Producem de trei ori mai mult lemn decât consumăm, dar ne confruntăm cu sărăcia energetică (Prolemn)
Stocul de masă lemnoasă pe picior, în pădurile României, este de 2,3 miliarde metri cubi, iar paradoxul românesc este că, deşi producem de trei ori mai mult decât consumăm, ne confruntăm în continuare cu sărăcia energetică, arată o analiză a Asociaţiei Industriei Lemnului (AIL) - Prolemn.
În luna aprilie a acestui an, Prolemn a invitat reprezentanţii sectorului să răspundă la un chestionar privind situaţia actuală. La sondaj au răspuns 146 de persoane, reprezentând agenţi economici care activează în silvicultură, prelucrarea primară a lemnului, fabricarea mobilei, dar şi din instituţii şi autorităţi publice sau ONG-uri.
Potrivit cercetării, 88% dintre respondenţi sunt de părere că sectorul lemnului din România traversează o perioadă de criză, generată de o combinaţie de factori: preţurile prea mari pentru sortimentele industriale de lemn şi volumul redus al ofertei; costurile de producţie din ce în ce mai ridicate, ca urmare a creşterii preţurilor tuturor inputurilor (utilităţi, forţă de muncă, materie primă); reducerea cererii agregate pe piaţa internă şi internaţională.
"Acest cumul de factori a generat o furtună perfectă, care a oprit deja o treime din producţia industrială şi a ridicat preţurile cu aproape 70% în ultimii doi ani. Poate cel mai clar indicator a fost criza lemnului de foc din sezonul rece 2022-2023. În contextul lipsei de resursă şi a preţurilor necompetitive pe piaţa internă, OUG 134/2022 prin care preţurile lemnului de foc au fost plafonate a generat imediat penurie în piaţă, a creat condiţii pentru comerţ ilicit într-un domeniu vulnerabil, a dus la o recrudescenţă a tăierilor ilegale pentru asigurarea confortului termic al populaţiei - peste 3,5 milioane de gospodării depind de lemn pentru încălzire în România. Paradoxul românesc: producem de trei ori cât consumăm, dar ne confruntăm cu sărăcie energetică. Jumătate din gospodării depind de lemnul de foc şi nu au alternative - de 30 de ani se vehiculează soluţii bazate pe gaze naturale sau, mai nou, alte surse regenerabile, dar investiţiile în comunităţile rurale lipsesc aproape cu desăvârşire", este de părere preşedintele Prolemn, Cătălin Tobescu.
În viziunea specialistului, piaţa lemnului din România este extrem de distorsionată, în condiţiile în care pe plan local se produc 600.000 de tone de peleţi anual, iar consumul intern este de aproximativ 200.000 de tone.
"Posibilitatea la nivel naţional este de cel puţin 25-26 de milioane de metri cubi anual, dar recolta se plasează în jurul cifrei de 19 milioane de metri cubi. Sunt blocaje administrative care îngreunează accesul proprietarilor de păduri la uzufructul proprietăţii lor, sunt decizii ale executivului care afectează activitatea, avem tranziţia la lemn fasonat care se desfăşoară cu mare încetineală. Principalul administrator de păduri, RNP - Romsilva, a redus volumul de masă lemnoasă pus pe piaţă faţă de posibilitatea stabilită de amenajamentele silvice, iar preţurile de pornire la licitaţiile RNP nu respectă preţurile de referinţă - au ajuns la un maxim istoric, cu o creştere de 150% faţă de 2022 şi de aproape 280% faţă de 2021. De aceea, preţurile din România sunt extrem de necompetitive raportat la piaţa europeană: buşteanul de gater de fag în Franţa, sortat şi livrat în fabrică, are un preţ de 80 - 85 de euro/mc, acelaşi preţ cu cel achiziţionat pe picior în România, volum brut, înainte de a fi exploatat şi sortat. Buşteanul de gater de fag sortat are preţuri de peste 120 de euro/mc. Aceste preţuri enorme şi lipsa lemnului acolo unde este mare nevoie de el nu doar fac industria românească mai puţin competitivă, ci anulează eforturile de combatere a tăierilor ilegale prin susţinerea unei pieţe pentru comerţul ilicit cu lemn", subliniază Tobescu.
Datele Prolemn relevă faptul că, în România, stocul de masă lemnoasă pe picior este de 2,3 miliarde metri cubi, în timp ce suprafaţa pădurilor se află pe un trend ascendent. Cu toate acestea, deşi se produce de trei ori mai mult lemn decât se consumă, populaţia continuă să se confrunte cu sărăcie energetică. "Jumătate din gospodării depind de lemnul de foc şi nu au alternative - de 30 de ani se vehiculează soluţii bazate pe gaze naturale sau, mai nou, alte surse regenerabile, dar investiţiile în comunităţile rurale lipsesc aproape cu desăvârşire", consideră organizaţia profesională.
Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non-profit, constituită în 2020 şi care are, în prezent, 35 de membri - companii din industria de prelucrare a lemnului. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Bănciulea, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Proiect buget/Capitalul social al CEC Bank și cel al Exim Banca Românească vor fi majorate anul acesta
Capitalul social al CEC Bank și cel al Exim Banca Românească vor fi majorate anul acesta cu 1 miliard de lei și, respectiv, 1,25 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget de stat aferent anului 2025, publicat joi noaptea. Astfel, Ministerul Finanțelor, în calitate de reprezentant al statului, ca unic acționar, este mandatat să
Proiect buget / Venituri de 154,84 miliarde lei pentru sistemul public de pensii în 2025 (proiect)
Veniturile bugetare totale estimate pentru asigurările sociale de stat se ridică la 155,110 miliarde de lei, din care 154,84 miliarde de lei (99,8%) reprezintă bugetul sistemului public de pensii și 270,681 milioane de lei suma aferentă sistemului asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale (0,2%), conform proiectului bugetului asigurărilor sociale de
Ministerul Energiei și Ministerul Muncii au alocați în buget câte 1, 5 miliarde de lei pentru compensarea facturilor de energie (proiect)
Ministerul Energiei are prevăzuți în buget 1,5 miliarde de lei pentru plata cererilor de decontări acordate furnizorilor de energie în baza schemei de plafonare-compensare, o sumă similară fiind alocată și în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, potrivit proiectului de buget aferent anului 2025, publicat joi s
Nivelul accizelor la benzină, motorină și alte produse energetice va fi actualizat în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2025
Nivelul accizelor la o serie produse energetice, precum benzine, motorine, gaz lichefiat, cărbune și electricitate, va fi actualizat în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2025, se arată în Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2025 și proiecția acesteia pe anii 2026-2028, publicat joi în dezbatere de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Plafonul datoriei publice - 58,5% din PIB în acest an (proiect)
Plafonul datoriei publice, conform metodologiei Uniunii Europene, pentru sfârșitul anului 2025 este de 58,5% din PIB, în timp ce soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, este de minus 7% anul acesta și de minus 6,4% în 2026, potrivit proiectului de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați &ici
Președintele ARA: Companiile de apă, având o cifră de afaceri de 1 miliard de euro, au investiții de șase miliarde de euro
Cifra de afaceri a companiilor de apă este de circa un miliard de euro, iar acestea au investiții de șase miliarde de euro, adică de cinci-șase ori cifra lor de afaceri, a declarat, joi seara, Ilie Vlaicu, președintele Asociației Române a Apei, la 'Gala Excelenței în industria Apei'. 'Am zis că noi în industria ap
Ministerul Finanțelor a publicat bugetul pentru acest an; creșterea economică 2,5%, deficit 7,04%
Ministerul Finanțelor a publicat joi noaptea proiectul de buget pentru acest an, construit pe o creștere economică de 2,5%, ceea ce duce valoarea Produsului Intern Brut la 1.912 miliarde de lei prețuri curente. Inflația medie anuală pe care a fost calculat bugetul este de 4,4%. Deficitul bugetar este estimat la 7,04% din PIB.
Proiectul de buget pentru 2025 prevede o creștere de venituri de 50 de miliarde de lei, care permite încadrarea în deficitul de 7% (ministru)
Proiectul de buget pentru 2025 prevede o creștere de venituri de 50 de miliarde de lei față de 2024, sumă care permite încadrarea în deficitul de 7% din PIB, a anunțat joi seara, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'În buget avem o creștere de venituri față de 2024 de 50 de miliarde de lei și este exact suma de care
Oportunități de investiții în domeniul sănătății în valoare de 130 milioane euro
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a publicat joi trei oportunități de investiții în domeniul sănătății, în valoare totală de 130 de milioane de euro, a anunțat ministrul de resort, Marcel Boloș. 'În spatele fiecărei investiții în sănătate stă o poveste reală: o mamă care își ține copilul sănătos în
Angajatorii trebuie să transmită anual, până la 31 ianuarie, o situație centralizată a funcțiilor ocupate de persoanele cu dizabilități
Angajatorii trebuie să transmită anual, până la 31 ianuarie pentru anul anterior, o situație centralizată a funcțiilor ocupate de persoanele cu dizabilități angajate și un inventar al competențelor solicitate la angajare, potrivit unui Ordin publicat recent în Monitorul Oficial. 'Au fost aprobate și publicate procedurile, inclusiv formatul docu
VIDEO Boloș: România are suficiente angajamente cu Comisia Europeană; nu cred că este cazul unui acord cu FMI
România are suficiente angajamente cu Comisia Europeană, care duc spre disciplină fiscală și reducere de deficit bugetar, și nu cred că este cazul unui acord cu Fondul Monetar Internațional, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. 'Nu cred că este cazul unui
Burduja: Scenariul de bază rămâne prelungirea actualei scheme de compensare-plafonare pentru o perioadă determinată
Scenariul de bază rămâne prelungirea actualei scheme de compensare-plafonare pentru o perioadă determinată, în contextul regional instabil și al creșterii prețului gazului pe piețele internaționale, a precizat joi ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-o postare pe Facebook. 'Schema de compensare-plafonare pentru prețurile la energie
Plafonarea prețurilor la energie ar putea fi înlocuită cu o altă măsură retrânsă la un număr de cetățeni (președintele BNS)
Măsura plafonării prețurilor la energie nu se prelungește, ci se înlocuiește cu o altă măsură care va fi restrânsă la un număr de cetățeni-beneficiari, a declarat, joi, la finalul întâlnirii de la Guvern, președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin. 'Întâlnirea de astăzi a fost o întâlnire de info
Ajustarea deficitului bugetar ar reduce deficitul de cont curent cu un coeficient de transmisie de peste 0,5 (studiu)
Ajustarea deficitului bugetar ar reduce deficitul de cont curent cu un coeficient de transmisie de peste 0,5, se arată în articolul 'Sindromul deficitelor gemene - cazul României', publicat de Banca Națională a României. 'Constatările din această analiză arată de ce deficitul bugetar trebuie să fie diminuat, mai ales că economia n
ANRE a avizat în ianuarie plata a 327 milioane de lei pentru furnizorii de energie
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a primit de la furnizorii de energie cereri de decontare pe schema de compensare-plafonare în valoare de aproximativ 4 miliarde de lei, iar în perioada decembrie 2024 - 23 ianuarie 2025 au fost verificate și trimise spre plată Ministerului Energiei și Ministerului Muncii - Agenția Naț