Deficit bugetar de 2,95% din PIB, după primele patru luni din 2025
Deficitul bugetar s-a situat la 2,95% din PIB, după primele patru luni din 2025, comparativ cu 3,25% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Ministerul Finanțelor.
'Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 55,97 miliarde de lei, respectiv 2,95% din PIB față de deficitul de 57,29 miliarde de lei, respectiv 3,25% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2024', se menționează în documentul publicat de MF.
După primele trei luni din 2025, deficitul bugetar s-a situat la 2,28% din PIB, respectiv 43,66 miliarde lei.
Potrivit MF, veniturile totale au însumat 199,92 miliarde de lei, în primele patru luni ale anului 2025, înregistrând o creștere de 9,4% (an/an), iar cheltuielile, în sumă de 255,89 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 6,6%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
În ceea ce privește creșterea veniturilor, aceasta a fost susținută de avansul veniturilor curente - în principal impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări și accize.
'Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,2 puncte procentuale, pe seama majorării veniturilor curente cu 0,3 puncte procentuale, în timp ce fondurile europene au scăzut cu 0,1 puncte procentuale', notează ministerul de resort.
Totodată, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 19,62 miliarde de lei, în creștere cu 25,8%, de la un an la altul, determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+103,4%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.
În același timp, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,3%), peste cea a fondului de salarii din economie (12,5%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
Pe segmentul contribuțiilor de asigurări s-au înregistrat 67,69 miliarde de lei, în creștere cu 10,2% (an/an), sub dinamica fondului de salarii din economie. 'Evoluția mai temperată a acestor încasări este explicată parțial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel înregistrat în primele patru luni ale anului trecut (7 miliarde lei în ianuarie - aprilie 2025, comparativ cu 5,3 miliarde în ianuarie - aprilie 2024)', menționează Ministerul Finanțelor.
Conform instituției, încasările din impozitul pe profit au însumat 9,59 miliarde de lei, consemnând o creștere de 3,8% în intervalul de referință, susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.
De asemenea, încasările nete din TVA au crescut, în primele patru luni, cu 1,2%, până la 39,04 miliarde de lei, evoluția explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+12,9%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (11,06 miliarde de lei, în perioada ianuarie - aprilie 2025, comparativ cu 9,79 miliarde de lei, în același interval din 2024), cât și de un efect de bază ridicat.
Veniturile din accize au însumat 15,91 miliarde de lei, mai mult cu 32,9% (an/an), datorită încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (51,1%) și din accizele pentru produsele energetice (+20%).
Datele ministerului de resort relevă faptul că veniturile nefiscale au însumat 16 miliarde de lei, în perioada analizată, în creștere cu 5%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 miliarde de lei lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România S.A.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 14,11 miliarde de lei, în scădere cu 7,3%, de la un an la altul.
Referitor la cheltuielile bugetului general consolidat, exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, acestea au înregistrat, în primele patru luni ale acestui an, o scădere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului anterior, de la 13,6% din PIB la 13,5% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 56,55 miliarde de lei, în creștere cu 12,4% raportat la perioada ianuarie - aprilie 2024, însă exprimate ca pondere în PIB, acestea reprezintă un nivel de 3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 30,53 miliarde de lei, în creștere cu 0,8%, care se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 5,4% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
În privința cheltuielilor cu dobânzile s-au înregistrat 20,42 miliarde de lei, cu 6,64 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului precedent.
În plus, la finele lunii aprilie 2025, cheltuielile cu asistența socială au fost de 85,62 miliarde de lei, în creștere cu 2,3% comparativ cu primele patru luni din anul anterior. 'Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 4 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 1,55 miliarde lei', subliniază Finanțele.
La cheltuieli cu subvențiile au fost consemnate 4,92 miliarde de lei, în principal subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (489,25 milioane de lei).
Alte cheltuieli au însumat 6,45 miliarde de lei, reprezentând în mare parte burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Pe cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii), în primele patru luni din anul curent au fost raportate 17,43 miliarde de lei, în scădere cu 5,7% față de aceeași perioadă a anului 2024.
Nu în ultimul rând, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 32,41 miliarde de lei, în creștere cu 3,61% în comparație cu perioada ianuarie - aprilie 2024, când au fost în valoare de 31,28 miliarde de lei.
Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Chisăliță: România susține securitatea aprovizionării, tarife de rețea transparente și competitivitatea industriei energetice europene
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi la Luxemburg, prioritățile României în dezbaterea privind tarifele de rețea și accelerarea electrificării, cu accent pe reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi. Potrivit unui comunicat al Ministerul
CNSP revizuiește prognoza pentru 2026: economia României ar urma să scadă cu 0,4%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale. În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens asc
Barbu: România se dezvoltă prin investiții și producție românească
România se dezvoltă prin investiții și producție românească, de aceea, este esențial să deblocăm investițiile care au stagnat în ultimele luni, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Barbu a vizitat unitatea de producție dezvoltată de Cris-Tim prin programul Investalim.
ROMARM își va consolida securitatea fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale
ROMARM își va consolida măsurile de securitate fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale primite de la instituțiile statului, iar conducerea companiei speră ca noul guvern să susțină investițiile și modernizarea industriei de apărare. 'Noi suntem parte din infrastructura critică a Rom
Ministerul Finanțelor: Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB și suplimentează fondurile pentru sănătate
Prima rectificare bugetară din 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, cele mai mari suplimentări nete fiind prevăzute pentru sănătate, potrivit unui comunicat transmis joi de Minist
Producția de energie a Hidroelectrica a crescut cu 10% în primele 9 luni din 2026
Grupul Hidroelectrica a înregistrat o producție de energie electrică brută de 9.601 GWh în primele nouă luni din acest an, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2025, din care 9.416 GWh reprezintă producția brută obținută din surse hidro, conform datelor preliminare publicate joi pe site-ul Bursei de Valori București.
Bugetul asigurărilor sociale de stat, diminuat cu 16,68 milioane lei la venituri (proiect)
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 se diminuează cu 16,683 milioane lei, în timp ce cheltuielile pentru asistență socială se majorează cu 41,75 milioane lei, pentru plata drepturilor de pensie, conform proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului
Credite bugetare suplimentate, prin rectificarea bugetară, pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și MAI (proiect)
Proiectul de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor, prevede majorarea creditelor bugetare pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce diminuări sunt avute în vedere, printre altele, la Ministerul Finanțelor, Min
Nuclearelectrica: Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură
Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, situație care nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară, a anunțat, joi, Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN). 'SN Nuclearelectrica SA informează că Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, în conformita
Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei (proiect rectificare)
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2026 se majorează cu 3,505 miliarde lei, în contextul în care veniturile se diminuează, per sold, cu 4,707 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,201 miliarde lei, conform proiectului de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Dumitru Chisăliță a discutat cu omologul din Republica Moldova despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energiei
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță și omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu, au purtat discuții în vederea consolidării cooperării bilaterale în domeniul energiei, în marja reuniunii Consiliului Energie, desfășurată la Luxemburg la 29 octombrie 2026, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei.
CONAF solicită evaluarea măsurilor de reintegrare a femeilor inactive pe piața muncii
Măsurile destinate reintegrării femeilor inactive pe piața muncii trebuie evaluate pentru a stabili câte persoane au revenit efectiv în activitate și cât de eficiente au fost programele existente, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat transmis joi. Potrivit datelor Agenț
FSCE2026/Daniel Buda: Fără investiții în securitatea energetică este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși
Componenta de securitate energetică este foarte importantă, deoarece, fără investiții în acest sens, este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși, astfel încât oricine ar putea intra, a declarat, joi, Daniel Buda, membru al Parlamentului European. 'Aș începe printr-o paralelă. Cât de importante sunt inv
FSCE2026/Man (ANRE): Situația în prezent nu e printre cele mai bune; toți factorii trebuie să se implice să găsească soluții să trecem iarna
Situația în acest moment nu este printre cele mai bune și toți factorii trebuie să se implice și să găsească soluții să trecem această iarnă, a declarat, joi, Mircea Man, secretar general la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei. 'În ultima vreme au fost multe dezbateri și, uitându-ne la informa
FSCE2026/Dinu (DNSC): Apar din ce în ce mai multe vulnerabilități sistemice; uneori chiar la câteva zile apare câte un incident relevant
Securitatea cibernetică este din ce în ce mai prezentă la știri, vedem din ce în ce mai multe vulnerabilități sistemice care apar, iar uneori chiar la câteva zile apare câte un incident relevant pe care trebuie să îl luăm în calcul, a declarat, joi, Gabriel Dinu, director adjunct la Directoratul Național de Sescuritate Cibernetică.