Comunicat de presă - IMM România
Carta Albă a Agriculturii 2026: Aproape jumătate dintre fermieri raportează venituri în creștere
Investițiile în irigații și procesare rămân prioritare
București, 20 noiembrie 2026 - Agricultura românească înregistrează semnale de redresare în 2026, după doi ani marcați de dificultăți economice și presiuni asupra afacerilor agricole. Aceasta este concluzia ediției din acest an a Cartei Albe a Agriculturii, document de analiză reprezentativ pentru agricultura autohtonă.
Cercetarea, realizată în perioada iulie-septembrie 2026, pe un eșantion de 403 întreprinderi din 41 de județe, reprezentând toate cele opt regiuni de dezvoltare ale României, a fost lansată, vineri, de IMM Romania în parteneriat cu Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). De altfel, evenimentul a marcat și cea de-a 25 -a aniversare a LAPAR, organizație reprezentativă pentru fermierii români.
'Agricultura are potențialul de a deveni unul dintre principalele motoare ale relansării economice a României. România are resurse importante, are antreprenori cu experiență și expertiză în domeniu, are un prestigiu recunoscut internațional, însă valorificarea acestor atuuri depinde de investiții și politici publice coerente. Rezultatele Cartei Albe a Agriculturii 2026 confirmă faptul că a gricultura românească se află pe un drum bun. În acelasi timp însă, ea arată și nevoia de sprijin pentru fermieri, astfel încât agricultura să genereze mai multă valoare adăugată, competitivitate și dezvoltare economică', a declarat Florin JIANU, președinte IMM România.
'Agricultura a fost întotdeauna unul dintre atuurile României, iar reziliența, experiența și expertiza antreprenorilor agricoli demonstrează potențialul uriaș al acestui sector. Fermierii români au dovedit că pot depăși provocările și pot genera performanță chiar și în condiții dificile. LAPAR rămâne ferm angajată în susținerea intereselor agricultorilor și în promovarea unei agriculturi competitive și durabile', a declarat Matei TITIANU, președinte LAPAR.
Veniturile fermierilor cresc, iar perspectivele pentru 2027 sunt mai optimiste
Datele cercetării arată o îmbunătățire a situației financiare a întreprinderilor agricole.Astfel, 46,9% dintre antreprenorii agricoli chestionați au raportat creșteri ale veniturilor în 2026 față de anul precedent, comparativ cu 29,2% care au declarat creșeri la ediția din 2025.
Perspectivele pentru anul următor sunt, de asemenea, mai favorabile. Peste jumătate dintre antreprenorii agricoli (52,1%) estimează o creștere a veniturilor în 2027, cei mai mulți anticipând majorări de până la 10%. În privința prețurilor produselor agricole, 44,9% dintre respondenți se așteaptă la stabilitate, comparativ cu 26,5% în 2025.
Piața de desfacere și subvențiile, principalii factori care susțin dezvoltarea
Accesul la piața de desfacere rămâne principalul factor pozitiv pentru dezvoltarea afacerilor agricole, fiind menționat de 60,7% dintre respondenți, față de 53,5% în 2025 și 50,5% în 2024.
O evoluție importantă se observă în percepția asupra subvențiilor și ajutoarelor, indicate drept factori favorabili de 41,8% dintre antreprenori, comparativ cu numai 14,8% în 2025.
În schimb, ponderea celor care consideră atragerea de clienți noi un factor important pentru dezvoltarea afacerii a scăzut de la 57,8% în 2025 la 39,5% în 2026.
Se remarcă și o schimbare a structurii canalelor de comercializare. Ponderea fermierilor care vând către marile lanțuri de magazine a crescut de la 23% în 2025 la 32,3% în 2026. În paralel, exporturile realizate prin traderi și-au redus ponderea de la 14,3% în 2025 la 10,3% în 2026.
Fermierii solicită investiții în irigații, procesare și creșterea subvențiilor
Una dintre cele mai importante concluzii ale ediției 2026 este creșterea interesului pentru măsurile care pot contribui la dezvoltarea capacităților de producție și la obținerea unei valori adăugate mai mari în agricultură.
Principalele măsuri solicitate de antreprenorii agricoli sunt: creșterea subvențiilor - 48,4%, față de 30,5% în 2025; dezvoltarea sistemelor de irigații - 43,7%, față de 33% în 2025; programe de investiții în procesarea materiilor prime agricole - 40,4%, față de 16,8% în 2025; investiții în zootehnie - 22,7%; sprijinirea asocierii fermierilor - 22,1%; și comasarea terenurilor agricole - 16,7%.
Finanțarea rămâne esențială, însă interesul pentru digitalizare scade
Pentru următorii trei ani, 59,2% dintre antreprenorii agricoli indică nevoia de finanțare pentru achiziția de utilaje și echipamente, iar 56,4% au nevoie de resurse financiare pentru administrarea fermei. Se observă o creștere importantă a nevoilor de finanțare pentru administrarea curentă a afacerilor, de la 43,3% în 2025 la 56,4% în 2026.
În schimb, interesul pentru finanțarea digitalizării continuă să scadă: doar 16,7% dintre respondenți o menționează în 2026, față de 25% în 2025 și 28,5% în 2024. Această evoluție sugerează o orientare a priorităților financiare către nevoile operaționale imediate și investițiile în echipamente, în detrimentul proiectelor de transformare digitală.
Dublarea numărului de fermieri care au ca principal obiectiv cresterea profitabilității
Carta Albă arată că tot mai mulți antreprenori agricoli se concentrează pe creșterea eficienței economice și a profitabilității. Astfel, peste jumătate dintre respondenti (56,3%) își propun creșterea profitului în următorii trei ani, comparativ cu doar 26,5% în ediția precedentă.
În același timp, 16% urmăresc creșterea investițiilor, iar 11,7% au ca obiectiv menținerea afacerii la nivelul actual. Doar 1,3% dintre respondenți intenționează să crească numărul angajaților.
Profilul antreprenorului agricol. Este bărbat, are 51 de ani și muncește 60 de ore pe săptămână
Carta Albă a Agriculturii 2026 conturează și profilul antreprenorului agricol român. Acesta are, în medie, 51 de ani și patru luni, o experiență antreprenorială de aproximativ 19 ani și lucrează în jur de 60 de ore pe săptămână.
Majoritatea respondenților sunt bărbați (76,7%), în timp ce femeile reprezintă 23,3%. Totodată, 88,3% dintre antreprenorii participanți la cercetare au studii superioare. Datele evidențiază și provocarea schimbului generațional: numai 6,9% dintre respondenți au sub 35 de ani, în timp ce 16,6% au peste 60 de ani.
Despre IMM România
IMM România a fost înființată în 1992 și este cea mai importantă confederație patronală reprezentativă la nivel național, dedicată exclusiv susținerii, promovării și apărării intereselor IMM-urilor. IMM România face parte din Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS), coordonat de Prim-ministrul României, Consiliul Economic și Social, organismul consultativ al Parlamentului și Guvernului României și din Comisiile de Dialog Social la nivel central și la nivel teritorial. La nivel internațional, IMM România este parte din Organizația Europeană a IMM-urilor și are unreprezentant în cadrul grupului angajatorilor al Comitetului Economic și Social European.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.