Președintele LAPAR: 20% din suprafața agricolă a României nu beneficiază de titluri de proprietate; nu putem să discutăm nici de irigații, nici de dezvoltare
România are probleme cu seceta pe 7,2 milioane de hectare și cu băltirile pe 3,7 milioane de hectare, deci ne trebuie un sistem de irigație cu dublu scop, atât de irigații, cât și de desecare, a declarat, marți, pentru AGERPRES, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile.
'România are această problemă de secetă pe 7,2 milioane de hectare și probleme cu băltirile pe 3,7 milioane de hectare. Deci, trebuie să facem un sistem de irigație, dar să aibă dublu scop: de irigații și desecare. Noi în '90 aveam o suprafață de 3,2 milioane de hectare (irirgată - n. r.). Acum ce facem? Punem ce am stricat după '90, reparăm. Dacă nu discutăm de comasare și de contractul de arendă, să-l finalizăm odată...După 30 de ani nu am pus nici titlurile de proprietate. 20% din suprafața agricolă a României nu beneficiază de titluri de proprietate după 30 de ani și atunci nu putem să discutăm foarte multe, nici de irigații, nici de dezvoltare', a afirmat acesta, în marja unui eveniment de specialitate.
În opinia acestuia, România nu ar trebui să aibă probleme cu apa pentru irigații și ar trebui să adopte o strategie cu privire la exploatarea apei freatice și să o și aplice.
'În principiu, România n-ar trebui să aibă (probleme cu apa - n. r.). Dacă discutăm de perioada '70, când am proiectat aceste canale de irigații, 80% din apa necesară terenurilor supuse secetei o aduce Dunărea. Am început sistemele de irigații de la Dunăre, iar zona secetoasă se află de-a lungul Dunării. După care, în paralel, părinții noștri, societatea românească care a fost până în '90 a făcut aceste acumulări de apă - Vidraru, Bicaz. Toate aceste acumulări de apă au avut trei mari scopuri: de irigații, electric, deci energie regenerabilă, și chiar microclimat, iar până în '90 România era al treilea mare exportator de pește din Europa. Deci, exportăm și pește, noi avem un consum de pește de 216.000 de tone. Astăzi nu mai producem decât 13.000 de tone. Toate aceste lucruri trebuie să le reiau. Ba, mai mult, toate sistemele de irigație de atunci discutau de lacuri de acumulare. Acum nu mai discut de lacuri acumulare. Cunosc localități care au fost strămutate înainte de '90 pentru a face aceste acumulări de apă. De ce? Pe timpul iernii, când nu am probleme de secetă, eu fac acumulare de apă, după care încep să irig suprafețele, acele 7 milioane de hectare. Și pe seama acestor probleme de secetă, noi avem un climat temperat continental, din 10 ani 4 sunt de secetă, indiferent de ce se spune, de încălzire globală. În anii '20 mai era problema aceasta, a încălzirii globale. Prin '70 discutam de răcire globală, dacă ne aducem bine aminte, iar acum iar am venit la partea aceasta. Dar e o țară capitalistă, discutăm de mixul de marketing, de promovare sau de manipulare', a susținut Nicu Vasile.
El a subliniat că sistemul de irigații trebuie adaptat actualelor condiții.
'În primul rând, trebuie să vin cu Legea arendei, trebuie să fie dublu față de perioada de amortizare a investiției, irigația trebuie s-o facă fermierul, comasarea terenurilor, (....) și pe urmă să reproiectăm aceste sisteme de irigație. Momentan nu avem nicio șansă, de aceea vedem în România foarte multe sisteme de irigații și ne întrebăm de unde au apă? Din puțurile de adâncime', a arătat Vasile.
În altă ordine de idei, șeful LAPAR a admis că avionul 'care aduce ploaia' ar putea fi altă soluție pentru combaterea secetei, însă aceasta este o știință și dacă nu știm să o aplicăm este în defavoarea noastră.
'În ceea ce privește avionul pentru schimbările atmosferice, România are acest proiect. Există Departamentul de Intervenții Active în Agricultură. Da, e o soluție, fără discuție. România a proiectat încă din anii 1930, dacă nu mă înșel, acest sistem pentru a provoca ploile artificiale, dar acolo este o însămânțare a norilor și trebuie să fim atenți unde facem această însămânțare a norilor. De ce? Pentru că el se descarcă la 10 km distanță. E o știință, într-adevăr. Dacă nu știm să o aplicăm, este în defavoarea noastră, nu în favoarea noastră. Cum discutăm acum de rachetele acestea antigrindină. Aici e marea greșeală a României post-decembriste. Am început să discutăm toți, ne pricepem la toate și nu lăsăm specialiștii. Eu n-am văzut în multele mele dezbateri pe care le-am avut în diferite ministere sau diferite foruri să vină specialiștii', a mai spus reprezentantul producătorilor agricoli.
Nicu Vasile consideră că agricultura este singurul sector viabil pentru România de astăzi și, în plus, este necesară reindustrializarea țării.
'Agricultura este singurul sector viabil pentru România zilei de astăzi. De la agricultură trebuie să plecăm la industrializare, la industria alimentară, trebuie să dezvoltăm industria prelucrătoare, chiar și siderurgia. Având o discuție în urmă cu două luni de zile, s-a ajuns la concluzia că siderurgia este cel mai avantajos sector de activitate. Profitabilitatea este de 1 la 10. Într-adevăr, doar țările elitiste au siderurgie. Noi întâi am stricat-o și acum ne-am adus aminte. Am avut combinatul din Galați și Călărași - Călărași-ul nici măcar 20% nu era dat în folosință și l-am terminat - Hunedoara și Reșița. Nu era Statele Unite când Reșița turna oțelul. Dacă ai oțel, ai și industrie prelucrătoare. Discutăm de digitalizare, de utilaje care să respecte anumite tehnologii, dar totul pleacă de la oțel, iar Comunitatea Europeană, când a fost făcută, în 1953, a fost făcută piața oțelului și a cărbunelui. De aici trebuie plecat și analizat mai bine', a transmis acesta. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Inteligența artificială în firmele din România, utilizare răspândită, dar integrare superficială (studiu)
Utilizarea inteligenței artificiale (IA) la nivelul firmelor din România este răspândită, dar integrarea sa este superficială, relevă un studiu de specialitate, dat, joi seara, publicității. Studiul 'Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?' a fost întocmit pe baza unui sondaj realizat de MIA, &
Ministrul delegat pentru Digitalizare: Îmi doresc ca toate imprimantele din minister să dispară
Ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială (AI), Bogdan Dumitru, susține că dorește ca toate imprimantele din minister să dispară, după ce, într-o săptămână de la preluarea portofoliului, a văzut aproape un sfert de metru cub de hârtie ''pe care trebuia să o și citească''. 'Într
Chisăliță: România susține securitatea aprovizionării, tarife de rețea transparente și competitivitatea industriei energetice europene
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi la Luxemburg, prioritățile României în dezbaterea privind tarifele de rețea și accelerarea electrificării, cu accent pe reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi. Potrivit unui comunicat al Ministerul
CNSP revizuiește prognoza pentru 2026: economia României ar urma să scadă cu 0,4%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale. În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens asc
Barbu: România se dezvoltă prin investiții și producție românească
România se dezvoltă prin investiții și producție românească, de aceea, este esențial să deblocăm investițiile care au stagnat în ultimele luni, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Barbu a vizitat unitatea de producție dezvoltată de Cris-Tim prin programul Investalim.
ROMARM își va consolida securitatea fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale
ROMARM își va consolida măsurile de securitate fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale primite de la instituțiile statului, iar conducerea companiei speră ca noul guvern să susțină investițiile și modernizarea industriei de apărare. 'Noi suntem parte din infrastructura critică a Rom
Ministerul Finanțelor: Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB și suplimentează fondurile pentru sănătate
Prima rectificare bugetară din 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, cele mai mari suplimentări nete fiind prevăzute pentru sănătate, potrivit unui comunicat transmis joi de Minist
Producția de energie a Hidroelectrica a crescut cu 10% în primele 9 luni din 2026
Grupul Hidroelectrica a înregistrat o producție de energie electrică brută de 9.601 GWh în primele nouă luni din acest an, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2025, din care 9.416 GWh reprezintă producția brută obținută din surse hidro, conform datelor preliminare publicate joi pe site-ul Bursei de Valori București.
Bugetul asigurărilor sociale de stat, diminuat cu 16,68 milioane lei la venituri (proiect)
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 se diminuează cu 16,683 milioane lei, în timp ce cheltuielile pentru asistență socială se majorează cu 41,75 milioane lei, pentru plata drepturilor de pensie, conform proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului
Credite bugetare suplimentate, prin rectificarea bugetară, pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și MAI (proiect)
Proiectul de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor, prevede majorarea creditelor bugetare pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce diminuări sunt avute în vedere, printre altele, la Ministerul Finanțelor, Min
Nuclearelectrica: Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură
Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, situație care nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară, a anunțat, joi, Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN). 'SN Nuclearelectrica SA informează că Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, în conformita
Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei (proiect rectificare)
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2026 se majorează cu 3,505 miliarde lei, în contextul în care veniturile se diminuează, per sold, cu 4,707 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,201 miliarde lei, conform proiectului de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Dumitru Chisăliță a discutat cu omologul din Republica Moldova despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energiei
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță și omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu, au purtat discuții în vederea consolidării cooperării bilaterale în domeniul energiei, în marja reuniunii Consiliului Energie, desfășurată la Luxemburg la 29 octombrie 2026, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei.
CONAF solicită evaluarea măsurilor de reintegrare a femeilor inactive pe piața muncii
Măsurile destinate reintegrării femeilor inactive pe piața muncii trebuie evaluate pentru a stabili câte persoane au revenit efectiv în activitate și cât de eficiente au fost programele existente, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat transmis joi. Potrivit datelor Agenț
FSCE2026/Daniel Buda: Fără investiții în securitatea energetică este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși
Componenta de securitate energetică este foarte importantă, deoarece, fără investiții în acest sens, este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși, astfel încât oricine ar putea intra, a declarat, joi, Daniel Buda, membru al Parlamentului European. 'Aș începe printr-o paralelă. Cât de importante sunt inv