Ministerul Finanţelor are un nivel al buffer-ului foarte ridicat, ceea ce creează instituţiei un confort şi o flexibilitate, a anunţat vineri Ştefan Nanu, director general Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică din Ministerul Finanţelor.

"Eu aş zice că stăm bine, deşi trebuie să recunoaştem că e un context foarte, foarte provocator. De abia m-am întors din Statele Unite, unde am participat la Washington la întâlnirile anuale FMI - Banca Mondială. Noi am organizat şi nişte întâlniri cu investitori în marja acelor întâlniri şi deşi încă o dată, repet, nu e cel mai simplu context de piaţă, toată lumea ştie, suntem într-un context în care avem inflaţie ridicată şi aşteptările inflaţioniste sunt destul de ridicate, sunt incertitudini, sunt mai mulţi factori care influenţează inflaţia, de la geopolitici până la cei de partea de ofertă. Şi băncile centrale, normal, reacţionează. Sunt creşteri ale ratelor dobânzilor practic cam peste tot, de la pieţele core până la pieţele locale. Şi asta creează normal un comportament pe parte investiţională foarte volatil, ceea ce s-a întâmplat şi în cazul nostru. În momentul de faţă suntem undeva la 80% practic cu finanţarea implementată. Avem un nivel al buffer-ului în trezorerie foarte ridicat, care ne creează un confort, o flexibilitate", a spus Ştefan Nanu, la cea de-a treia ediţie a evenimentului Banking Forum, organizat de Financial Intelligence.

El a afirmat că pe piaţa internă au fost luni excepţionale şi luni mai puţin bune. Exemplu a fost luna august în care a fost emis un volum de 3 ori mai mare faţă nivelul lunar al instituţiei.

"Practic, dacă există o o stabilizare, fi ea şi pe un orizont de timp scurt, o stabilitate a curbei de randament, o stabilitate a pieţelor, fără influenţe negative din perspectiva ştirilor, investitorii vin, intră la cumpărare şi sunt. E o cerere stabilă. În contextul în care apar tot felul de ştiri, de la cele politice până la acele de decizii de politică monetară şi aşa mai departe, asta induce volatilitate şi vedem şi noi în licitaţiile pe care le organizăm în mod regulat. Au fost cazuri în care a trebuit să refuzăm ofertele pe o cerere limitată, niveluri ale randamentelor foarte, să zic ridicate sau cu o diferenţiere foarte mare. Pe extern am avut un plan destul de ambiţios de emisiuni. Asta şi în în contextul în care scopul nostru este să nu creăm o presiune prea mare pe o anumită curbă. Şi normal că pentru noi, managerii de datorie, în piaţa românească, curba românească este focus-ul nostru. E de fapt un bun public în România. Toată lumea se raportează la curba randamentelor suverane, toate pricing-urile care se fac la nivel corporatist, municipal, băncile care se împrumută pentru MREL (minimum requirement for own funds and eligible liabilities - MREL - n.r.) şi aşa mai departe au ca referinţă curba randamentelor. Pentru noi e absolut necesar să fim prezenţi pe toată curba. De altfel, emitem atât pe termen scurt, cât şi obligaţiuni pe termen lung, până la 14 ani. Şi este important să creăm cumva o predictibilitate în ceea ce facem, chiar dacă e greu în momentul de faţă", a spus Ştefan Nanu.

El a declarat că investitorii de retail au o cerere solidă, emisiunile către aceştia fiind de 30 de miliarde de lei. Anul acesta, 20% din titlurile de stat emise pe piaţa internă au fost pentru retail. De asemenea, pensiile private sunt un investitor solid.

Agerpres este partener media al evenimentului organizat vineri de Financia Intelligence. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editori online: Ady Ivaşcu, Gabriela Badea)

Citeşte şi:

* Dăianu: România ar putea încheia 2022 cu un deficit bugetar mai mic de 6%

* Neagu (BNR): Sistemul financiar a fost contributor la rezolvarea şi trecerea mai rapidă peste problemele generate de COVID

* Carmen Moraru (MIPE): Pentru actuala perioadă de programare mai avem de atras 8 miliarde de euro