logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

contact@agerpres.ro

Cîţu: Avertismentele venite de la Comisia Europeană privind deficitul au fost ignorate de guvernele PSD

Imagine din galeria Agerpres

Avertismentele referitoare la deficitul structural şi la deficitul bugetar venite de la Comisia Europeană (CE) timp de trei ani au fost ignorate de guvernul PSD, a declarat, vineri, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă susţinută după publicarea unui raport al CE în care se arată că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv împotriva României este justificată.
 


"Raportul îmi spune că avertismentele timp de trei ani de zile ale Comisiei Europene referitoare la deficitul structural şi la deficitul bugetar au fost ignorate de guvernul PSD. Acest lucru este acolo. CE arată ceea ce spunea şi Standard&Poor's despre deficit, dar şi faptul că a fost redus acel outlook negativ (perspectiva rating-ului n.r.), iar acestea sunt legate de execuţia bugetară din 2019 şi de ce s-a întâmplat până în 2019 cu acele cheltuieli nesustenabile. Am menţionat asta în raportul bugetar. Prin bugetul iniţial aprobat pentru anul trecut au fost programate creşteri de cheltuieli salariale şi de investiţii pe baza unor ţinte mult prea optimiste de colectare a veniturilor bugetare. Vorbim de acele 21 de miliarde de lei programate de la începutul anului", a spus Cîţu.

El a precizat că raportul Comisiei Europene subliniază că şi în 2017 au fost solicitate de două ori pe an ajustări ale deficitului bugetar, la fel şi în 2018, dar aceste lucruri au fost ignorate sistematic de guvernele anterioare.

"Dacă guvernele PSD ar fi luat măsuri începând cu 2017, nu ne-am fi aflat în această situaţie în 2020, să intram în această procedură de deficit excesiv. Timp de trei ani de zile acest lucru nu s-a întâmplat. Încă un lucru foarte important de menţionat: deficitele mari, din 2017, 2018, s-au făcut cu cheltuieli de investiţii care au ajuns la minim istoric, şi asta spune şi raportul Comisiei Europene. În 2017 a fost minimul istoric de după aderarea la UE de doar 2,6% din PIB investiţii şi au crescut la aproape 2,7% din PIB în 2018. Dacă nu preluam guvernarea în noiembrie anul trecut, acolo ar fi fost investiţiile şi în 2019, deoarece cheltuielile cu investiţiile au crescut de la 2,6% din PIB, care erau la sfârşitul lunii octombrie, până la peste 4%, pentru că am cheltuit în ultimele două luni aproape 17 miliarde de lei, adică 38% din totalul investiţiilor pentru 2019", a explicat şeful de la Finanţe.

Potrivit sursei citate, în raportul CE a fost inclusă informaţia că, încă din februarie 2019, România intrase în procedură de dezechilibre macroeconomice, "iarăşi un lucru ignorat de guvernul PSD".

"Se ştia încă de la începutul anului trecut că au crescut dezechilibrele macroeconomice, am tot vorbit, deficitul bugetar, deficitul de cont curent, aceste deficite gemene, şi nu s-a întâmplat nimic în 2019. Deci raportul de astăzi arată clar cum a distrus PSD economia în ultimii trei ani de zile. Arată clar că atunci când ignori avertismentele venite de la partenerii internaţionali cu care lucrăm ajungi în această situaţie. În acelaşi timp, raportul arată clar că intrăm pe o traiectorie de consolidare şi disciplină fiscală. Şi am spus de fiecare dată că noi ne ţinem de această traiectorie de a reduce deficitul bugetar sub 3% în 2022. Intrăm în această perioadă acum în care vom prezenta şi alte măsuri", a completat şeful de la finanţe.

Ministrul Finanţelor a subliniat că, începând cu 2021, măsurile pentru a menţine această traiectorie pentru deficitul bugetar sunt atât pe partea de cheltuieli, cât şi pe partea de venituri.

 


"Vă spun că începând cu 2021, măsurile pentru a menţine această traiectorie pentru deficitul bugetar sunt atât pe partea de cheltuieli, cât şi pe partea de venituri. Măsuri pe cheltuieli deja aţi văzut câteva în 2020: îngheţarea salariilor demnitarilor, îngheţarea valorii pentru norma de hrană, şi aşa mai departe, deci acestea sunt măsuri pe partea de cheltuieli. Pe partea de venituri, sunt măsuri care sper să dea rezultate anul viitor, deşi cred că o parte vor fi de anul acesta, şi sunt foarte multe legate de ANAF, de informatizarea ANAF. Vom vedea dacă şi pe partea de fiscalitate, simplificarea modului în care Codul Fiscal lucrează în România, dacă sunt şi acolo câteva locuri în care putem să creştem veniturile. După cum ştiţi, facem evaluarea Codului Fiscal în acest moment", a arătat oficialul MFP.

Cîţu a menţionat că MFP va trimite observaţiile pe acest raport, iar Comisia Europeană va lua o decizie, "în martie cel mai devreme" .

"Ceea ce urmează...Comisia ne întreabă dacă avem comentarii pe marginea acestui raport. Vom trimite observaţiile noastre şi apoi Comisia va lua o decizie, cred că decizia va fi luată în martie cel mai devreme, dar procedura a început din acest raport. (...)
Diferenţa (faţă de abordarea PSD n.r.) este că noi lucrăm transparent, lucrăm foarte aproape cu Comisia. Comisia a făcut această analiză pe anii trecuţi, vom vedea unde avem divergenţe şi cum putem să discutăm partea noastră. Aşa se întâmplă de fiecare dată. Comisia vine cu o opinie şi apoi, până la decizia din martie, vom putea să trimitem şi concluziile noastre", a adăugat şeful de la Finanţe.

Cîţu a reiterat că din momentul în care a preluat acest mandat, a anunţat că România merge spre procedură de deficit excesiv, însă atunci când a construit bugetul a luat în calcul legislaţia în vigoare, care prevede majorarea pensiilor şi a salariilor în sistemul bugetar.

"Nu prea îmi dau seama ce legătură au cele două (deficitul excesiv cu creşterea pensiilor în septembrie, n.r.). Procedura de deficit excesiv se referă la execuţia pentru 2019, şi apoi i se spune României că trebuie să reducă deficitul. Pentru 2020, deja există un buget, cu un deficit de 3,6% din PIB, unde am luat în considerare legislaţia în vigoare. Din momentul în care am preluat acest mandat, am spus că România merge spre procedură de deficit excesiv. Asta nu a însemnat că în momentul în care am făcut Bugetul (pentru 2020, n.r.) nu am luat în calcul legislaţia în vigoare. În februarie au fost plătite salariile în sistemul bugetar mărite", a explicat el.

Comisia Europeană a publicat vineri un raport potrivit căruia România nu respectă criteriul deficitului definit în Tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este justificată.

"Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă prima facie a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene", se arată în raport.

"Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară", se arată în raportul executivului comunitar.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Referindu-se la noua lege a pensiilor, raportul Comisiei Europene subliniază că din cauza calendarului de implementare, această lege va creşte în mod semnificativ cheltuielile publice cu pensiile într-o perioadă scurtă de timp. Legea pensiilor "este principalul factor al preconizatei creşteri rapide a deficitului guvernamental şi a riscurilor la adresa sustenabilităţii fiscale", se arată în raportul executivului comunitar.

Comisia Europeană precizează că la data de 6 februarie autorităţile române au trimis o scrisoare în care prezintă o serie de factori relevanţi pe care Comisia să le ia în considerare în analiza sa.

Autorităţile de la Bucureşti susţin că deteriorarea deficitului bugetar în 2019 se explică în mare parte prin creşterea cheltuielilor de personal, cu asistenţa socială şi investiţiile în timp ce veniturile au rămas în mare parte neschimbate ca pondere din PIB. De asemenea, autorităţile române subliniază că strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022 arată o ajustarea graduală a deficitului bugetar pe termen mediu chiar dacă va rămâne peste valoare de referinţă de 3% din PIB până în 2021. Autorităţile explică faptul că ritmul consolidării fiscale este limitat de cadrul legal existent, în special prevederile din noua lege a pensiilor adoptată de Parlament în 2019.

"Analiza sugerează că criteriul deficitului cuprins în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi în Regulamentul (EC) Nr 1467/1997 ar trebui considerat ca nefiind nerespectat şi astfel o procedură de deficit excesiv este justificată", concluzionează Comisia Europeană.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni. AGERPRES/(AS-autor: George Coman, editor: Mariana Nica, imagine: Marian Vlăduț, redactare video: Sergiu Olteanu, montaj: Traian Arsenescu
, editor online: Gabriela Badea) 

Afisari: 16

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Economic 28-05-2025 10:26

Cea mai mare despăgubire din 2024 pentru un autovehicul afectat de o inundație a fost de 670.000 lei

Cea mai mare daună achitată anul trecut de un asigurător din România, în urma unei inundații, a depășit valoarea de 670.000 lei, despăgubirea fiind acordată în baza unei asigurări CASCO, a anunțat Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). 'Ploile abundente și inundațiile nu afectează doar locu

Economic 28-05-2025 09:52

Managerii estimează o creștere a prețurilor în industria prelucrătoare, construcții și servicii, în următoarele luni

Managerii români estimează, pentru perioada mai - iulie 2025, o creștere a prețurilor în industria prelucrătoare, construcții și servicii, o creștere moderată a activității economice în industria prelucrătoare și servicii, precum și o creștere moderată a numărului de salariați în construcții și comerțul cu amănuntul, potrivit

Economic 28-05-2025 09:40

Regiunea Bucureștiului va atrage, în 2025, peste o treime din creditele ipotecare acordate la nivel național (raport)

Regiunea București - Ilfov va atrage peste o treime din creditele ipotecare noi acordate la nivel național în 2025, piața de profil urmând să depășească pragul de cinci miliarde de euro, potrivit unui raport transmis miercuri AGERPRES. Totodată, valoarea medie estimată a unui credit ipotecar din România este de circa 65.700 de euro, arată stu

Economic 28-05-2025 09:26

AMOFM București organizează cursuri gratuite de calificare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă

Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București (AMOFM) oferă, în mod gratuit, cursuri de calificare, recalificare și specializare profesională pentru persoanele aflate în evidența agenției. Potrivit unui comunicat al AMOFM, programele de formare profesională sunt disponibile pentru următoarele ocupații: formator (curs de specializare

Economic 28-05-2025 08:43

Inovații tehnologice ale viitorului medical vor fi prezentate, începând de joi, la Cluj Innovation Days 2025

Conceptul de MedTech, un domeniu strategic aflat în centrul transformărilor tehnologice din sectorul sănătății, va fi adus în prim-planul celei de-a 13-a ediții a evenimentului Cluj Innovation Days, care începe joi, 29 mai. 'Cluj Innovation Days, unul dintre cele mai dinamice evenimente dedicate inovației din Cluj-Napoca,

Economic 27-05-2025 21:02

Burduja: Dacă există motoare de creștere într-o economie, acestea sunt orașele

Orice economie dezvoltată a lumii este o economie urbanizată și dacă există motoare de creștere într-o economie, acestea sunt orașele, a declarat, marți, la evenimentul 'Smart City Industry Awards' (SCIA) 2025, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'Teoria Băncii Mondiale, validate din plin de practică, este că nu există dez

Economic 27-05-2025 19:52

Tanczos: România va putea atinge țintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme și reducerea cheltuielilor

România va putea atinge țintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme, reducerea cheltuielilor și crearea unui stat mai suplu, a scris, marți, pe pagina sa de socializare, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.

Economic 27-05-2025 19:38

Deficit bugetar de 2,95% din PIB, după primele patru luni din 2025

Deficitul bugetar s-a situat la 2,95% din PIB, după primele patru luni din 2025, comparativ cu 3,25% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Ministerul Finanțelor. 'Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 55,97 mili

Economic 27-05-2025 18:51

Bălan (STS): Statul român este într-un amplu proces de digitalizare

Statul român este într-un amplu proces de digitalizare, dar ca să avem servicii și aplicații importante, trebuie să facem asta într-un mod standardizat și coerent, a declarat, marți, la evenimentul 'Smart City Industry Awards' (SCIA) 2025, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), Sorin Bălan. 'De

Economic 27-05-2025 18:33

Busuioc (Curtea de Conturi): Cred că e nevoie de registre naționale unice care să asigure interoperabilitatea bazelor de date

România are nevoie de registre naționale unice care să asigure interoperabilitatea bazelor de date, a declarat, marți, președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, subliniind faptul că banii pe care îi avem la dispoziție pentru digitalizare trebuie cheltuiți cu grijă, în așa fel încât 'să nu digitalizăm birocrația&

Economic 27-05-2025 18:11

Dumitrașcu (ARSC): România nu se poate dezvolta fără conceptul de smart city

România nu se poate dezvolta fără conceptul de smart city și avem nevoie să înțelegem nevoile reale ale comunităților, a declarat, marți, la evenimentul 'Smart City Industry Awards' (SCIA) 2025, președintele Asociației Române pentru Smart City (ARSC), Eduard Dumitrașcu. 'Smart city înseamnă mai mult dec&acir

Economic 27-05-2025 17:59

Președintele LAPAR: 20% din suprafața agricolă a României nu beneficiază de titluri de proprietate; nu putem să discutăm nici de irigații, nici de dezvoltare

România are probleme cu seceta pe 7,2 milioane de hectare și cu băltirile pe 3,7 milioane de hectare, deci ne trebuie un sistem de irigație cu dublu scop, atât de irigații, cât și de desecare, a declarat, marți, pentru AGERPRES, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile. &#

Economic 27-05-2025 17:24

Pricop (AAF): Industria fondurilor de investiții a crescut cu 56% în ultimii 10 ani

Industria fondurilor de investiții a crescut cu 56% în ultimii 10 ani, iar acum depășește 47,4 miliarde de lei, din care segmentul fondurilor deschise de investiții totalizează 27,9 miliarde de lei, în timp ce fondurile de investiții alternative se situează la 19,47 miliarde lei, conform datelor prezentate, marți, de directorul executiv al Asociației Admi

Economic 27-05-2025 16:24

Președintele Societății Naționale Române pentru Știința Solului: Domeniul agriculturii este suprareglementat

Domeniul agriculturii este suprareglementat, cu multe norme care nu țin cont de situația concretă din România, iar din această cauză fermierii au o reticență atunci când discută de reglementările care vin de la Comisia Europeană, consideră profesorul Mihail Dumitru, președinte al Societății Naționale Române pentru Știința Solului.

Economic 27-05-2025 15:56

Aproape jumătate dintre români aruncă mâncare gătită (studiu)

Aproape jumătate dintre români aruncă mâncare gătită, acest comportament menținându-se la un nivel îngrijorător și în 2025, în ciuda faptului că obiceiurile de cumpărare a produselor alimentare au rămas constante, comparativ cu datele analizate în 2024, relevă un studiu dat publicității marți. 'Apr