Popa (BNR): Birocrația este o taxă invizibilă pe competitivitate
Birocrația este o taxă invizibilă pe competitivitate și cu cât această ''taxă'' este mai mare, cu atât companiile sunt mai puțin competitive, susține Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), într-un articol de opinie postat pe Linkedin.
''Reglementările excesive și aplicarea lor ineficientă nu doar că adaugă costuri administrative inutile (crescând prețurile la raft), dar consumă și resurse valoroase care ar putea fi direcționate spre investiții și inovare. Birocrația sugrumă creșterea: în loc să se concentreze pe dezvoltarea afacerii, multe firme mici sunt forțate să navigheze printr-un labirint birocratic (al declarațiilor online depuse la ghișeul 3) care încetinește procesele și descurajează expansiunea. Birocrația este o taxă invizibilă pe competitivitate. Cu cât această 'taxă' este mai mare, cu atât companiile sunt mai puțin competitive. Pentru un IMM, fiecare document suplimentar, fiecare raportare, fiecare formular, fiecare coadă la ghișeu, fiecare autorizare întârziată sau procedură complicată reprezintă timp pierdut, costuri ridicate, oportunități ratate. Mai mult, interacțiunea cu instituțiile statului este adesea greoaie, iar impredictibilitatea fiscală creează un mediu dificil pentru planificarea pe termen lung'', a subliniat Cristian Popa, în articolul intitulat ''Cum devine România mai prosperă?''.
Potrivit acestuia, la nivel european există deja inițiative pentru reducerea poverii administrative, dar ritmul implementării este încă lent.
''Mario Draghi, fostul guvernator al Băncii Centrale Europene, susține că suprareglementarea internă europeană afectează creșterea economică mai mult decât orice tarif extern, sufocând competitivitatea și inovația. Europa și-a ridicat propriile bariere, echivalente unor tarife auto-aplicate economiei. Aceste constrângeri inutile trebuie eliminate rapid la nivel european și în România. Un stat eficient nu stă în calea celor care creează valoare, ci le permite să prospere. Antreprenorii trebuie lăsați să facă ceea ce știu ei mai bine: să creeze valoare și să dezvolte companii într-un mediu cât mai liber și competitiv'', a adăugat Cristian Popa
El a subliniat că, pe măsură ce o companie crește ca efectiv de salariați, produce mai mult per angajat.
''Concluzia este că, pe măsură ce o companie crește ca efectiv de salariați, produce mai mult per angajat. Economiile de scară, accesul la capital și organizarea mai eficientă oferă firmelor mari un avantaj clar. Totuși, dimensiunea nu este singurul factor care determină productivitatea. Sunt și companii mai mici care reușesc să performeze peste medie prin specializare, digitalizare și integrarea în lanțuri valorice internaționale. Această analiză se concentrează pe medii, fără a surprinde aceste excepții. Într-un peisaj economic în continuă schimbare, flexibilitatea și inovația pot conta la fel de mult ca dimensiunea. Să îți iubești țara înseamnă să îți dorești să fie prosperă. Nu există prosperitate în izolaționism sau autarhie. Suveranismul fără liberalism nu poate aduce decât regres, cei peste 1,1 milioane de români ce lucrează în multinaționale ar trebui să știe mai bine. Pentru prosperitate este nevoie de eficiență, productivitate, cooperare internațională și integrare în piețele globale, capital și muncă. Companiile mari fac România mai prosperă'', a menționat Cristian Popa.
În opinia sa, dimensiunea companiei este un factor determinant al productivității acesteia. ''Asta spun datele a peste 650.000 de firme active analizate. Datele oficiale pentru 2023 arată clar că, pe măsură ce o firmă crește, capacitatea sa de a genera venituri per angajat se îmbunătățește: microîntreprinderi (< 10 angajați): 463.000 lei/salariat; întreprinderi mici (10-49 angajați): 553.000 lei/salariat; întreprinderi mijlocii (50-250 angajați): 680.000 lei/salariat; întreprinderi mari (> 250 angajați): 738.000 lei/salariat. Examinând cifrele, observăm că în România, peste 90% dintre firme sunt microîntreprinderi, iar acestea angajează un sfert din forța de muncă. Însă contribuția lor la cifra de afaceri totală este de sub 20%, ceea ce sugerează o productivitate mai redusă față de media economiei'', a precizat oficialul BNR.
În schimb, firmele mari, care reprezintă doar 0,2% din total, angajează aproape o treime din salariații din sectorul privat și generează peste 40% din cifra de afaceri, a precizat Cristian Popa.
''De ce este relevant acest lucru? Pentru că productivitatea este principalul motor al creșterii economice și al bunăstării pe termen lung. Laureatul Nobel Paul Krugman spune că 'productivitatea nu este totul, dar pe termen lung este aproape totul'. Creșterile salariale nu pot fi sustenabile pe termen lung dacă nu sunt însoțite de o creștere a productivității. Pentru a consuma mai mult, trebuie să producem mai mult. Concret, un angajat dintr-o firmă mare produce, în medie, cu 60% mai multă cifră de afaceri decât unul dintr-o microîntreprindere. Asta nu înseamnă că firmele mici sunt ineficiente. Creșterea constantă a productivității de la micro la macro se datorează, printre altele, economiilor de scară (costurile fixe sunt răspândite pe un număr mai mare de unități produse sau servicii oferite, ceea ce permite companiilor mari să investească în tehnologie și să automatizeze procesele, sporind eficiența), a accesului la piețe mai mari și accesului mai facil la capital, fie prin bănci, fie prin piețele de capital. Acest cumul de factori permite extinderea operațiunilor, tehnologizarea și atragerea forței de muncă mai bine pregătită și mai bine remunerată. Nu întâmplător, companiile mai productive per salariat își recompensează mai bine angajații'', a punctat Cristian Popa.
Potrivit acestuia, pe măsură ce companiile cresc, costurile salariale cresc proporțional.
''Întreprinderile mici au cheltuieli operaționale reduse, iar costurile salariale medii (salariile brute, tichete, prime, etc.) sunt la jumătate din media companiilor mari. Practic salariile unei microîntreprinderi sunt aproape de minimul pe economie, deși profiturile raportate sunt ridicate. Această situație ridică anumite semne de întrebare. În schimb, marjele de profit scad progresiv pe măsură ce crește dimensiunea firmei: microîntreprinderile și firmele mici raportează marje ridicate, în timp ce companiile mari operează cu marje reduse. Paradoxal, o întreprindere mare care domină o piață locală poate deveni prea rigidă și birocratică, pierzând din productivitate per angajat în comparație cu propriile performanțe anterioare sau chiar apropiindu-se de valorile firmelor mai mici, dar bine conduse. Dar piața este cel mai bun arbitru, ea va decide câștigătorii'', a adăugat oficialul BNR.
El a menționat că ''economia românească este cumva polarizată între firme mici, cu profitabilitate ridicată, dar cu salarii reduse, și companiile mari, care generează cea mai mare parte a valorii economice și oferă salariile cele mai ridicate, operând cu marje mici''.
''Poate și din lipsa capitalului, multe companii mici rămân în sfera unor afaceri de familie, unde strategia nu este neapărat expansiunea, ci menținerea stabilității financiare. În plus, în România, multe IMM-uri funcționează într-un regim fiscal care încurajează menținerea statutului de microîntreprindere, deoarece pierderea acestui statut atrage taxe și contribuții mai mari, ceea ce poate descuraja creșterea naturală a afacerii'', a adăugat Cristian Popa. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Mădălin Borș: Securitatea cibernetică nu înseamnă doar o procedură, înseamnă acțiune
Securitatea cibernetică nu înseamnă doar o procedură, ci înseamnă inclusiv acțiune, iar pentru a putea acționa trebuie să ai mijloace, să ai tehnica necesară, a declarat deputatul Mădălin Borș, vicepreședinte al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor, la forumul de Securitate Cibernetică în Energie. El a reamintit că anul tr
Autorizațiile de construire pentru clădiri rezidențiale au scăzut cu 15,5% în primele nouă luni
Numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale a scăzut în primele nouă luni ale anului cu 15,5%, la 24.016, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate vineri. Scăderi s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare: Nord-Est (-1.166 autor
Șapte din zece români își propun să cheltuiască cel mult 1.000 de lei de Black Friday(sondaj)
Black Friday 2026 găsește consumatorii români mai atenți la cheltuieli, pe fondul creșterii prețurilor și al presiunii asupra bugetelor personale, aproape 63% dintre aceștia intenționând să aloce cumpărăturilor sume mai mici decât anul trecut, în timp ce 34% își reduc bugetul cu cel puțin jumătate, relevă un sondaj de specialitate.
INS: Emisiile industriale GES au scăzut cu 39,3% în 2024 față de 2008; emisiile generate de gospodării, în creștere cu 1,1%
Emisiile industriale de gaze cu efect de seră (GES) au scăzut în România cu 39,2%, în cursul anului 2024, comparativ cu nivelul din 2008, în timp ce emisiile generate de gospodării au totalizat 22,6 milioane tone, în creștere cu 1,1% față de anul 2023, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Con
Inteligența artificială în firmele din România, utilizare răspândită, dar integrare superficială (studiu)
Utilizarea inteligenței artificiale (IA) la nivelul firmelor din România este răspândită, dar integrarea sa este superficială, relevă un studiu de specialitate, dat, joi seara, publicității. Studiul 'Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?' a fost întocmit pe baza unui sondaj realizat de MIA, &
Ministrul delegat pentru Digitalizare: Îmi doresc ca toate imprimantele din minister să dispară
Ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială (AI), Bogdan Dumitru, susține că dorește ca toate imprimantele din minister să dispară, după ce, într-o săptămână de la preluarea portofoliului, a văzut aproape un sfert de metru cub de hârtie ''pe care trebuia să o și citească''. 'Într
Chisăliță: România susține securitatea aprovizionării, tarife de rețea transparente și competitivitatea industriei energetice europene
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi la Luxemburg, prioritățile României în dezbaterea privind tarifele de rețea și accelerarea electrificării, cu accent pe reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi. Potrivit unui comunicat al Ministerul
CNSP revizuiește prognoza pentru 2026: economia României ar urma să scadă cu 0,4%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale. În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens asc
Barbu: România se dezvoltă prin investiții și producție românească
România se dezvoltă prin investiții și producție românească, de aceea, este esențial să deblocăm investițiile care au stagnat în ultimele luni, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Barbu a vizitat unitatea de producție dezvoltată de Cris-Tim prin programul Investalim.
ROMARM își va consolida securitatea fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale
ROMARM își va consolida măsurile de securitate fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale primite de la instituțiile statului, iar conducerea companiei speră ca noul guvern să susțină investițiile și modernizarea industriei de apărare. 'Noi suntem parte din infrastructura critică a Rom
Ministerul Finanțelor: Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB și suplimentează fondurile pentru sănătate
Prima rectificare bugetară din 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, cele mai mari suplimentări nete fiind prevăzute pentru sănătate, potrivit unui comunicat transmis joi de Minist
Producția de energie a Hidroelectrica a crescut cu 10% în primele 9 luni din 2026
Grupul Hidroelectrica a înregistrat o producție de energie electrică brută de 9.601 GWh în primele nouă luni din acest an, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2025, din care 9.416 GWh reprezintă producția brută obținută din surse hidro, conform datelor preliminare publicate joi pe site-ul Bursei de Valori București.
Bugetul asigurărilor sociale de stat, diminuat cu 16,68 milioane lei la venituri (proiect)
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 se diminuează cu 16,683 milioane lei, în timp ce cheltuielile pentru asistență socială se majorează cu 41,75 milioane lei, pentru plata drepturilor de pensie, conform proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului
Credite bugetare suplimentate, prin rectificarea bugetară, pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și MAI (proiect)
Proiectul de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor, prevede majorarea creditelor bugetare pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce diminuări sunt avute în vedere, printre altele, la Ministerul Finanțelor, Min
Nuclearelectrica: Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură
Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, situație care nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară, a anunțat, joi, Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN). 'SN Nuclearelectrica SA informează că Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, în conformita