BNS solicită coaliţiei alocarea cu prioritate a resurselor pentru atenuarea discrepanţelor regionale şi a inegalităţilor sociale

Blocul Naţional Sindical (BNS) a lansat cinci recomandări pentru coaliţia de guvernare care să fie cuprinse în viitorul program de guvernare, în cadrul unui workshop tematic organizat miercuri, la Bucureşti.
Blocul Naţional Sindical solicită ca cele cinci puncte să fie cuprinse în viitorul program de guvernare, astfel încât, în politica de coeziune 2021-2027, prin care România va primi de la Uniunea Europeană 46 de miliarde de euro, să nu fie repetate greşelile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Confederaţia Europeană a Sindicatelor (ETUC) a organizat miercuri, în parteneriat cu Blocul Naţional Sindical, un workshop tematic din cadrul programului intitulat "Viitorul fondurilor europene pentru coeziune şi tranziţie echitabilă: cu sau fără lucrători?".
Reprezentanţii BNS consideră că este extrem de important să fie finanţate intervenţii la nivelul regiunilor mai puţin dezvoltate care să contribuie în mod real şi durabil la reducerea disparităţilor regionale şi a inegalităţilor.
"Solicităm Guvernului o evaluare a modului în care, pe această nouă perioadă de programare 2021-2027, sunt alocaţi banii pe programele existente şi pe regiuni. În momentul în care Guvernul Orban a conceput Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am constat că banii europeni erau orientaţi cu precădere spre fiefurile liberale din ţară. De pildă, doar pentru metroul de la Cluj-Napoca puteau fi alocaţi 2 miliarde de euro din totalul de 29 de miliarde de euro din PNRR. Ulterior, în urma recomandărilor noastre către toţi oamenii politici, metroul de la Cluj a rămas doar cu 600 de milioane de euro, restul banilor necesari pentru construcţie susţinându-se de la bugetul de stat. Problema este că dacă aceste fonduri europene ajung doar în anumite comunităţi locale, adâncim şi mai mult ecartul dintre judeţele şi regiunile bogate şi cele sărace. Avem deja decalaje grave între regiuni! Apare şi riscul de depopulare. Oamenii vor migra către comunităţile mai bogate, iar şansa de a reechilibra dezvoltarea economică şi socială teritorială va deveni inexistentă! Şi tocmai acesta este scopul politicii de coeziune: să abordeze disparităţile economice şi sociale dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene!", a declarat Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical.
Conform sursei citate, este nevoie ca în procesul de evaluare a intervenţiilor să se acorde mai multă atenţie aspectelor calitative.
"Astăzi, statul român finanţează o mulţime de start-upuri de economie socială. Adică, reuşim să integrăm, pe hârtie, în piaţa muncii persoane vulnerabile cu sute de milioane de euro din bugetele Ministerului Economiei sau Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Dar aceste startup-uri sunt selectate pentru finanţarea cu bani europeni sau de la bugetul de stat doar în urma unor criterii cantitative. Concret, sunt punctate mai mult firmele care creează mai multe locuri de muncă, dar nimeni nu se uită şi la calitatea locurilor de muncă. Aşa că cele mai multe contracte de muncă încheiate cu startup-uri sunt pe timp parţial de muncă (două ore, de exemplu) şi pe salariul minim. Considerăm că aceste criterii cantitative trebuie transformate în criterii calitative", susţin reprezentanţii BNS.
Potrivit organizaţiei sindicale, trebuie bonficate startup-urile care creează locuri de muncă de calitate, cu contracte pe minimum 8 ore de muncă.
"Rata de dispariţie a startup-urilor în România este uriaşă. România nu are o analiză a numărului de firme care au crescut numărul de salariaţi, cum s-au dezvoltat aceste startup-uri după ce au fost sprijnite cu bani europeni şi de la bugetul de stat", precizează sindicaliştii.
Totodată, BNS solicită corectarea cadrului legislativ în domeniul achiziţiilor pentru a maximiza efectele sociale generate în special în cazul marilor proiecte de investiţii. Concret, sindicaliştii solicită introducerea unor condiţionalităţi legislative care să vizeze componenta socială a achiziţiilor publice finanţate din bugetul public sau din fonduri europene, ca de exemplu introducerea obligativităţii existenţei contractelor colective de muncă.
"Aceasta este o altă problemă cu care România se confruntă: în caietele de sarcini pe care firmele trebuie să le îndeplinească atunci când participă la licitaţiile publice, nu există indicatori cu caracter social. De pildă, când o companie câştigă un contract pentru reabilitarea unui drum, nimeni nu se uită la numărul de contracte colective de muncă încheiate în acea companie. Ştim că aceste contracte ierarhizează salariaţii. Cei cu studii înalte, primesc automat salarii mai mari, de exemplu. Neavând aceste contracte, cei mai mulţi dintre ei sunt plătiţi pe salariul minim. Iar România are obligaţia de a transpune în legislaţie până în luna noiembrie a anului viitor noua Directivă a salariului minim. Condiţia este să acoperim 80% din angajaţii români cu contracte colective de muncă. Cum credem noi că am putea face asta?", a menţionat Dumitru Costin.
Totodată, reprezentanţii organizaţiei sindicale solicită eliminarea prevederii legale prin care companiile care participă la licitaţii publice pot subcontracta activitatea de bază.
"Astăzi, o firmă care câştigă un contract pentru reabilitarea unui pod, de exemplu, nu este obligată să aibă muncitori calificaţi sau tehnologiile necesare. Astfel, firma poate subcontracta lucrările. Aşa există în România firme specializate în câştigarea de licitaţii care execută lucrările prost, nu îşi plătesc subcontractorii, iar Comisia Europeană ajunge să nu ne mai deconteze integral sau parţial proiectele, astfel cheltuielile sunt şi mai mari pentru bugetul de stat", precizează sursa citată.
O altă solicitare se referă la eliminarea birocraţiei din proiectele pe fonduri europene.
"În multe cazuri, birocraţia este excesivă pentru a dovedi îndeplinirea unor indicatori. Putem spune că România operează şmechereşte astăzi. Spunem că nu dăm ajutoare de stat companiilor, dar le ajutăm să investească în capitalul uman. Există fonduri europene pentru programe de formare profesională la care aplică firme specializate în acest lucru, ONG-uri şi sindicate. Acestea formează lucrători din diverse companii, dar statul le impune o condiţie imposibilă: să meargă aceste entităţi în firmele unde au format angajaţii şi să ceară angajatorilor promovarea angajaţilor, modificări de contracte de muncă, în contextul în care acei salariaţi au competenţe crescute", se menţionează în document.
Conform sursei citate, firmele rămân astfel cu avantajul de a avea angajaţi competenţi, formaţi, dar ONG-urile şi sindicatele ajung să depindă de hârtii din partea angajatorilor, care să ateste că a fost modificată fişa postului pentru o parte dintre angajaţi sau că salariile au fost crescute, ca urmare a programelor de formare profesională derulate
"Soluţia este foarte simplă în acest caz: banii pe programele de formare profesională pentru angajaţii companiilor trebuie recunoscuţi drept ajutor de stat, iar firmele trebuie să îndeplinească o serie de condiţii clare ca să îşi poată forma angajaţii pe bani europeni. Iar efectele se vor vedea apoi în economie: angajaţi mai bine plătiţi. În caz contrar, România nu face decât să cheltuie sute de milioane de euro degeaba. Reiterăm faptul că rolul sindicatelor în politica de coeziune este crucial pentru a ne asigura că banii europeni sunt împărţiţi echitabil între regiuni, iar beneficiile ajung în mod egal la lucrători", se mai spune în document. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Bursa de la București a închis pe roșu prima ședință a săptămânii
Bursa de la București a închis în scădere pe aproape toți indicii ședința de luni, iar valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 56,28 milioane de lei (11,30 milioane de euro). Acțiunile Banca Transilvania au fost cele mai lichide, generând schimburi de 9,25 milioane de lei pe Piața Reglementată, urmate de ti
Wizz Air a transportat o sută de milioane de pasageri, în 18 ani de activitate în România
Wizz Air a transportat, în cei 18 ani de activitate în România, o sută de milioane de pasageri, mai mult de cinci ori populația țării, a anunțat, luni, operatorul aerian. În prezent, compania are șapte baze la nivel național și oferă mai mult de 173 de rute de pe 13 aeroporturi din România, conectând pasager
Senat/ Moțiunea simplă - Burduja: Sectorul energetic e vital, pentru că o țară care are energie e o țară puternică, de care alții depind
O țară care are energie este o țară puternică, de care alții depind, de aceea toate investițiile sunt importante, a declarat, luni, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în Plenul Senatului, la dezbaterea moțiunii simple împotriva sa. ''Nu pot să nu mă refer la dimensiunea geopolitică, geostrategică. Sectorul energetic est
Sebastian Burduja: Interesul este să nu fim vulnerabili în fața experților în șantaj energetic de la Est
Primul interes ar trebui să fie să livrăm românilor securitate energetică, să nu depindem de alții, să nu fim vulnerabili în fața celor care sunt experți în șantaj energetic de la Est, așa cum am fost ani de zile, a afirmat, luni, în plenul Senatului, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. ''România are, a
Valentin Ștefan: Modernizarea Poștei Române depinde și de partenerii săi economici sau de instituțiile statului
Modernizarea Poștei Române nu depinde numai de companie, ci și de partenerii săi economici sau instituțiile statului, a declarat, luni, directorul general al Companiei Naționale Poșta Română (CNPR), Valentin Ștefan, la ''Conferința Tendințe Economice 2025'', aflată la a treia ediție, sub egida BNR. ''Moderni
Ministerul Finanțelor a atras, luni, 930,6 de milioane lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 930,6 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 25 luni, la un randament mediu de 6,93% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 500
Sterică Fudulea: Decizia politică se vede mai mult decât dialogul social din spatele acesteia
Decizia politică este aceea care se vede mai mult decât orice dialog social din spatele deciziei, noi neavând o cultură a dialogului social și civic privind implementarea și parcursul legislativ, a declarat, luni, președinte al Consiliului Economic și Social (CES), Sterică Fudulea, la Conferința ''Tendințe Economice 2025'', aflată la a tre
Tarifele vamale ale lui Trump apasă pedala de frână a industriei auto; tarife reciproce la orizont (analiză)
Anunțul de săptămâna trecută al președintelui Donald Trump privind introducerea, din data de 2 aprilie, a unor tarife vamale de 25% pentru automobilele și principalele componente importate a provocat o undă de șoc în industria mondială a automobilelor, cu posibile implicații grave pentru producătorii europeni, este de părere analistul eToro, Bogdan Maiore
Niculescu (ANRE): Prin scăderea birocrației și măsuri de eficientizare un anumit sector din domeniul energiei poate să se dezvolte sănătos
Prin scăderea birocrației și măsuri de eficientizare un anumit sector din domeniul energiei poate să se dezvolte sănătos, iar în perioada următoare Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) dorește simplificarea modalității prin care operatorii economici obțin autorizații de înființare și licențe, a afirmat, luni, președintel
România produce carne de pui în proporție de 100% față de nevoile naționale, cu posibilități de export (președinte companie)
România produce carne de pui, în ferme, în proporție de 100% față de nevoile naționale, având și posibilități de export, a afirmat luni Ioan Popa, președinte și fondator Transavia. ''Este singura zonă, mă refer la mâncare, la produse alimentare, în care producem în proporție de 100% față de nev
România poate exporta produse alimentare de origine vegetală proaspătă către Indonezia
Laboratorul de testare a siguranței alimentelor al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a obținut recunoașterea oficială din partea Autorității de Carantină din Indonezia și, în acest fel, România are posibilitatea să exporte produse alimentare de origine vegetală proaspătă (FFPO), în special grâu,
Apostol (FPE): Proiectul privind impozitul pe construcții speciale, așa cum e lansat în transparență, presupune ca această taxă să devină permanentă
Proiectul privind impozitul pe construcții speciale, așa cum este lansat în transparență decizională, presupune ca această taxă să devină una permanentă, ceea ce ar însemna o penalizare permanentă a proiectelor de investiții, a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al Federației Patronale a Energiei (FPE), Daniel Apostol. &
Oprea: România are oportunitatea de a fi cel mai bun hub logistic pentru reconstrucția Ucrainei
România se pregătește pentru momentul reconstrucției Ucrainei, având oportunitatea de a fi cel mai bun hub din punct de vedere logistic pentru aceasta, a declarat, luni, șeful Cancelariei prim-ministrului, Ștefan Radu Oprea, la ''Conferința Tendințe Economice 2025'', aflată la a treia ediție, sub egida BNR. '
APIA a publicat Ghidul informativ pentru sprijinul financiar în sectorul apicol; cererile de plată se depun până la 31 iulie
Cererile pentru acordarea de sprijin financiar în sectorul apicol se pot depune până la data de 31 iulie 2025, iar Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a publicat Ghidul informativ dedicat acestui segment. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis luni AGERPRES, materialul de informare intitulat
Jianu: IMM-urile au început să investească în noile tehnologii, nu și în resursele umane
Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) au început să investească mai mult în noile tehnologii, dar mai puțin în resursele umane, a afirmat, luni, senatorul PSD Florin Jianu, fost președinte al Consiliului Național al IMM-urilor, la