România mai are de atras 8 miliarde de euro din suma alocată pentru Politica de Coeziune, de 24 miliarde de euro, având o rată de absorbţie de circa 67%, a afirmat vineri Carmen Moraru, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

"Noi considerăm că fondurile europene sunt principalul motor al dezvoltării sau ar trebui să fie principalul motor al dezvoltării economice şi sociale a României. Sunt un o modalitate de a reduce disparităţile dintre diversele regiuni ale ţării şi, desigur, în final, creşterea nivelului de trai al cetăţenilor din România. La nivelul ministerului nostru, pentru că Ministerul Fondurilor Europene gestionează această parte a a politicii, avem o perioadă foarte challenging pentru că în acest moment suntem în plin proces cu motoare turate, ca să spun aşa, pentru a atrage toate fondurile pe care le avem la dispoziţie pe actuala perioadă de programare, care se termină la sfârşitul anului viitor, 31 decembrie 2023....Şi am început deja, nu pot să spun că pregătim, dar suntem în procesul de adoptare a programelor şi ceea ce decurge aceasta pentru viitoarea perioadă de programare. Pentru actuala perioadă de programare, din 24 de miliarde de euro pe care le avem pe Coeziune, mai avem cam 8 de atras, o rată de absorbţie de circa 67%. Pentru PNRR este curent cunoscut că avem în momentul acesta 29,2 miliarde de euro, cam jumate-jumate împrumut cu grant, iar pentru viitoarea perioadă de programare avem 31 miliarde de de euro, dacă adăugăm şi fonduri nerambursabile, dacă adăugăm şi bugetul de stat, avem cam 45 miliarde de euro la dispoziţie", a spus Carmen Moraru, la cea de-a treia ediţie a evenimentului Banking Forum, organizat de Financial Intelligence.

Pentru actuala perioadă de programare au fost lansate o serie de programe sau de apeluri pentru Programul Operaţional Competitivitate, pentru sprijinirea IMM-urilor. Unul dintre acestea a fost deja închis.

Ea a declarat că pe 25 octombrie se va lansa un nou apel de circa 300 de milioane de de euro, sumă care e destinată în special sectorului agricultură şi sectorului de construcţii. De asemenea, s-au lansat 3 apeluri, la Programul Operaţional Infrastructură Mare, pentru eficienţă energetică.

"Pe 26 - 27 vor intra banii (din PNRR-n.r), prima cerere de plată, în afara prefinanţării, de circa 2,7 miliarde de euro. 2,7 miliarde de euro pe care desigur că îi vom folosi pentru a începe să contractăm şi a începe să facem facem plăţi pentru activităţile care deja au început să se desfăşoare. Şi PNRR are măsuri pentru mediul de afaceri. Cred că are circa 5 sau 6 componente care ar avea ca beneficiar direct sau indirect mediul de afaceri, în jur de 3,5 miliarde de euro", a explicat Carmen Moraru.

AGERPRES este partener media al evenimentului organizat vineri de Financia Intelligence. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea) 

Citeşte şi:

* Dăianu: România ar putea încheia 2022 cu un deficit bugetar mai mic de 6%

* Neagu (BNR): Sistemul financiar a fost contributor la rezolvarea şi trecerea mai rapidă peste problemele generate de COVID

* Nanu (Ministerul Finanţelor): Avem un nivel al buffer-ului foarte ridicat; finanţarea, implementată în proporţie de 80%