Președintele Societății Naționale Române pentru Știința Solului: Domeniul agriculturii este suprareglementat
Domeniul agriculturii este suprareglementat, cu multe norme care nu țin cont de situația concretă din România, iar din această cauză fermierii au o reticență atunci când discută de reglementările care vin de la Comisia Europeană, consideră profesorul Mihail Dumitru, președinte al Societății Naționale Române pentru Știința Solului.
'Eu consider că în acest moment agricultura în general și domeniul în care lucrez - știința solului și a mediului în domeniul agricol - sunt suprareglementate. Avem atât de multe reglementări care nu țin cont de situația concretă de la noi din țară. Nu țin cont de faptul că avem o diversitate extraordinar de mare de soluri, nu țin cont de faptul că avem condiții climatice foarte diferite, că din fericire avem câmpie, deal, munte aproape în părți egale, iar între acestea avem zone de microclimat extrem de importante, plus că avem o diversitate de plante extraordinar de mare. Din această cauză, fermierii, au o reticență atunci când discută de reglementările care ne vin de la comunitatea europeană. Nu pentru că nu sunt bune, ci pentru că uneori te încarcă cu atât de multe hârtii, încât îți pierzi mai mult timp să răspunzi la hârtiile respective decât să-ți faci activitatea în fermă. Ești obligat să angajezi un contabil numai ca să raportezi pentru bancă și pentru alte organisme datele despre fermă. Ori, discutăm de digitalizare', a afirmat, marți, Mihail Dumitru, la un eveniment de specialitate.
Profesorul a admis că digitalizarea va duce la un progres tehnologic fantastic, însă a atras atenția asupra faptului că acest proces nu este foarte dezvoltat nici la alții, în timp ce noi 'o introducem pe scară largă'.
'Ce înseamnă asta? Înseamnă că nu am înțeles exact domeniul. Discutăm de faptul că foarte mulți fermieri mari și-au cumpărat drone ca să execute diverse activități în fermă, dar treaba nu este rezolvată nici în țările cele mai civilizate. În aceste condiții, oare nu este o risipă de energie, o risipă de fonduri să aplici în practică ceea ce nu este suficient de fundamentat, de experimentat, de aplicat în alte zone? Pentru că, de obicei, fermierii sunt mai conservatori. Fermierii așteaptă să vadă rezultatele altora și abia apoi verifică pe o porțiune din fermă înainte de a lua decizia să treacă la întreaga activitate. Deci, este foarte complicat din acest punct de vedere', a susținut el.
Mihail Dumitru a transmis că fermierii ar trebui să facă studii agrochimice și pedologice, pentru a-și cunoaște solul.
'Eu îmi doresc totdeauna, spre exemplu, ca toți fermierii să execute studii agrochimice, ar trebui și pedologice, că nu poți să ai o gamă de mașini și să nu știi solul, principalul mijloc de producție, principal factor de mediu, un factor pe care nu îl poți înlocui cu nimic. Este cel care dictează cantitatea și calitatea hranei noastre, este cel care dictează însăși viața noastră. Sănătatea noastră este dependentă de sol, ori noi uităm aceste amănunte, pentru că el nu țipă când îl calci. El suportă toate nepriceperile noastre, dar în timp se răzbună, pentru că nu este la infinit rezilient. Este între anumite limite reziliența, de aceea cercetarea solului, cercetarea agricolă în general este absolut necesară și trebuie să pătrundă în cele mai adânci cunoașteri ale mediului în general, ale solului, ale plantelor, ale relațiilor cu sol, plantă, atmosferă', a explicat acesta.
În privința secetei și a schimbării climei, Dumitru susține că nu aceasta se schimbă, ci percepția noastră, întrucât ceea ce noi 'ne aducem aminte de la vârsta de 10-15 ani încercăm să generalizăm pentru sute de ani'.
'Vorbim despre secetă. Dacă citiți cărțile de specialitate, o să constatați că e o tradiție de sute de ani seceta în România. De obicei durează 1-2, rareori 3 ani, are intensități diferite, de obicei este pe provincii - se întâmplă mai rar să fie la nivel național - și noi vorbim acum că se schimbă clima. La nivel global poate, dar la nivel local n-aș putea spune că se schimbă clima. Clima nu se schimbă, se schimbă percepția noastră, se schimbă cunoștințele noastre. Noi cunoaștem pe un termen foarte limitat ce s-a întâmplat. Ne aducem aminte de la vârsta de 10-15 ani și încercăm să generalizăm pentru sute de ani. Clima se schimbă greu, se schimbă extrem de greu. Noi nu putem vorbi în România, din fericire, de deșertificare, nici chiar în zona nisipurilor. Cei care trăiesc în zona nisipurilor s-au adaptat cu situația că solul respectiv nu reține multă apă și trebuie să vină ploi dese, să-l ude mai des, că numai anumite plante găsesc condiții bune de dezvoltare acolo, că trebuie fertilizat într-un fel anume, nu suportă doze mari, că nu are capacitate de schimb să rețină îngrășămintele respective, se pot leviga mai ușor, adică sunt condiții specifice pentru fiecare zonă', a arătat specialistul.
Totodată, președintele Societății Naționale Române pentru Știința Solului a atras atenția că 'a ne da cu părerea în domeniul agricol este foarte riscant'.
'Uitați-vă ce dezastru s-a întâmplat printr-o decizie administrativă incorectă, că s-a interzis să se folosească rachetele de combatere a grindinei! Și am asistat în primăvara aceasta la distrugerea aproape completă a unei localități, la distrugerea a foarte multe ferme, ca și când ar fi vrut să ne demonstreze fenomenul respectiv. Credeți dumneavoastră că cei care au organizat acest sistem au dorit să facă vreun rău? Îl vedem în 60 de țări, cel puțin dezvoltat pe aceleași principii. La ei merge, la noi nu. Noi ne dăm cu părerea și, culmea, cu cât ești mai vocal și fără cunoștințe, ești mai mult ascultat. Nu-ți trebuie argumente, ci doar să faci un zgomot de fond ca să deranjezi pe ceilalți din activitate. Este trist că se întâmplă așa! Mi-aș fi dorit, spre exemplu, ca despre sol să se vorbească mai mult. Mi-ați fi dorit ca oamenii să înțeleagă că solul nu e inepuizabil, că solul este limitat ca întindere. Nu ne putem întinde în altă parte, că solul este cel care îți dă un anumit specific național, îți dă noțiunea de țară. Există țară fără sol? Există țară fără teritoriu delimitat? Trebuie să ne gândim că această resursă formidabilă poate fi distrusă dacă nu o folosim sau poate fi vândută, cum se întâmplă la ora actuală. Și să nu uitați un amănunt: dacă un inamic vine și-ți ocupă teritoriul, ai tot dreptul să lupți împotriva lui și să-l distrugi când îți vine ocazia. Dacă îți vinzi proprietatea, n-ai niciun drept vreodată să mai revendici dreptul de proprietate asupra bunului respectiv. Așa se întâmplă cu solurile României la ora actuală', a subliniat el.
Profesorul a avertizat că, prin digitalizare, România va deveni tot mai dependentă de importuri, vom fi controlați 'perfect de cei care ne vând inputurile și ni se va recomanda totdeauna că noi nu avem nevoie să dezvoltăm consultanța și cercetarea'.
'Din nefericire, nu învățăm suficient din lecțiile străinilor care au cumpărat mari proprietăți în țară, nu vrem să le înțelegem tehnologiile, nu vrem să înțelegem că România, prin digitalizare, va deveni mai dependentă de importuri. De ce? Ce o să-mi arate digitalizarea? Că eu n-am o fabrică de tractoare și că toate tractoarele le import? Asta se știe. Că n-am nicio fabrică de combine și import tot? Se știe. Că mai am o singură fabrică de îngrășăminte, minerale care de fapt doar ambalează îngrășămintele din Ucraina? Asta se știe. Că n-am nicio fabrică de pesticide? Și asta se știe. Că nu mai produc semințe? Și asta să știe. Care factor îl mai controlez eu? Prin digitalizare vom fi controlați perfect de bănci, vom fi controlați perfect de cei care ne vând inputurile și ni se va recomanda totdeauna că noi nu avem nevoie să dezvoltăm consultanța și cercetarea, e de preferat să luăm de la cei care știu mai multe. Cel care vrea să știe, învață într-adevăr de la cel care știe mai mult, dar trebuie să vină și el cu propriile idei, să le prelucreze, să creeze un curent național, un curent care să ducă la dezvoltarea agriculturii, și nu la o încremenire în trecut. Nu vreau să judec nici trecutul, nici prezentul, nici viitorul, dar un om, ca să aibă viitor, trebuie să trăiască azi, în prezent, și să înțeleagă că prezentul, dacă nu e controlat, poate în viitor să și-l controleze în condiții mai bune', a adăugat Dumitru.
Mihail Dumitru a participat, marți, la Forumul antreprenorilor din sectorul agricol și industria alimentară, ediția a V-a, eveniment organizat de Revista Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv. Profesorul Mihail Dumitru este deținător a 16 brevete de invenții, are 12 lucrări elaborate, 68 de cărți, din care 13 au fost premiate, 370 de articole publicate, este membru al Asociației Profesionale Naționale și Internaționale, dar și președinte al Societății Naționale Române pentru Știința Solului. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bucureștiul devine, timp de 3 zile, capitala ciocolatei; ediția specială de Crăciun Chocolate Saga debutează vineri
Chocolate Saga își deschide vineri porțile cu o ediție dedicată sărbătorilor de iarnă, care aduce împreună producători români și internaționali, colecții de ciocolată create special pentru eveniment, demonstrații, degustări și o zonă amplă de activități pentru copii. Astfel, Bucureștiul devine, timp de trei zile, capitala cio
Moise (PATRES): Supraimpozitarea veniturilor din energie nu va rezolva absolut nimic în zona de prețuri
Supraimpozitarea veniturilor din energie nu va rezolva absolut nimic în zona de prețuri pentru că nu face altceva decât să strângă niște bani la buget și există riscul ca operatorii să amâne racordarea bateriilor la rețea și integrarea în sistemul energetic național, a declarat, joi, Martin Moise, prim-vicepreședinte al Organizației Patr
ANM: Vreme caldă, cu ploi slabe și intensificări ale vântului în București, joi și vineri
Vremea se va menține caldă în zona Municipiului București, joi și vineri, deși în anumite intervale de timp va ploua slab, iar vântul va avea intensificări de până la 70 km/h, estimează Administrația Națională de Meteorologie (ANM), în prognoza de specialitate. Potrivit sursei citate, în perioada 19 noiembri
Petrescu (ASF): Pentru România, extinderea protecției prin asigurări trebuie să reprezinte o prioritate
Extinderea protecției prin asigurări trebuie să reprezinte o prioritate pentru România, inclusiv prin produse mai accesibile și o relație mai transparentă între industrie și consumatori, a declarat președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, la conferința internațională 'Piețele Financiare 2030 - Investiții, tehnolog
Cod galben de ploi însemnate cantitativ în patru județe și parte din zona montană, până vineri dimineața
Meteorologii au emis, joi, o atenționare Cod galben de ploi însemnate cantitativ, ce vizează până vineri dimineața patru județe și cea mai mare parte a Carpaților Meridionali și Occidentali, plus nordul Carpaților Orientali. Conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), în intervalul 19 noiembrie, ora 18:00 - 20 noi
Alerte de vânt puternic în majoritatea regiunilor, joi și vineri; Cod roșu în județul Vrancea și în zona montană înaltă
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, joi, mai multe avertizări de intensificări puternice ale vântului, printre care și un Cod roșu ce va afecta în noaptea de joi spre vineri și în dimineața aceleiași zile atât județul Vrancea, cât și toată zona montană situată la altitudini de peste 1.200 de metri.
INS: Numărul locurilor de muncă vacante a crescut la 27.300 în trimestrul III din 2026
Numărul locurilor de muncă vacante a ajuns la 27.300 în trimestrul III din 2026, în creștere cu 800 față de trimestrul precedent, dar în scădere cu 4.300 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Conform sursei citate, rata locurilor de muncă vac
INS: Lucrările de construcții au crescut ca serie brută cu 15,1%, în primele nouă luni
Volumul lucrărilor de construcții, ca serie brută, a crescut cu 15,1%, în primele nouă luni ale acestui an, față de aceeași perioadă din 2025, arată datele publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS). Conform statisticii oficiale, lucrările de construcții noi s-au majorat cu 18,4%, lucrările de întreținere și reparaț
Ediția de toamnă a Târgului de Turism al României începe joi, la Romexpo
Târgul de Turism al României - ediția de toamnă 2026 revine la Romexpo în perioada 19-22 noiembrie 2026, reunind profesioniști ai industriei și publicul pasionat de călătorii într-un eveniment dedicat celor mai noi oferte, destinații și experiențe turistice. Ediția de toamnă aduce laolaltă agenții de turism, tur-operato
Dezbateri despre finanțarea soluțiilor de stocare a energiei, joi, la Bucharest Energy Storage
Investitorii, băncile și producătorii de soluții de stocare se întâlnesc, joi, la conferința Bucharest Energy Storage, pentru a dezbate condițiile în care proiectele de stocare a energiei pot fi finanțate, construite și transformate în investiții profitabile. Organizată de Creative Communication, conferința va reuni pes
Antal (Senat): Devenim cel mai mare producător de gaz la nivel european;trebuie să găsim calea de a genera valoare adăugată
România are șansa unică de a deveni, prin Neptun Deep, un actor indispensabil în regiune, însemnând și furnizor de securitate energetică pentru aceasta, dar trebuie să identifice calea prin care să genereze o valoare adăugată pentru acest gaz natural ce va fi extras din Marea Neagră, a declarat, miercuri, președintele Comisiei pentru energie, infrastr
OIV prognozează o redresare semnificativă a producției de vin a României în 2026
Producția mondială de vin a rămas aproape de minimumul istoric în 2026, însă unele țări din Europa au înregistrat o revenire semnificativă pe acest segment, în special Spania, Portugalia și România, a anunțat miercuri Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV). Potrivit estimărilor preliminare ale Organiza
Cele mai multe drepturi la alocația pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, în 2025
Cele mai multe drepturi la alocația de stat pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, Marea Britanie și Spania, în anul 2025, iar o analiză comparativă a perioadei 2020-2025 evidențiază o reconfigurare a clasamentului statelor în funcție de numărul de deschideri de drepturi la alocația pentru copii &icir
Cristina Chiriac: Următorul pas este să transformăm recunoașterea antreprenoriatului feminin în oportunitate economică
România recunoaște prin lege contribuția femeilor antreprenor la dezvoltarea economiei, însă următorul pas trebuie să fie transformarea acestei recunoașteri în oportunități economice, prin facilitarea accesului la finanțare și încurajarea investițiilor, susține președintele fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cri
DNSC: Tentative de fraudă în care este folosită identitatea operatorilor de telefonie mobilă și a instituției
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unui nou scenariu de fraudă desfășurat prin apeluri telefonice succesive, în cadrul căruia atacatorii se prezintă inițial drept reprezentanți ai unor operatori de telefonie mobilă, iar ulterior pretind că sunt angajați ai DNSC. 'Victima este contactată de o per












