni, președintele Comisiei pentru Învățământ a Camerei Deputaților, Alexandru-Mihai Ghigiu. 'Din perspectiva social-democrată pe care o reprezint
UNSAR: Despăgubiri de circa 2,3 milioane lei, în primele trei luni din 2026
Companiile de asigurări membre ale Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România /UNSAR/ au achitat despăgubiri de circa 2,3 milioane lei, în primele trei luni ale anului 2026, pentru prejudicii produse terților în baza clauzei de răspundere civilă legală din polițele facultative pentru locuințe, informează un comunicat al organiz
Sindicatul MIPE-Normalitate: Ținta de 10 miliarde de euro anual din fonduri UE nu poate fi atinsă cu personal redus
Angajații care gestionează fondurile europene îi cer premierului desemnat Siegfried Mureșan să explice cum va putea România să atragă minimum 10 miliarde de euro anual din fondurile de coeziune și să implementeze programele europene în derulare, în condițiile în care Programul de Guvernare 2026-2028 prevede reorganizarea sistemului de gestiune a
Rețele Electrice România investește 86 milioane lei pentru rețelele de înaltă tensiune din Constanța și Tulcea
Rețele Electrice România, operator de distribuție de energie electrică, parte a grupului PPC în România, va derula un proiect de circa 86 de milioane de lei pentru modernizarea a trei linii electrice de înaltă tensiune (110 kV) din județul Constanța, precum și a unei linii de 110 kV din județul Tulcea. Potrivit unui com
Accesibilitatea creditelor ipotecare s-a menținut stabilă în 2026 (analiză)
Accesibilitatea creditelor ipotecare s-a menținut stabilă pe parcursul anului 2026, raportul dintre rata medie și salariul mediu net ajungând în iulie la 55%, față de 54% la începutul anului, iar pentru începutul lui 2027 este estimată menținerea unei valori similare, potrivit indicelui Ipotecare.ro. Conform unui comuni
Reunificarea ANAF cu Vama, o decizie care anulează o reformă instituțională înainte să-și producă efectele (sindicat)
Sindicatul Național Meridian consideră că măsura prevăzută în programul de guvernare propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan privind reunificarea Autorității Vamale Române (AVR) cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) trebuie analizată cu maximă responsabilitate, atât din perspectiva funcționării administrației vamale, cât și prin r
AMOFM: 5.405 de șomeri în București, în august; rata șomajului a ajuns la 0,41%
Numărul șomerilor înregistrați la nivelul Capitalei era de 5.405 persoane la sfârșitul lunii august, astfel încât rata șomajului a ajuns la 0,41%, a anunțat luni Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă (AMOFM). Din numărul total de șomeri înregistrați, 3.348 erau femei. Potrivit sursei citate, la sfâ