BNS solicită coaliţiei alocarea cu prioritate a resurselor pentru atenuarea discrepanţelor regionale şi a inegalităţilor sociale

Blocul Naţional Sindical (BNS) a lansat cinci recomandări pentru coaliţia de guvernare care să fie cuprinse în viitorul program de guvernare, în cadrul unui workshop tematic organizat miercuri, la Bucureşti.
Blocul Naţional Sindical solicită ca cele cinci puncte să fie cuprinse în viitorul program de guvernare, astfel încât, în politica de coeziune 2021-2027, prin care România va primi de la Uniunea Europeană 46 de miliarde de euro, să nu fie repetate greşelile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Confederaţia Europeană a Sindicatelor (ETUC) a organizat miercuri, în parteneriat cu Blocul Naţional Sindical, un workshop tematic din cadrul programului intitulat "Viitorul fondurilor europene pentru coeziune şi tranziţie echitabilă: cu sau fără lucrători?".
Reprezentanţii BNS consideră că este extrem de important să fie finanţate intervenţii la nivelul regiunilor mai puţin dezvoltate care să contribuie în mod real şi durabil la reducerea disparităţilor regionale şi a inegalităţilor.
"Solicităm Guvernului o evaluare a modului în care, pe această nouă perioadă de programare 2021-2027, sunt alocaţi banii pe programele existente şi pe regiuni. În momentul în care Guvernul Orban a conceput Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am constat că banii europeni erau orientaţi cu precădere spre fiefurile liberale din ţară. De pildă, doar pentru metroul de la Cluj-Napoca puteau fi alocaţi 2 miliarde de euro din totalul de 29 de miliarde de euro din PNRR. Ulterior, în urma recomandărilor noastre către toţi oamenii politici, metroul de la Cluj a rămas doar cu 600 de milioane de euro, restul banilor necesari pentru construcţie susţinându-se de la bugetul de stat. Problema este că dacă aceste fonduri europene ajung doar în anumite comunităţi locale, adâncim şi mai mult ecartul dintre judeţele şi regiunile bogate şi cele sărace. Avem deja decalaje grave între regiuni! Apare şi riscul de depopulare. Oamenii vor migra către comunităţile mai bogate, iar şansa de a reechilibra dezvoltarea economică şi socială teritorială va deveni inexistentă! Şi tocmai acesta este scopul politicii de coeziune: să abordeze disparităţile economice şi sociale dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene!", a declarat Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical.
Conform sursei citate, este nevoie ca în procesul de evaluare a intervenţiilor să se acorde mai multă atenţie aspectelor calitative.
"Astăzi, statul român finanţează o mulţime de start-upuri de economie socială. Adică, reuşim să integrăm, pe hârtie, în piaţa muncii persoane vulnerabile cu sute de milioane de euro din bugetele Ministerului Economiei sau Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Dar aceste startup-uri sunt selectate pentru finanţarea cu bani europeni sau de la bugetul de stat doar în urma unor criterii cantitative. Concret, sunt punctate mai mult firmele care creează mai multe locuri de muncă, dar nimeni nu se uită şi la calitatea locurilor de muncă. Aşa că cele mai multe contracte de muncă încheiate cu startup-uri sunt pe timp parţial de muncă (două ore, de exemplu) şi pe salariul minim. Considerăm că aceste criterii cantitative trebuie transformate în criterii calitative", susţin reprezentanţii BNS.
Potrivit organizaţiei sindicale, trebuie bonficate startup-urile care creează locuri de muncă de calitate, cu contracte pe minimum 8 ore de muncă.
"Rata de dispariţie a startup-urilor în România este uriaşă. România nu are o analiză a numărului de firme care au crescut numărul de salariaţi, cum s-au dezvoltat aceste startup-uri după ce au fost sprijnite cu bani europeni şi de la bugetul de stat", precizează sindicaliştii.
Totodată, BNS solicită corectarea cadrului legislativ în domeniul achiziţiilor pentru a maximiza efectele sociale generate în special în cazul marilor proiecte de investiţii. Concret, sindicaliştii solicită introducerea unor condiţionalităţi legislative care să vizeze componenta socială a achiziţiilor publice finanţate din bugetul public sau din fonduri europene, ca de exemplu introducerea obligativităţii existenţei contractelor colective de muncă.
"Aceasta este o altă problemă cu care România se confruntă: în caietele de sarcini pe care firmele trebuie să le îndeplinească atunci când participă la licitaţiile publice, nu există indicatori cu caracter social. De pildă, când o companie câştigă un contract pentru reabilitarea unui drum, nimeni nu se uită la numărul de contracte colective de muncă încheiate în acea companie. Ştim că aceste contracte ierarhizează salariaţii. Cei cu studii înalte, primesc automat salarii mai mari, de exemplu. Neavând aceste contracte, cei mai mulţi dintre ei sunt plătiţi pe salariul minim. Iar România are obligaţia de a transpune în legislaţie până în luna noiembrie a anului viitor noua Directivă a salariului minim. Condiţia este să acoperim 80% din angajaţii români cu contracte colective de muncă. Cum credem noi că am putea face asta?", a menţionat Dumitru Costin.
Totodată, reprezentanţii organizaţiei sindicale solicită eliminarea prevederii legale prin care companiile care participă la licitaţii publice pot subcontracta activitatea de bază.
"Astăzi, o firmă care câştigă un contract pentru reabilitarea unui pod, de exemplu, nu este obligată să aibă muncitori calificaţi sau tehnologiile necesare. Astfel, firma poate subcontracta lucrările. Aşa există în România firme specializate în câştigarea de licitaţii care execută lucrările prost, nu îşi plătesc subcontractorii, iar Comisia Europeană ajunge să nu ne mai deconteze integral sau parţial proiectele, astfel cheltuielile sunt şi mai mari pentru bugetul de stat", precizează sursa citată.
O altă solicitare se referă la eliminarea birocraţiei din proiectele pe fonduri europene.
"În multe cazuri, birocraţia este excesivă pentru a dovedi îndeplinirea unor indicatori. Putem spune că România operează şmechereşte astăzi. Spunem că nu dăm ajutoare de stat companiilor, dar le ajutăm să investească în capitalul uman. Există fonduri europene pentru programe de formare profesională la care aplică firme specializate în acest lucru, ONG-uri şi sindicate. Acestea formează lucrători din diverse companii, dar statul le impune o condiţie imposibilă: să meargă aceste entităţi în firmele unde au format angajaţii şi să ceară angajatorilor promovarea angajaţilor, modificări de contracte de muncă, în contextul în care acei salariaţi au competenţe crescute", se menţionează în document.
Conform sursei citate, firmele rămân astfel cu avantajul de a avea angajaţi competenţi, formaţi, dar ONG-urile şi sindicatele ajung să depindă de hârtii din partea angajatorilor, care să ateste că a fost modificată fişa postului pentru o parte dintre angajaţi sau că salariile au fost crescute, ca urmare a programelor de formare profesională derulate
"Soluţia este foarte simplă în acest caz: banii pe programele de formare profesională pentru angajaţii companiilor trebuie recunoscuţi drept ajutor de stat, iar firmele trebuie să îndeplinească o serie de condiţii clare ca să îşi poată forma angajaţii pe bani europeni. Iar efectele se vor vedea apoi în economie: angajaţi mai bine plătiţi. În caz contrar, România nu face decât să cheltuie sute de milioane de euro degeaba. Reiterăm faptul că rolul sindicatelor în politica de coeziune este crucial pentru a ne asigura că banii europeni sunt împărţiţi echitabil între regiuni, iar beneficiile ajung în mod egal la lucrători", se mai spune în document. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
ONRC: 1.628 de firme și PFA au intrat în insolvență în primul trimestru din 2025, în scădere cu 9,7%
Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență în primul trimestru din 2025 a fost de 1.628, în scădere cu 9,71% față de perioada similară din 2024, când au fost înregistrate 1.803 insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Consiliul Economic și Social invită candidații la Președinția României la o dezbatere electorală
Consiliul Economic și Social îi invită pe candidații la Președinția României la o dezbatere electorală, miercuri, 30 aprilie 2025, la sediul CES, pentru a-și prezenta viziunea într-un dialog reprezentanții organizațiilor patronale, sindicale și neguvernamentale. 'În fața provocărilor actuale cu care se confruntă societatea româ
Bugetul AFM pentru 2025 depășește 16,42 miliarde de lei și include finanțarea a 7 noi programe (minister)
Bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), pentru anul 2025, va fi depăși 16,42 miliarde de lei, în creștere cu aproape 18% față de suma din anul anterior, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), transmis joi AGERPRES. 'Bugetul AFM aprobat astăzi (în ședința de Guvern, n.r.) este unul isto
România va avea un Program Național de Achiziții Ecologice pentru perioada 2025-2030
Guvernul a aprobat, joi, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Programul Național de Achiziții Ecologice (PNAE) 2025-2030, prin care va fi stimulată achiziționarea la nivel de administrație centrală și locală a produselor, serviciilor și lucrărilor cu un impact redus asupra mediului, informează ministerul de resort, într-un comunicat de presă
Companiile, reticente să apeleze la transportul multimodal, din cauza infrastructurii de transport inadecvată și a lipsei de terminale moderne (studiu)
Companiile sunt reticente să apeleze la transportul multimodal, având în vedere infrastructura de transport inadecvată, lipsa unor terminale multimodale moderne conectate la toate modurile de transport, lipsa unor lanțuri logistice multimodale și a unor depozite pentru containere, costurile mari de transport și de transfer, timpul de tranzit ridicat și navigabili
UPDATE Trafic feroviar reluat în condiții normale în gara Brașov
Circulația feroviară a fost reluată la ora 13:40, în condiții normale de trafic, pe raza stației CF Brașov, inclusiv pe intervalele CF Dârste - Brașov și Brașov - Bod, a anunțat joi CFR SA. 'Regretăm disconfortul creat și asigurăm călătorii de faptul că personalul feroviar al SRCF Brașov a depus toate eforturile necesare pentru finalizarea operativă
Burduja: Guvernul pregătește un sistem de compensații financiare ce vor fi acordate persoanelor vulnerabile pentru cheltuielile cu energia electrică
Guvernul României pregătește un sistem prin care persoanele vulnerabile vor primi compensații financiare directe pentru cheltuielile cu energia electrică după data de 1 iulie 2025 și, în același timp, românii pot beneficia deja de prețuri corecte prin piața concurențială, a scris joi ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-o postare publicată pe p
Leul s-a apreciat, joi, în raport cu euro, dar a scăzut față de dolarul american
Moneda națională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 4,9772 lei, în scădere cu 0,03 bani (-0,01%) față de cotația precedentă, de 4,9775 lei. În schimb, leul a pierdut teren în fața dolarului american, care a fost cotat la 4,3734 lei, &i
Akos Molnar (Tușnad): Reducerea valorii voucherelor de vacanță pune frână pe turismul intern
Măsurile de reducere a valorii voucherelor de vacanță pun frână pe turismul intern, iar diminuarea pieței interne ar putea fi compensată prin atragerea turiștilor străini, a afirmat, joi, directorul general al societății Tușnad SA, Akos Molnar, la un eveniment de specialitate. ''Cu măsurile de reducere a valorii voucherelor se pu
Controale ANPC în sectorul 6: 55.000 de lei amenzi și două unități alimentare temporar închise
Comisarii pentru protecția consumatorilor au aplicat amenzi de 55.000 de lei în urma unor controale realizate miercuri la trei societăți cu puncte de lucru în Bulevardul Timișoara și, respectiv, Bulevardul Iuliu Maniu, și s-a dispus oprirea temporară a prestării serviciilor până la remedierea deficiențelor la Sushi Torry și Patiseria Ioanid.
Plata taxei de pod de la Fetești - Cernavodă, disponibilă prin aplicația 24pay
Plata taxei de pod de la Fetești - Cernavodă este disponibilă prin aplicația 24pay, potrivit unui comunicat remis joi AGERPRES. ''24pay app vine cu o noutate îndelung așteptată de utilizatori, chiar înainte de începerea sezonului estival: de acum, plata taxei de trecere a podului de la Fetești - Cernavodă se poate fac
Frăsineanu: Implementarea unui sistem ''Clearing House'' va ajuta la uniformizarea colectării separate a deșeurilor de ambalaje municipale
Implementarea unui sistem ''Clearing House'' va conduce la uniformizarea în ceea ce privește colectarea separată a deșeurilor de ambalaje, generate în flux municipal, a declarat, joi, consilierul de stat în Cancelaria prim-ministrului, Mihaela Frăsineanu, la conferința ''SGR în România''.
Asociația Micilor Comercianți: Ar trebui introduse de urgență PET-urile de spirt, apă distilată și ambalajele de 5 litri în SGR
PET-urile de spirt, apă distilată și ambalajele de 5 litri trebuie introduse de urgență în Sistemul Garanție-Returnare (SGR) pentru o funcționare îmbunătățită a acestuia, este de părere vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii (ANCMM), Feliciu Paraschiv. ''Recunosc că la început ne-am op
Investiții de 169 milioane euro pe piața imobiliară din România, în primele trei luni
Piața imobiliară din România a consemnat un început de an pozitiv, cu un volum total al investițiilor de 169 milioane euro în primele trei luni, mai mult decât dublu față de trimestrul anterior și aproape la același nivel cu perioada similară a anului trecut, semnalând o revenire susținută a interesului investitorilor pentru active local
Webb (RetuRo): Peste un miliard de ambalaje cu sigla SGR au fost colectate în primele trei luni ale acestui an
Peste un miliard de ambalaje SGR au fost colectate în primele trei luni ale acestui an, iar peste 90% dintre acestea au fost deja reciclate, a declarat, joi, la conferința ''SGR în România'', director general și președinte al RetuRO, Gemma Webb. ''Cu RetuRo, am început acum al doilea an de activi