Intrările de investiții străine directe (ISD) în România au scăzut anul trecut cu 14%, la 5,7 miliarde de euro, de la 6,6 miliarde de euro în 2023, conform studiului EY Attractiveness Survey România 2025, însă țara noastră a înregistrat cea mai mare creștere a proiectelor ISD din Europa Centrală și de Est, cu 57%.

Astfel, România a urcat patru poziții, până pe locul al 13-lea, în clasamentul indicelui de atractivitate pentru ISD în Europa.

'România a înregistrat o creștere remarcabilă de 57% a proiectelor de investiții străine directe în 2024, marcând cel mai ridicat nivel din 2019 și demonstrând reziliență într-un climat european marcat de scăderi generale și incertitudine economică. Această performanță subliniază faptul că piața românească este atractivă, investitorii globali identificând în România un mediu strategic pentru dezvoltarea de investiții eficiente și cu valoare adăugată mare. Totuși, trebuie să analizăm atent și scăderea semnificativă, cu 31%, a numărului de locuri de muncă create de aceste proiecte. Această evoluție reflectă clar o schimbare structurală în natura investițiilor, care devin mai intensive în capital și mai automatizate', a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

În opinia acestuia, în contextul actual, devine esențial să investim în creșterea competențelor tehnologice și să îmbunătățim infrastructura digitală și fizică - aspecte semnalate ca priorități clare de 33% dintre investitori, pentru a susține acest nou profil investițional și a menține trendul ascendent al României.

Deși 58% dintre conducătorii executivi participanți la studiu consideră că atractivitatea României se va îmbunătăți în următorii trei ani, acest procent este în scădere, de la 67% în anul precedent. Investitorii indică în continuare condițiile macroeconomice ale României drept principalul risc, urmate îndeaproape de tensiunile geopolitice, de creșterea costurilor operaționale și de instabilitatea politică, acestea fiind menționate cel mai frecvent de executivi printre primele trei preocupări care afectează atractivitatea României în următorii trei ani.

'Perspectivele pe termen mediu sunt optimiste, cu 58% dintre investitori convinși că atractivitatea României va continua să crească în următorii trei ani, chiar dacă există o ușoară scădere față de anul precedent. România are oportunitatea de a consolida acest optimism, valorificând punctele sale forte - poziționarea geografică strategică, accesul robust la finanțare europeană și avantajul competitiv al resurselor umane calificate. Dacă vom aborda proactiv și provocările semnalate, precum predictibilitatea fiscală și simplificarea administrativă, putem transforma aceste oportunități în rezultate durabile și impact investițional consistent pe termen lung', a adăugat Bogdan Ion.

În contextul unei scăderi generale de 5% a numărului de proiecte ISD în Europa, România a înregistrat o creștere remarcabilă de 57% a numărului de proiecte, de la 60 în 2023 la 94 în 2024. Acesta reprezintă cel mai mare număr de proiecte ISD din 2018, poziționând România drept una dintre cele mai dinamice economii în redresare din Europa Centrală și de Est.

În timp ce concurenții tradiționali din Europa Centrală și de Est, precum Polonia, Ungaria și Serbia, au atras în trecut un interes semnificativ din partea investitorilor, România s-a impus clar ca lider regional în 2024. Cu 94 de proiecte anunțate, România a ocupat poziția a doua în regiunea ECE, fiind devansată doar de Polonia și depășind Serbia și Ungaria, care înregistraseră performanțe mai bune decât România în anul precedent.

Această realizare plasează România printre principalele 15 destinații pentru investiții din Europa, înaintea unor economii mai mari sau mai mature, subliniază analiștii EY.

Totuși, numărul de noi locuri de muncă asociate cu ISD a înregistrat un declin pronunțat, diminuându-se cu 31% față de anul anterior, de la 5.935 de noi locuri de muncă în 2023, la 4.098 în 2024, ceea ce indică o orientare către modele de investiții mai suple sau cu utilizare intensivă a capitalului.

Bucureștiul continuă să domine peisajul ISD al României, cumulând 40% din totalul proiectelor în 2024 și consolidându-și astfel statutul ca principal punct de atracție pentru investiții. Un factor semnificativ care a contribuit la această tendință a fost proiectul de extindere în valoare de 50 milioane de euro al Alstom, prin care a fost înființat un nou depou de transport în cadrul Atelierelor CFR Grivița, cu scopul de a își spori capacitatea logistică. De asemenea, PepsiCo și-a reafirmat angajamentul pe termen lung față de România, prin extinderea centrului de producție și distribuție din Popești-Leordeni, printr-un proiect în valoare de 95 milioane de euro, care vizează transformarea unității într-un centru de nivel european.

În afara capitalei, investițiile industriale de mare amploare au evidențiat diversificarea amprentei ISD a României la nivelul tuturor regiunilor. Constanța a atras atenția printr-o investiție de referință în valoare de 960 milioane de euro a grupului turc Ussuri Capital, care va construi o fabrică de oțel cu emisii scăzute de carbon în apropierea Mării Negre.

În regiunea Centru, au fost active companiile germane: Rheinmetall a investit peste 243 milioane de euro într-o nouă unitate de producție în domeniul apărării în Victoria, în timp ce Knauf Insulation și Stada au anunțat proiecte semnificative în Târnăveni și Turda.

Regiunea Nord-Vest a beneficiat de o investiție de 166 milioane de euro din partea grupului austriac din industria ceramicii Lasselsberger, iar la Oradea, Grupul Stihl a demarat construcția unei unități de producție de scule electrice fără fir, în valoare de 125 milioane de euro.

În paralel, Brăila a atras un angajament investițional de 100 milioane de euro din partea Tesla Energy Storage, pentru dezvoltarea unei fabrici de sisteme energetice de ultimă generație, iar Anton Haring a început construcția unei uzine de 60 milioane de euro la Siret, conferind importanță industrială unei regiuni mai puțin reprezentate în mod tradițional din punctul de vedere al investițiilor străine directe.

Industria prelucrătoare rămâne un element esențial al peisajului ISD din România, reprezentând 41% din totalul proiectelor de investiții în 2024, în creștere față de 40% în 2023.

'Această performanță solidă confirmă poziția strategică a României ca bază industrială în Europa Centrală și de Est, în special în sectoare precum transporturi, produse de larg consum și producția de utilaje. Reașezarea structurală a lanțurilor de aprovizionare și a amplasării unităților de producție este evidentă, mai ales având în vedere declinul general al ISD în industria prelucrătoare la nivel european', se arată în studiu.

Din perspectivă sectorială, serviciile de asistență pentru întreprinderi (16%) și vânzările și marketingul (15%) continuă să atragă interes, deși cu un profil mai fragmentat. Printre sectoarele solide se numără cele ale produselor de larg consum, producătorii și furnizorii de mijloace de transport și cel al utilajelor și echipamentelor, fiecare cu câte nouă proiecte, evidențiind atractivitatea României ca bază de producție.

Sectorul software și servicii IT, cu șapte proiecte, rămâne o componentă esențială a economiei digitale a României, cu toate că ponderea sa a scăzut comparativ cu anii anteriori. Sectorul fabricării de produse electronice, care ocupa locul al doilea în 2023, a înregistrat doar cinci proiecte, semnalând o recalibrare a dinamicii, dar își păstrează importanța în ceea ce privește producția de semiconductori, contoare inteligente și tehnologie industrială.

Principalele surse ale fluxurilor de ISD au rămas constante, Germania menținându-și poziția de lider în peisajul investițional din România și înregistrând o creștere semnificativă a activității, respectiv 23 de proiecte, față de 16 în anul precedent. Turcia a urcat pe locul al doilea, cu nouă proiecte, reflectând consolidarea relațiilor comerciale, iar SUA urmează îndeaproape, cu opt proiecte. Marea Britanie și Franța au adus câte șase proiecte, semnalând un interes susținut din partea pieței Europei de Vest. Comparativ cu 2023, peisajul țărilor investitoare active s-a extins considerabil, subliniind atractivitatea tot mai mare a României pentru un spectru mai larg de piețe globale.

Conform studiului, în 2025, investitorii continuă să acorde prioritate extinderii pe piețe noi și optimizării operaționale ca principale motive pentru stabilirea sau extinderea operațiunilor în România. Principalul factor invocat a fost oportunitatea de a avea acces la noi piețe și noi clienți (48%), urmat de nevoia de a optimiza operațiunile și lanțurile de aprovizionare (36%) și de valorificarea noilor tehnologii și a condițiilor fiscale favorabile (ambele cu 34%).

Reducerea costurilor rămâne un considerent esențial, menționat de 32% dintre respondenți, reiterând atractivitatea tradițională a României ca destinație competitivă pentru producție și servicii. De asemenea, accesul la materii prime și resurse esențiale, precum și disponibilitatea forței de muncă calificate au fost menționate de câte 27% dintre executivii care au participat la studiu.

Întrebați care sunt cei mai importanți factori care influențează deciziile de a investi în România, executivii au indicat calitatea infrastructurii (33%, în creștere de la 20% anul trecut) și disponibilitatea finanțărilor nerambursabile (32%), urmate îndeaproape de dimensiunea pieței și de potențialul de creștere (29%).

'Aceste informații reiterează atractivitatea României ca destinație unde conectivitatea, programele de investiții susținute de fonduri UE și fundamentele cererii se intersectează, oferind o propunere de valoare convingătoare într-un peisaj regional competitiv', mai relevă studiul.

România este percepută ca având un avantaj competitiv în raport cu alte regiuni, în principal datorită costurilor salariale și costurilor de producție mai mici (35%), urmate îndeaproape de competitivitatea fiscală, inclusiv disponibilitatea creditelor fiscale (31%), și de disponibilitatea finanțărilor nerambursabile (30%). Printre alte avantaje importante se numără dimensiunea și creșterea pieței (24%) și calitatea vieții, siguranța, diversitatea și cultura (23%).

Într-un context de incertitudine economică și de prudență crescută a investitorilor la nivel european, România s-a evidențiat în 2024 drept unul dintre cei mai dinamici performeri din regiune în ceea ce privește investițiile străine directe. Pentru a transforma această dinamică pozitivă într-un impact pe termen lung asupra investițiilor, țara trebuie să rezolve blocajele persistente, să se alinieze mai bine cu așteptările investitorilor și să coordoneze investițiile în infrastructură, resurse umane, inovație și sustenabilitate.

Studiul EY Attractiveness Survey România 2025 a examinat atractivitatea percepută a României prin intermediul unui sondaj online anonim în rândul unor decidenți internaționali.

Cercetarea în teren a fost realizată de FT Longitude în intervalul 31 ianuarie - 3 martie 2025 pe baza unui eșantion reprezentativ format din 100 de lideri executivi superiori (funcții de conducere executivă sau de nivel C-1).

Studiul a urmărit să acopere un eșantion reprezentativ de investitori în Europa, în funcție de zona geografică, sector de activitate și dimensiunea companiilor. Aproximativ 60% dintre respondenți lucrează în cadrul unor companii cu sediul central în Europa, iar 40% în cadrul unor companii cu sediul în alte regiuni.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 392.995 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 51,2 miliarde dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2024. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)