România se plasează, din păcate, în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană în topul competențelor digitale de bază, cu un procent de 27,7% la nivelul anului 2023, față de media europeană de 56,6%, a declarat, miercuri, directorul executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), Gabriela Folcuț, în conferința 'Digitalizare și Siguranță Cibernetică'.

'România se plasează, din păcate, în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană în acest top al competențelor digitale de bază, cu un procent de 27,7% dintre români care au aceste competențe, la nivelul anului 2023. Pentru anul 2024, raportul în cazul României nu reflectă încă o cifră. Suntem undeva la jumătatea mediei europene, unde nivelul de competență este de 56,6%. Obiectivul național stabilit de către România este ca, în 2030, în cadrul acestui program de politici privind digitalizarea, să atingem pragul de 50% dintre cetățeni care au competențe digitale de bază. Din punctul meu de vedere este un obiectiv foarte bun, dar pentru a fi îndeplinit, este necesar să introducem încă de pe acum în materiile școlare, în discipline, elemente care să conducă la creșterea competențelor legate de digitalizare. Trebuie să formăm profesorii și elevii, atât pe zona de educație financiară, cât și pe zona de educație digitală. Noi (ARB n.r) suntem preocupați în derularea de programe de formare a profesorilor. Avem, până în momentul de față, aproximativ 3.000 de profesori care au luat contact și cu elemente de siguranță cibernetică și vorbim de programul nostru național Sigurantaonline.ro, desfășurat de Asociația Română a Băncilor, împreună cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică și Poliția Română. Trebuie să avem obligatoriu în școli o materie, la fel cum avem educație financiară la clasa a 8-a, componenta de educație digitală pentru a atinge acel deziderat ca 50% dintre români să aibă în 2030 competențe digitale de bază', a subliniat reprezentanta ARB.

Potrivit sursei citate, aproape trei sferturi dintre românii adulți au cel puțin un cont curent deschis la o bancă, iar în context este nevoie de o schemă națională antifraudă pentru protejarea acestora.

'Salutăm tot progresul înregistrat în materie de digitalizare a sectorului public. E foarte important de relevat faptul că la nivelul comunității bancare una dintre cele mai active comisii este Comisia de antifraudă. Avem foarte multe lucruri, pentru că pregătim scheme antifraudă în mod constant, pentru că, așa cum s-a menționat și mai devreme, tipologiile se schimbă, de la o lună la alta. Cui ne adresăm? Pe cine încercăm noi să protejăm ca sistem bancar? 73% din adulții din România. Atât estimez că este gradul de incluziune financiară la nivel național în momentul de față, un adult care are cel puțin un cont curent. Desigur, există și tineri care folosesc carduri cu acordul părinților/tutorelui și așa mai departe. Pe dânșii îi protejăm (...) Pregătim o schemă națională antifraudă și o să venim și cu informații în acest sens în rândul sistemului bancar. Digitalizarea nu a accelerat doar în perioada pandemiei (...) Sistemul bancar este la rândul său dependent de evoluția legislației. Mulțumim autorităților române că au adoptat o lege prin care se recunoaște caracterul juridic al semnăturii electronice simple și avansate și așteptăm cu nerăbdare normele de aplicare ca să putem să oferim clienților noștri simplificarea legislației în ceea ce privește semnătura electronică. Nu înseamnă doar un beneficiu pentru sistemul bancar, ci pentru întreaga economie. Înseamnă debirocratizare, simplificare în activitatea pe care o avem cu fiecare entitate, fie că vorbim despre părți private sau publice', a spus Folcuț.

În viziunea reprezentantei ARB, la nivelul mediului urban, gradul de incluziune financiară depășește 80%, în timp ce în mediul rural ponderea este de 60%.

'Investițiile acestea se văd pentru că putem accesa oricând, în orice moment, produse și servicii bancare, fie că vorbim de deschiderea sau închiderea unui cont curent, că vorbim de deschiderea unui depozit sau a unui cont cont de economii, fie că accesăm un credit de consum. Actualizarea datelor personale se poate face online. Și vestea bună este că, în curând, sperăm să fie extins la nivelul întregii comunități bancare acel proiect prin care putem să verificăm, cu sprijinul Direcției Generale de Evidență a Persoanelor, fără să mai deranjăm milioane de clienți. Practic, informația o verificăm direct acolo și clientul nu mai este nevoit nici să vină la bancă și nici să mai actualizeze datele prin Internet și Mobile banking. Prin linkuri, niciodată n-am cerut actualizarea, e doar tentativă de fraudă. Cred că este relevant să avem acces și prin intermediul digitalizării, la populația din mediul rural. Într-adevăr, în zona rezidenților din mediul urban, 82% este gradul de incluziune financiară, și 60% în zona rurală, însă cred că e foarte important să-i protejăm în momentul de față', a menționat directoarea executivă a ARB.

Aceasta a precizat, totodată, că, la ora actuală, doar 3,1% dintre companiile din România utilizează Inteligența Artificială în propriile activități, în comparație cu media de la nivel european, de 13,5%.

'Sunt progrese clare înregistrate la nivelul Uniunii Europene, atât în ceea ce privește adopția tehnologiei inteligențe artificiale și a cloud-ului, însă rămâne o sensibilitate, pentru că serviciile provin din exterior. În ceea ce privește România, doar 3,1% dintre companii utilizează tehnologia inteligenței artificiale, față de o medie la nivel european de 13,5%, deci de patru ori mai scăzută. Obiectivul pe care ni l-am stabilit pentru 2030 este ca aproximativ 10% dintre companiile din România să utilizeze tehnologia inteligenței artificiale, însă este departe de obiectivul pe care și l-a propus Uniunea Europeană, de 75%. Asta ce înseamnă? Înseamnă un deficit de competitivitate și, din păcate, avem în momentul de față problematica deja existentă. Productivitatea muncii este scăzută în România. Suntem la jumătate față de media Uniunii Europene. În situația în care Uniunea Europeană merge cu o viteză, noi, cu 10% suntem la coada clasamentului', a afirmat Gabriela Folcuț.

Conform datelor citate din raportul 'Deceniul digital 2025' al Comisiei Europene, la capitolul programului de politici referitoare la evoluția digitalizării, România are ambiții scăzute.

'Am văzut cu toții raportul 'Deceniul digital 2025', publicat săptămâna aceasta de către Comisia Europeană, care relevă progresele care s-au înregistrat în digitalizare pentru a atinge țintele pe care ni le-am stabilit la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2030. Acel program de politici cu privire la evoluția digitalizării arată că România are ambiții scăzute, din păcate, în ceea ce privește concordanța cu acel raport pentru 2030, la care noi ne-am stabilit 11 ținte. Din cele 11 ținte, doar 36% sunt convergente cu țintele din Uniunea Europeană. Comisia Europeană a făcut o serie de recomandări, 15 la număr pentru România, iar România a adresat până în acest moment 40% în anul 2024. Desigur, așa cum s-a punctat și în primul panel, sunt evoluții extrem de importante pentru România, care s-au înregistrat atât pe digitalizare a serviciilor publice, cât și pe creșterea nivelului competențelor digitale de bază. România este în continuare ca punct pozitiv în topul Uniunii Europene în ceea ce privește conectivitatea. Practic și în zonele slab populate avem internet de mare viteză. Însă, adresez cu acest prilej trei aspecte: unul legat de nivelul de competențe, cel de-al doilea legat de adopția tehnologiei inteligenței artificiale și, tangențial, subiectul destul de important într-o eră a digitalizării, legat de informație, de integritate a informației. E foarte important de remarcat că 88% dintre europeni nu au încredere sau privesc cu suspiciune acele informații false care circulă în momentul de față și sunt îngrijorați de manipularea online', a susținut Folcuț.

Agenda de securitate cibernetică a României, modalități de detectare și de contracarare a atacurilor cyber și tendințe în tehnologie și în piața digitală, sunt câteva dintre temele ce vor fi abordate, miercuri, în cadrul conferinței 'Digitalizare și Siguranță Cibernetică', organizată de publicația Bursa. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)