Boloş: Măsurile de consolidare bugetară trebuie să garanteze corectarea pe termen lung a deficitului excesiv
Comisia Europeană aşteaptă în perioada următoare măsuri concrete în domeniul consolidării fiscal-bugetare, care să orienteze finanţele publice pe o traiectorie corectă în raport cu ţintele de deficit asumate în anul 2021, prin discuţiile purtate cu structurile UE, afirmă ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.
Acesta s-a întâlnit, la Bruxelles, cu reprezentanţii Comisie Europene pe tema implementării reformelor aferente Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
"Comisia ne-a subliniat încă o dată necesitatea continuării discuţiilor privind reforma fiscală din cadrul #PNRR, care trebuie să se completeze prin pachetul de măsuri fiscal-bugetar prezentat de noi. A apreciat eforturile realizate de Guvern şi aşteaptă în perioada următoare măsuri concrete în domeniul consolidării fiscal-bugetare, care să orienteze finanţele publice pe o traiectorie corectă în raport cu ţintele de deficit asumate în anul 2021, prin discuţiile purtate cu structurile UE. Pentru că sistemul fiscal nu reuşeşte să răspundă în mod adecvat provocărilor economice actuale. Măsurile de consolidare bugetară trebuie să garanteze corectarea pe termen lung a deficitului excesiv, vizând în acelaşi timp îmbunătăţirea calităţii finanţelor publice şi consolidarea potenţialului de creştere a economiei", a scris ministrul Finanţelor pe pagina sa de Facebook.
Potrivit acestuia, reformele ample de natură bugetară şi economică, inclusiv reformele sistemului de pensii, ale administraţiei fiscale, ale salariilor din sectorul public şi ale guvernanţei întreprinderilor de stat ar trebui să sprijine eforturile de consolidare bugetară şi să asigure sustenabilitatea acestora.
Boloş consideră că reforma sistemului fiscal-bugetar românesc nu trebuie văzută ca o necesitate, ci şi o oportunitate de a stimula creşterea economică, de a atrage investiţii şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii românilor, având în vedere cele 46 de miliarde de euro prin programele operaţionale aferente exerciţiului financiar 2021-2027 şi alte 28 miliarde prin PNRR.
"Trebuie să înţeleagă toţi că eficienţa cheltuielilor publice trebuie îmbunătăţită pentru a maximiza beneficiile pentru oameni. Iar alocările bugetare ar trebui să se concentreze pe sectoarele esenţiale, cum sunt sănătatea, educaţia şi infrastructura, eliminând risipa şi cheltuielile redundante. Am încredere că întreaga clasă politică va pune umărul hotărât pentru acest deziderat de a consolida politica fiscal-bugetară a României şi de a valorifica ocazia pe care România o are prin banii europeni", a subliniat sursa citată.
Ministrul Finanţelor a precizat că în următoarele zile vor continua discuţiile pe pachetul de măsuri de consolidare fiscal-bugetară.
"Binele României nu se negociează. Discuţiile pe care le avem cu organismele internaţionale sunt pentru a ajunge să adoptăm măsuri concrete. Iar în următoarele zile vor continua discuţiile pe pachetul de măsuri de consolidare fiscal-bugetară, astfel încât Romania să ia rapid acele decizii care să sprijine Guvernul României în eforturile de ajunge să îşi atingă ţinta deficitului bugetar. Adică în balanţa cât producem/cât consumăm să nu ajungem şi mai rău decât stăm deja", a mai arătat Marcel Boloş. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Prima vizită oficială în România a Roxanei Mînzatu în calitate de vicepreședintă executivă a Comisiei Europene
Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, responsabilă pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, se deplasează în zilele de 3 și 4 februarie la București în prima vizită oficială în această calitate, a anunțat reprezentanța în România a Comisiei Europene, într-un comunicat de p
FMI vine la București pe 3 februarie pentru o analiză a ultimelor evoluții economice și o actualizare a prognozelor
O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) va efectua o vizită la București, în perioada 3-7 februarie, a anunțat recent Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. 'Echipa FMI se va întâlni cu reprezentanți ai noului Guvern român și ai Băncii Naționale a României pentru a a
Românii au consumat în 2023 mai puține cereale și mai mult orez (INS)
Românii au consumat în 2023 mai puține cereale și produse din cereale, însă a crescut consumul de orez, potrivit datelor publicate în luna ianuarie 2025 de Institutul Național de Statistică (INS). Consumul mediu anual de cereale și produse din cereale în echivalent boabe a fost de 198,5 kilograme/locuitor, față de
Urtoi (CNIR): Proiectul autostrăzii A8 a ajuns într-un impas pe tronsonul Lețcani-Ungheni
Cătălin Urtoi, președintele Consiliului de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), a anunțat că proiectul autostrăzii A8, care leagă estul de vestul țării, a ajuns într-un impas. Potrivit sursei citate, 'se întârzie prea mult cu predarea documentației către Consiliul de Administrație' pentru
Mititelu(ASF): 2024 a fost probabil cel mai bun din ultimii 5 - 10 ani ai pieței de asigurări
Anul 2024 a fost cel mai bun pentru piața asigurărilor din ultimii 5 - 10 ani, estimarea fiind de creștere cu 11 - 12%, a declarat, pentru AGERPRES, Sorin Mititelu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și coordonator al sectorului Asigurări - Reasigurăƒri. '2024 a fost un an bun, chiar foarte bun pentru piața
ONRC: Peste 6.000 de societăți cu capital străin au fost înființate în 2024
Un număr de 6.084 de societăți cu capital străin au fost înființate în România în 2024, în scădere cu 13,21% comparativ cu anul anterior, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele 6.084 de societăți noi aveau un capital social subscris în
Burduja: Renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României
Toate investițiile în energie curată vor continua și vom absorbi toți banii europeni disponibili, însă, în același timp, tranziția energetică trebuie să fie pragmatică și sustenabilă, iar renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României, a scris, duminică, Ministrul Energiei, Sebastian
Patronatele din industria ospitalității solicită majorarea bugetului de promovare turistică a României la 4 milioane de euro în 2025
Patronatele din industria ospitalității solicită autorităților majorarea bugetului de promovare turistică a României pentru 2025 la cel puțin 4 milioane de euro, de la 1,1 milioane de euro în 2024, participarea la cele mai importante târguri de profil din lume și înființarea unei Organizații de Management al Destinației (OMD) la nivel național
Posibile reluări ale proceselor de dezvoltare la culturile de rapiță,orz și grâu de toamnă, pe fondul temperaturilor mai ridicate (agrometeo)
Procesele de creștere și dezvoltare la culturile de rapiță, orz și grâu de toamnă s-ar putea relua lent, în special în zonele de câmpie, datorită regimului termic din aer și sol mai ridicat decât în mod normal, potrivit prognozei agrometeorologice emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) până pe 7 februarie.
Burduja: Bugetul în energie e cu peste 152% mai mare; majoritatea creditelor bugetare merg pe proiectele din fonduri nerambursabile
Ministerul Energiei are în 2025 un buget de 14,7 miliarde lei, cu peste 152% mai mare decât anul trecut, iar cea mai mare parte a creditelor bugetare merge pe proiectele din fonduri nerambursabile, PNRR și Fondul pentru Modernizare, potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja. 'Avem un buget bazat pe responsabilitate și pr
Tanczos: România a lăsat în urmă șapte state membre, care au PIB per capita mai mic
România a lăsat deja în urmă șapte state membre care au Produsul Intern Brut per capita mai mic decât cel din România și suntem în urcare, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Dacă ne uităm la Produsul Intern Brut și la recuperarea decalajelor față de celelalte state membre ale Uniu
Tanczos Barna: Săptămânile viitoare vom ieși cu un proiect de act normativ pentru reglementarea pieței crypto
Ministerul Finanțelor urmează să iasă săptămânile viitoare cu un proiect de act normativ pentru reglementarea pieței crypto, a anunțat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Statul trebuie să se pregătească pentru aceste noi provocări, nu doar în perspectiva campaniei electorale, ci și în perspectiva oricăr
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de peste 8 miliarde lei de la bănci, în februarie
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna februarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 840 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni. Suma totală, de 8,04 miliarde lei, este cu 2,27 m
Ministrul Finanțelor: Noi nu calculăm nicio majorare de taxe sau de impozite în 2025
Autoritățile nu calculează majorări de taxe sau de impozite în acest an, iar instituțiile sunt sub presiune constantă pentru a realiza partea de venituri, dar și pentru a ține cheltuielile sub control, a afirmat sâmbătă ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Noi nu calculăm cu nicio majorare de taxe sau de impozite în 2025
Tanczos: Bucureștiul contribuie la Fondul Național de Solidaritate; și-a dat seama că țara are Capitală și nu Capitala are țară
Bucureștiul va contribui anul acesta la Fondul Național de Solidaritate în ceea ce privește cele 14 procente cu care fiecare primărie, indiferent cât e de mare sau cât e de mică, a contribuit ani de zile în acest fond, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, în briefingul care a urmat ședinței de Guvern.