Capacitatea sistemului de impozitare de a reduce sărăcia şi de a corecta disparităţile sociale este limitată în România, arată Comisia Europeană în raportul de ţară referitor la România, publicat miercuri.

"Inegalităţile în privinţa veniturilor rămân printre cele mai ridicate din UE, o treime din români se confruntă cu risc de sărăcie - cel mai ridicat procent din UE. Nivelul relativ scăzut al veniturilor din taxe limitează capacitatea României de a rezolva aceste probleme fie prin redistribuire fie prin finanţarea bunurilor şi serviciilor publice. În plus, structura taxelor depinde substanţial de taxele de consum, care nu au sau au un impact redistributiv foarte redus", se arată în raport.

Potrivit sursei citate, în România, taxarea muncii este una dintre cel mai puţin progresive din Europa, măsurată ca diferenţă între povara fiscală relativă pentru cei cu venituri mici şi cei cu venituri mari. Acest fapt explică, parţial, impactul redistributiv limitat al taxelor şi sistemului de beneficii, se menţionează în documentul citat.

"Structura fiscală se caracterizează printr-un nivel scăzut al veniturilor, cu o dependenţă ridicată de taxele de consum. Procentul de taxe în PIB s-a situat la 24,9% în 2017, cea mai scăzută valoare din 1996. Aceasta reprezintă al doilea cel mai redus nivel din UE - mult sub media UE de 39,2%", se arată în raport.

Pe de altă parte, procesul de conformare voluntară rămâne scăzut, având în vedere golul de venituri din TVA, definit drept diferenţa dintre TVA datorată şi TVA colectată. Aceasta reprezintă o pierdere de venituri generată de evaziune, fraudă, insolvenţe, falimente, erori administrative sau optimizări fiscale legale. Comisia Europeană aminteşte, în context, faptul că "golul" de venituri din TVA în România a fost cel mai semnificativ din UE, în 2016, reprezentând 36% din TVA datorată, comparativ cu un procent de 12% cât reprezenta media UE.

Printre provocările la adresa respectării obligaţiilor fiscale se află şi economia subterană (shadow economy). În România, economia nefiscalizată este estimată la 22% din totalul economiei (prognoza din 2014 pe baza metodologiei OECD), cea mai mare componentă fiind forţa de muncă neînregistrată. INS estima economia din umbră la aproximativ 21% din PIB în 2017, susţine CE.

De asemenea, munca la negru în România este la un nivel ridicat, ajungând la o cincime din forţa de muncă şi un sfert din valoarea adăugată brută în sectorul privat (conform unui raport publicat în 2018 de Comisia Europeană).

"Deşi s-au extins măsurile coercitive, numărul total de cazuri descoperite de Inspecţia Muncii este încă scăzut. Totuşi, coordonarea între inspecţia muncii şi autorităţile fiscale se îmbunătăţeşte. Măsurile preventive nu arată rezultate mulţumitoare şi ar putea beneficia de pe urma unei colaborări mai solide cu partenerii sociali", se arată în raport.

Pe de altă parte, Comisia Europeană arată că evaziunea fiscală este facilitată de utilizarea ridicată a plăţilor în numerar, în România, citând, în acest context, datele Băncii naţionale a României, potrivit cărora plăţile în numerar sunt de patru ori mai mari decât cele electronice. Doar 77% din totalul cardurilor bancare sunt active, în contextul nivelului relativ scăzut de educaţie financiară, menţionează sursa citată.

"Doar 58% din adulţii români au un cont bancar, comparativ cu 94% în economiile dezvoltate şi 63% în ţările în curs de dezvoltare. Aproximativ o treime din pensionari îşi primesc drepturile în numerar. Toate acestea facilitează extinderea economiei din umbră şi a evaziunii fiscale", se mai arată în raportul de ţară. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea) 

Citiţi şi:

* Comisia Europeană: Sistemul bancar din România va fi extrem de afectat de impozitarea activelor financiare 

* Comisia Europeană: România a făcut progrese limitate cu recomandările specifice de ţară din 2018 

* Comisia Europeană: Nivelul datoriei României ar urma să crească gradual, ducând la riscuri de sustenabilitate pe termen mediu 

* Comisia Europeană: România se confruntă cu riscuri crescute - deteriorarea deficitului de cont curent şi creşterea costurilor cu forţa de muncă