Așteptările comunității de afaceri româno-germane privind situația economică din țară s-au deteriorat (sondaj)
Așteptările companiilor din comunitatea de afaceri româno-germană privind mersul economiei românești s-au înrăutățit destul mult față de anul trecut, cu o creștere a celor pesimiști de aproximativ 20 de procente față de anul trecut (2024 - 38%, 2025 - 57%), relevă un chestionar de conjunctură, realizat de AHK România în primăvară.
Cu toate acestea, perspectivele asupra propriei afaceri rămân neschimbate pentru 38% dintre firmele intervievate, iar 37% dintre ele întrevăd perspective economice mai bune (2024 - 40%). Cele mai multe companii (62%) își evaluează situația actuală ca fiind 'satisfăcătoare', în vreme ce numărul optimiștilor continuă să scadă (28%), aflându-se pe o pantă descendentă în ultimii trei ani. Spre comparație, anul trecut 59% dintre companii considerau situația propriei afaceri ca fiind 'satisfăcătoare' și 33% ca fiind bună.
În acest context economic și disponibilitatea firmelor de a face investiții scade. Dacă în 2024, 46% dintre companii își mențineau intenția de a investi, în 2025 numărul lor s-a redus la 38%. Pentru 30% dintre companiile chestionate investițiile vor scădea în 2025, față de 20% de companii anul trecut.
Ca urmare a scăderii cererii și a presiunii costurilor, agenții economici intenționează să reducă numărul de angajați și să crească productivitatea. Astfel, 34% dintre companii au spus că vor renunța la personal, în comparație cu 18% anul trecut. Își vor păstra numărul de salariați 41% dintre firme, ca și în 2024.
Referitor la riscurile pentru dezvoltarea afacerii, companiile au apreciat că scăderea cererii din piață, condițiile cadru economice și politice, precum și costurile cu forța de muncă sunt cele care le periclitează creșterea. Ceea ce anul trecut era considerat un risc, și anume deficitul de personal calificat, trece în plan secund. Cu toate acestea, pentru 48% dintre firme, lipsa de personal calificat rămâne un factor de risc. Măsurile de contracarare a acestuia sunt, în opinia celor mai multe dintre firme, formarea continuă a angajaților și digitalizarea, dar și o cooperare mai strânsă cu instituțiile de învățământ. Lipsa de personal calificat a dus la cheltuieli mai mari cu salarizarea, în cazul a 20% dintre companiile intervievate, la reducerea activităților curente (pentru 15% dintre ele) și la reducerea investițiilor planificate (pentru 14%).
În privința caracteristicilor amplasamentului investițional, România câștigă puncte prin apartenența la Uniunea Europeană, disponibilitatea furnizorilor locali, infrastructura și condițiile pentru cercetare-dezvoltare. Companiile au criticat accesul la ajutoarele de stat și la fonduri europene, nivelul și sistemul de impozitare, cea mai mare nemulțumire fiind legată însă de lipsa de predictibilitate a politicilor economice. Au mai fost aprecieri negative legate de stabilitatea politică și socială, combaterea corupției, administrația publică, transparența licitațiilor publice, stabilitatea juridică și lipsa de personal calificat.
Alegerile prezidențiale din 18 mai au fost foarte importante pentru clarificarea viitoarei orientări politice a țării, arată rezultatele cercetării. Continuarea cursului proeuropean este crucială pentru companii, deoarece asigură previzibilitate și stabilitate.
'Cu toate acestea, provocările politice și economice nu s-au diminuat deloc. Comunitatea de afaceri așteaptă o agendă cuprinzătoare de reforme, astfel încât potențialul de creștere pe care România îl are în multe sectoare ale economiei să poată fi utilizat pe deplin, iar dezechilibrele economice existente să poată fi reduse. Creșterea competitivității și a economiei trebuie să fie principiile directoare ale politicilor economice ale noului guvern', a comentat Sebastian Metz, director general AHK România, rezultatele sondajului în contextul situației politice actuale.
Sondajul a fost realizat de AHK România împreună cu alte 15 camere de comerț germane bilaterale din Europa Centrală și de Est, în perioada 1 - 31 martie 2025, pe un eșantion de 82 de companii membre ale AHK România și alte companii cu capital german din România. Pe sectoare de activitate, participarea companiilor a fost următoarea: 43% servicii, 34% industrie, 10% comerț, 10% construcții, 3% furnizare de energie și apă.
AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane. Înființată în 2002, AHK numără peste 670 de firme-membre și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană. De la 1 ianuarie 2020, în cadrul AHK România funcționează și Centrul de competență pentru Republica Moldova. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Chisăliță: România susține securitatea aprovizionării, tarife de rețea transparente și competitivitatea industriei energetice europene
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi la Luxemburg, prioritățile României în dezbaterea privind tarifele de rețea și accelerarea electrificării, cu accent pe reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi. Potrivit unui comunicat al Ministerul
CNSP revizuiește prognoza pentru 2026: economia României ar urma să scadă cu 0,4%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale. În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens asc
Barbu: România se dezvoltă prin investiții și producție românească
România se dezvoltă prin investiții și producție românească, de aceea, este esențial să deblocăm investițiile care au stagnat în ultimele luni, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Barbu a vizitat unitatea de producție dezvoltată de Cris-Tim prin programul Investalim.
ROMARM își va consolida securitatea fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale
ROMARM își va consolida măsurile de securitate fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale primite de la instituțiile statului, iar conducerea companiei speră ca noul guvern să susțină investițiile și modernizarea industriei de apărare. 'Noi suntem parte din infrastructura critică a Rom
Ministerul Finanțelor: Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB și suplimentează fondurile pentru sănătate
Prima rectificare bugetară din 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, cele mai mari suplimentări nete fiind prevăzute pentru sănătate, potrivit unui comunicat transmis joi de Minist
Producția de energie a Hidroelectrica a crescut cu 10% în primele 9 luni din 2026
Grupul Hidroelectrica a înregistrat o producție de energie electrică brută de 9.601 GWh în primele nouă luni din acest an, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2025, din care 9.416 GWh reprezintă producția brută obținută din surse hidro, conform datelor preliminare publicate joi pe site-ul Bursei de Valori București.
Bugetul asigurărilor sociale de stat, diminuat cu 16,68 milioane lei la venituri (proiect)
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 se diminuează cu 16,683 milioane lei, în timp ce cheltuielile pentru asistență socială se majorează cu 41,75 milioane lei, pentru plata drepturilor de pensie, conform proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului
Credite bugetare suplimentate, prin rectificarea bugetară, pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și MAI (proiect)
Proiectul de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor, prevede majorarea creditelor bugetare pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce diminuări sunt avute în vedere, printre altele, la Ministerul Finanțelor, Min
Nuclearelectrica: Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură
Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, situație care nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară, a anunțat, joi, Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN). 'SN Nuclearelectrica SA informează că Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, în conformita
Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei (proiect rectificare)
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2026 se majorează cu 3,505 miliarde lei, în contextul în care veniturile se diminuează, per sold, cu 4,707 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,201 miliarde lei, conform proiectului de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Dumitru Chisăliță a discutat cu omologul din Republica Moldova despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energiei
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță și omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu, au purtat discuții în vederea consolidării cooperării bilaterale în domeniul energiei, în marja reuniunii Consiliului Energie, desfășurată la Luxemburg la 29 octombrie 2026, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei.
CONAF solicită evaluarea măsurilor de reintegrare a femeilor inactive pe piața muncii
Măsurile destinate reintegrării femeilor inactive pe piața muncii trebuie evaluate pentru a stabili câte persoane au revenit efectiv în activitate și cât de eficiente au fost programele existente, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat transmis joi. Potrivit datelor Agenț
FSCE2026/Daniel Buda: Fără investiții în securitatea energetică este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși
Componenta de securitate energetică este foarte importantă, deoarece, fără investiții în acest sens, este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși, astfel încât oricine ar putea intra, a declarat, joi, Daniel Buda, membru al Parlamentului European. 'Aș începe printr-o paralelă. Cât de importante sunt inv
FSCE2026/Man (ANRE): Situația în prezent nu e printre cele mai bune; toți factorii trebuie să se implice să găsească soluții să trecem iarna
Situația în acest moment nu este printre cele mai bune și toți factorii trebuie să se implice și să găsească soluții să trecem această iarnă, a declarat, joi, Mircea Man, secretar general la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei. 'În ultima vreme au fost multe dezbateri și, uitându-ne la informa
FSCE2026/Dinu (DNSC): Apar din ce în ce mai multe vulnerabilități sistemice; uneori chiar la câteva zile apare câte un incident relevant
Securitatea cibernetică este din ce în ce mai prezentă la știri, vedem din ce în ce mai multe vulnerabilități sistemice care apar, iar uneori chiar la câteva zile apare câte un incident relevant pe care trebuie să îl luăm în calcul, a declarat, joi, Gabriel Dinu, director adjunct la Directoratul Național de Sescuritate Cibernetică.