Sistemul bancar din România va avea de suferit din cauza recent introdusei ''taxe pe lăcomie'', care va afecta semnificativ solvabilitatea şi profitabilitatea băncilor şi va înrăutăţi situaţia acelora mai slabe, potrivit raportului de ţară referitor la România, publicat miercuri de Comisia Europeană (CE).

La sfârşitul anului trecut, fără a se consulta cu părţile implicate şi fără o evaluare a impactului, Guvernul a decis, prin Ordonanţa de Urgenţă 114, impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2% (contribuţie numită iniţial de autorităţi "taxă pe lăcomie"), se arată în raport.

Taxa este extrem de pro-ciclică şi ridică temeri legate de calibrare, deoarece inhibă mecanismul de stabilire a preţului în sectorul bancar. Pe baza analizelor preliminare, taxa va pune probabil la grea încercare stabilitatea financiară, afectând semnificativ solvabilitatea şi profitabilitatea băncilor şi va înrăutăţi şi mai mult situaţia băncilor mai slabe, apreciază CE.

Impactul asupra profitabilităţii sectorului bancar pare să fie mult mai ridicat decât în alte state din UE care au introdus astfel de taxe în trecut. Mai mult, taxa va afecta probabil şi creditarea, va reduce flexibilitatea politicii monetare şi va limita mecanismul său de transmisie. Gradul de intermediere financiară în România este în prezent la cel mai scăzut nivel din UE, avertizează CE.

Expunerea sectorului bancar la piaţa imobiliară a crescut semnificativ în ultimii ani. Băncile sunt intermediarii financiari cei mai expuşi la sectorul imobiliar. Creditele ipotecare acordate gospodăriilor au reprezentat peste o treime din totalul împrumuturilor către sectorul privat, cele mai multe fiind cu rate variabile ale dobânzilor. Această expunere sporită a fost sprijinită masiv prin programul "Prima casă".

Creşterea economică robustă şi evoluţiile de pe piaţa imobiliară din ultimii ani ar putea justifica renunţarea la programul "Prima casă", se arată în raport.

În ultimii ani a crescut gradul de îndatorare al gospodăriilor, deşi de la un nivel scăzut. În timp ce nivelul de îndatorare al gospodăriilor ca procent din PIB a fost de sub 17% în 2017, mult sub media din UE, gradul de îndatorare al celor cu venituri mici constituie un motiv de îngrijorare deoarece ei sunt cei mai expuşi la creşterea ratelor dobânzilor. Pentru a limita riscurile cauzate de nivelul ridicat de îndatorare al persoanelor cu venituri scăzute, BNR a introdus din ianuarie 2019 niveluri maxime ale îndatorării, pentru creditele denominate în lei şi în valută. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea) 

Citiţi şi:

* Comisia Europeană: Capacitatea sistemului de impozitare de a reduce sărăcia şi de a corecta disparităţile sociale este limitată în România 

* Comisia Europeană: România a făcut progrese limitate cu recomandările specifice de ţară din 2018 

* Comisia Europeană: Nivelul datoriei României ar urma să crească gradual, ducând la riscuri de sustenabilitate pe termen mediu 

* Comisia Europeană: România se confruntă cu riscuri crescute - deteriorarea deficitului de cont curent şi creşterea costurilor cu forţa de muncă