Cosmin Marinescu: Cele mai importante economii bugetare le putem face câștigând credibilitate, prin măsuri clare și coerente
Cele mai importante economii bugetare pot fi făcute câștigând credibilitate prin măsuri clare și coerente, iar prin adoptarea unui pachet credibil de consolidare fiscală dobânzile la care România va atrage finanțare pot scădea semnificativ, consideră Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României.
''Din păcate, nu există soluții-instant de însănătoșire a bugetului și nici criterii științifice care să ofere unicitatea soluției optimale. În ultimă instanță, dincolo de poziții de principiu sau de modele fiscale consacrate, ceea ce contează acum este obținerea unui consens suficient pentru ca pachetul de măsuri al viitorului Guvern să fie credibil și eficient. În acest sens, sunt de părere că cele mai importante economii bugetare le putem face câștigând credibilitate prin măsuri clare și coerente. Prin adoptarea unui pachet credibil de consolidare fiscală, dobânzile la care România va atrage finanțare pot scădea semnificativ, ceea ce va reprezenta un beneficiu real pentru sustenabilitatea datoriei publice'', a scris Cosmin Marinescu pe site-ul propriu.
El a subliniat că trebuie privit și dincolo de problema deficitului bugetar, deoarece România a atins un prag de maturitate economică ce ne-ar putea permite ''să facem saltul către un nou nivel de ambiție și viziune de dezvoltare'', însă este nevoie de regândirea politicilor publice, asigurând consecvent disciplină financiară și responsabilitate fiscală.
Cosmin Marinescu a explicat, într-un interviu acordat Forbes, că deficitul bugetar și deficitul de cont curent sunt actualmente problema critică a României, iar evaluările fiscale arătau, cu mai mult timp în urmă, că 2025 va fi anul corecțiilor bugetare.
''Îngrijorătoare, dar și surprinzătoare, este însă anvergura necesară a ajustărilor, având în vedere că România convenise deja cu Comisia Europeană un parcurs de consolidare bugetară prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu, care asumă ținta de deficit bugetar de 7% din PIB pentru 2025. Chiar și această țintă de 7% părea optimistă la momentul construcției bugetare. Atât Consiliul fiscal, cât și alte evaluări tehnice independente estimau un deficit realist în jurul a 7,7% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale din PIB peste nivelul asumat. Acum, însă, problema severă cu care ne confruntăm este că evaluările din ultimele săptămâni indică un gap al deficitului de circa 30 de miliarde lei, care înseamnă 1,5 puncte procentuale din PIB, deci dublu față de estimările inițiale'', a precizat Cosmin Marinescu, în interviu.
El a adăugat că trebuie stopat definitiv acest modus vivendi de construcție bugetară pe bază de proiecții nerealiste ale veniturilor și cheltuielilor publice, care alterează deficitul, generează ulterior corecții majore și subminează credibilitatea angajamentelor bugetare în fața partenerilor europeni și a piețelor financiare.
''Tocmai de aceea trebuie să primeze calitatea și sustenabilitatea politicilor publice, care să abandoneze tentațiile populiste de a oferi doar beneficii - adesea pe termen scurt, ignorând costurile acestora - de regulă pe termen lung, adică nota de plată pe care cineva o plătește până la urmă'', a punctat oficialul BNR.
În opinia sa, provocările anului 2025 vizează în principal trei aspecte: calitatea construcției bugetare, care explică acum amplificarea abaterii deficitului față de ținta asumată prin construcția bugetară de 7% din PIB; momentul ajustării bugetare, care reduce aplicarea măsurilor de corecție pentru doar jumătate de an, deci diminuează impactul acestora pentru anul curent; creșterea economică din 2025, care a fost deja revizuită negativ la 1,4%, inclusiv pe fondul stagnării economice din trimestrul 1, în condițiile în care bugetul anului curent fost construit pe o prognoză de creștere economică supraestimată, de 2,5%, în timp ce unele prognoze internaționale erau chiar mai optimiste.
Marinescu a semnalat că nu există soluții-instant de însănătoșire a bugetului și nici criterii științifice care să ofere unicitatea soluției optimale.
''Măsurile propuse pentru consolidarea fiscală au fost intens dezbătute, atât între reprezentanții partidelor politice cât și în spațiul public. În ultimă instanță, dincolo de poziții de principiu, dincolo de modele fiscale consacrate, ceea ce contează este obținerea unui consens suficient pentru ca pachetul de măsuri al viitorului Guvern să fie implementat coerent și credibil. Acum, întrebarea esențială este cum facem consolidare fiscală fără să afectăm major creșterea economică. În acest sens, compoziția pachetului de consolidare fiscală trebuie gândită pentru a evita efecte recesioniste severe, fie ele directe sau anticipate'', a punctat el.
Astfel, Cosmin Marinescu consideră ''pe deplin justificată'' prioritatea acordată măsurilor de reducere a cheltuielilor, însă acestea trebuie să se bazeze pe reforme structurale, bune practici administrative și creșterea calității serviciilor publice.
''Excesele bugetare nu corespund doar unor situații punctuale, ci ilustrează un sistem administrativ rămas în urmă față de cerințele unei economii moderne și digitalizate. Cu toate acestea, sunt multe zone administrative în care, dacă începi să tai contabil și nu te uiți la efectele pe termen mediu și lung, riști să amplifici probleme structurale, să afectezi servicii publice esențiale, să generezi disfuncționalități sau riscuri reputaționale. Indiferent de efortul care vizează ajustarea cheltuielilor bugetare, obiectivul creșterii ponderii veniturilor fiscale în PIB trebuie să rămână prioritar pe termen mediu și lung'', a precizat viceguvernatorul BNR.
Potrivit sursei citate, cele mai importante economii pot fi făcute câștigând credibilitate prin măsuri clare și eficiente, ceea ce se va transfera în scăderea costurilor la care România se finanțează. De exemplu, a spus el, față de cheltuielile cu dobânzile de aproape 30 de miliarde lei în 2023, în anul 2024 s-a cheltuit cu dobânzile peste 36 de miliarde lei, iar în 2025 se prefigurează deja dobânzi de peste 46 de miliarde lei.
''Estimez faptul că, urmare a adoptării unui pachet ferm de consolidare fiscală, dobânzile la care România va atrage finanțare pot scădea semnificativ, ceea ce va reprezenta un beneficiu real pentru sustenabilitatea datoriei publice'', a afirmat Marinescu.
El a adăugat că, în prezent, piețele financiare, investitorii instituționali, agențiile de rating și partenerii externi - Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional - privesc România prin prisma credibilității acestor măsuri, care trebuie să exprime voință politică și capacitate de reformă.
În opinia lui Cosmin Marinescu, riscurile legate de întârzierea sau aplicarea parțială a măsurilor fiscale, sunt multiple și de natură sistemică, iar o eventuală retrogradare a ratingului de țară nu este un exercițiu abstract sau formal, ci ar avea consecințe economice imediate: creșterea bruscă a costurilor de finanțare a datoriei publice, a dobânzilor la care se împrumută inclusiv sectorul privat, scăderea încrederii investitorilor, restrângerea accesului la fondurile europene - care sunt o sursă majoră de investiții și dezvoltare.
Totodată, întârzierea consolidării fiscale riscă să pună presiune pe capacitatea statului de a finanța în mod ordonat deficitul bugetar și serviciul datoriei publice.
''Relevante sunt și turbulențele provocate recent pe piața financiară locală de contextul electoral, ce au generat mari incertitudini și au antrenat ieșiri substanțiale de capitaluri, sub diverse forme. În acest context, rezervele valutare ale României au scăzut, cu circa 6,8 miliarde euro pe parcursul lunii mai. Deși o depreciere a leului ar putea contribui la corectarea dezechilibrelor externe, pe termen scurt, aceasta ar intensifica presiunile inflaționiste și ar eroda și mai mult veniturile reale ale populației'', a punctat oficialul BNR.
Acesta consideră că România va avea mult de câștigat dacă vor exista ambiția și consensul necesar pentru o reorganizare administrativ-teritorială modernă, nu doar pentru a realiza economii bugetare și a crește eficiența actului administrativ, ci ca factor instituțional de convergență și dezvoltare regională la nivel de țară. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Investitorii individuali se orientează către aur; cei din România, speriați de o posibilă recesiune (studiu)
Investitorii individuali consideră aurul ca fiind cea mai bună protecție împotriva deprecierii dolarului, în contextul volatilității piețelor și al incertitudinii economice, relevă cel mai recent sondaj trimestrial Retail Investor Beat, realizat de platforma de tranzacționare și investiții eToro. Potrivit sursei citate, temerile privind o potențial
Festivalul Internațional de Folclor din București modifică traseele autobuzelor 100, 203 și 205, în perioada 19-23 iunie
Autobuzele liniilor 100, 203 și 205 vor circula pe trasee modificate, în perioada 19-23 iunie, pentru desfășurarea Festivalului Internațional de Folclor 'Muzici și Tradiții în București', informează Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public (TPBI), într-un comunicat de presă transmis, miercuri, AGERPRES. Potrivit
RECTIFICARE Administrația Fondului pentru Mediu suspendă programele de finanțare, inclusiv Rabla, până la formarea noului guvern
În știrea cu titlul 'Administrația Fondului pentru Mediu suspendă programele de finanțare, inclusiv Rabla, până la formarea noului guvern', difuzată luni, la ora 13:28, pe fluxul Economic Intern şi pe www.agerpres.ro, în titlu și în primul paragraf se va citi corect 'suspendă lansarea programelor de finanțare', în loc de 'sus
Angajatorii din România oferă 32.258 de locuri de muncă; 336 de posturi sunt disponibile în străinătate
Agenții economici din România oferă 32.258 de locuri de muncă, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) pun la dispoziție 336 de posturi, prin rețeaua Eures, arată datele centralizate miercuri de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru conducător auto transport
România a înregistrat cea mai mare creștere, cu 57 %, a proiectelor de investiții străine directe din ECE, în 2024 (studiu)
Intrările de investiții străine directe (ISD) în România au scăzut anul trecut cu 14%, la 5,7 miliarde de euro, de la 6,6 miliarde de euro în 2023, conform studiului EY Attractiveness Survey România 2025, însă țara noastră a înregistrat cea mai mare creștere a proiectelor ISD din Europa Centrală și de Est, cu 57%. Astfel, Ro
Mircea Fechet: Am completat arsenalul de luptă împotriva poluării al Gărzii Naționale de Mediu cu 46 drone dotate cu senzori
Arsenalul de luptă împotriva poluării al Gărzii Naționale de Mediu (GNM) a fost completat cu 46 de drone dotate cu senzori și termoviziune, a anunțat, miercuri, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, pe pagina sa de Facebook. 'Monitorizăm România de la înălțime: am completat arsenalul de luptă împotriva poluării al
Șeful ANIS: Industria IT a fost afectată semnificativ de excluderea facilităților fiscale
Industria IT a fost afectată semnificativ de eliminarea facilităților fiscale, iar pentru următoarea perioadă ne dorim cel mai mult să ne păstrăm oamenii cei mai valoroși în România, a declarat, miercuri, președintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), Edward Crețescu. 'Noi, ca industrie de IT, suntem într-u
Folcuț (ARB): România rămâne pe ultimul loc în topul statelor UE în privința competențelor digitale
România se plasează, din păcate, în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană în topul competențelor digitale de bază, cu un procent de 27,7% la nivelul anului 2023, față de media europeană de 56,6%, a declarat, miercuri, directorul executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), Gabriela Folcuț, în conferința 'Digitalizare și Sig
ANSVSA: Caz izolat de variolă ovină confirmat în România
Virusul POX - variola ovină - a fost confirmată marți pentru prima dată pe teritoriul României, potrivit unui comunicat de presă al Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), care menționează că este vorba de un caz izolat în județul Teleorman. ''În data de 17 iunie 2025, pentr
ONJN a publicat Ordinul ce aduce îmbunătățiri în ceea ce privește autoexcluderea
Ordinul președintelui Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc care are rolul de a aduce îmbunătățiri privind autoexcluderea a fost publicat, marți, în Monitorul Oficial, informează ONJN printr-un comunicat. Potrivit sursei citate, la preluarea mandatului de către noua conducere (20 aprilie 2025) erau înregistrate aproximativ 15.000 de cerer
APIA: Peste 60 de milioane de euro vor ajunge la fermieri pentru susținerea sectoarelor sensibile
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început, miercuri, transferul sumelor aferente Sprijinului Cuplat pentru Campania 2024, în care 43.500 de fermieri vor beneficia de plăți în valoare totală de peste 60 de milioane de euro, fonduri provenite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). ''
Cristea (DNSC): Noile tehnologii ajută atacatorii malițioși să-și dezvolte tacticile și procedurile de atac
Noile tehnologii permit actorilor malițioși să-și dezvolte tacticile și procedurile de atac, iar în context aceștia nu mai au nevoie de cunoștințe avansate pentru a deveni ''un mic hackeraș'' sau o mică structură care poate avea interese financiare, a declarat, miercuri, în cadrul conferinței ''Digitalizare și Siguranță Cibernetică
Victor Negrescu: Transformarea digitală trebuie să fie o prioritate a viitorului Guvern, dar și pentru actualul președinte
Transformarea digitală trebuie să fie o prioritate a viitorului Guvern, dar și pentru actualul președinte, a declarat, miercuri, la conferința ''Digitalizare și Siguranță Cibernetică'', vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. ''Încerc încă o dată să trag un semnal de alarmă asupra nevoii ca
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut, miercuri, la 7,09%
Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, miercuri, la 7,09% pe an, de la 7,14% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe