Costurile de finanţare ale datoriei publice au crescut de la mijlocul lui 2017, iar nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să urce gradual, ducând la riscuri de sustenabilitate a datoriei pe termen mediu, se arată în raportul de ţară dedicat României din analiza "Semestrul european - pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale", publicat miercuri de Comisia Europeană (CE). 

Din cauza deficitului structural primar ridicat şi presupunând că nu vor fi schimbări de politică economică, nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să înregistreze o traiectorie ascendentă şi să depăşească până în 2029 plafonul stabilit de UE, de 60% din PIB. Prin aderarea la reglementările fiscale existente, nivelul datoriei ar ajunge pe o traiectorie descendentă, în raport cu scenariul de bază, în care vor fi schimbări de politică economică, se arată în raport.

Legea responsabilităţii fiscale stabileşte regulile fiscale naţionale numerice care ar trebui să ghideze procesul bugetar. Ea conţine reglementarea privind deficitul structural, care necesită conformarea sau convergenţa către obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) al României, ce prevede că deficitul structural nu trebuie să depăşească 1% din PIB, apreciază CE.

Ca şi în anii precedenţi, cadrul fiscal naţional nu a fost respectat. Conform Consiliului fiscal, bugetul pe 2018 este în flagrantă contradicţie cu reglementările fiscale stabilite prin Legea responsabilităţii fiscale. În particular, bugetul pe 2018 are ca ţintă un deficit de aproape 3% din PIB, ceea ce este în contradicţie cu reglementarea privind deficitul structural, se arată în raport.

Proiectul bugetului pe 2019, aprobat de Guvern în 8 februarie, încalcă din nou multiple reglementări fiscale, inclusiv pe cea privind deficitul structural, conform Consiliului fiscal. Mai mult, ca în anii precedenţi, autorităţile nu au trimis către Parlament o actualizare a strategiei fiscale pe termen mediu, până la termenul limită stabilit în august, subminând astfel rolul instituţiei. De asemenea, ca şi în anii precedenţi, autorităţile nu au semnat o declaraţie că bugetul pe 2019 şi strategia fiscală respectă reglementările fiscale şi principiile responsabilităţii fiscale, consideră CE. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea) 

Citiţi şi:

* Comisia Europeană: Sistemul bancar din România va fi extrem de afectat de impozitarea activelor financiare 

* Comisia Europeană: Capacitatea sistemului de impozitare de a reduce sărăcia şi de a corecta disparităţile sociale este limitată în România 

* Comisia Europeană: România a făcut progrese limitate cu recomandările specifice de ţară din 2018 

* Comisia Europeană: România se confruntă cu riscuri crescute - deteriorarea deficitului de cont curent şi creşterea costurilor cu forţa de muncă