Adrian Țuțuianu, numit președinte al AEP (fișă biografică)
Plenul Parlamentului a validat, la 18 noiembrie 2025, numirea lui Adrian Țuțuianu în funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente.
***
Adrian Țuțuianu s-a născut la 1 august 1965, în localitatea Malu cu Flori, județul Dâmbovița.
Între 1979 și 1983, a urmat cursurile Liceului de chimie nr. 3 din Câmpulung Muscel, cu profil industrial, specializarea chimie, luându-și diploma de bacalaureat. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității din București, fiind licențiat în Drept economic și administrativ (1988) și, ulterior, în Științe juridice (1993). În 2004, a absolvit un master în Managementul Afacerilor Publice Europene, în cadrul Institutului Național de Administrație, potrivit site-ului www.senat.ro. Din 2006, este doctor în Drept comercial al Facultății de Drept, Universitatea din București. În 2010, a absolvit Colegiul Național de Apărare la Universitatea Națională de Apărare 'Carol I'.
În perioada 1990-1995, a fost inspector la Prefectura Județului Dâmbovița, șef serviciu stare civilă și autoritate tutelară, director adjunct administrație locală, șef serviciu juridic și contencios și consilier al Prefectului.
A fost director la S.C. Leader Lease S.A. București (1995), director și vicepreședinte al Consiliului de Administrație al S.C. Eurofinances S.A. Târgoviște (1996-1997), director și președinte al Consiliului de Administrație al S.C. Eurointermed S.A. Târgoviște (1997-1998).
Avocat în Baroul Dâmbovița, la Cabinete Asociate de Avocați Adrian Chițescu - Adrian Țuțuianu (1999-2009), apoi la SCA Țuțuianu, Stan și Asociații (2009-2012). A fost practician în reorganizare și lichidare judiciară la Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România din 2009 până în 2012, când s-a suspendat din activitate. Din 2010, a fost mediator, tot până în 2012, când s-a suspendat din activitate.
Membru al Partidului Social Democrat din anul 1998, a fost președinte executiv/vicepreședinte/secretar executiv al Biroului Permanent Județean al PSD Dâmbovița (1998-2012), membru în Consiliul Național al PSD (2010-2012), secretar executiv al PSD pe probleme juridice (2010-2012), președinte al PSD Dâmbovița (din 2012). La 5 noiembrie 2018, Adrian Țuțuianu a fost exclus din PSD în urma unei decizii luate de Comitetul Executiv Național al PSD. A fost membru al partidului Pro România (23 ian. 2019 - 6. sept. 2022), conform CV-ului de pe site-ul sgg.gov.ro.
Între 2004 și 2008, a fost consilier județean la Consiliul Județean Dâmbovița, președinte al Comisiei juridice, de contencios, pentru administrație publică locală, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și libertăților cetățenești, de etică, litigii, protecție civilă, relații externe cu autorități și organisme similare din alte țări.
La 30 noiembrie 2008, a fost ales senator PSD în colegiul uninominal nr. 1 din județul Dâmbovița. În calitate de senator, a activat ca membru în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții (2008-2009); membru în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări (2009-2012); membru al Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului privind statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului (2009-2011); vicepreședinte al Comisiei pentru Regulament (2008-2010); secretar al Biroului Permanent al Senatului României (2011-2012); membru al Comisiei speciale comune pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgență, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil și a Codului de procedură civilă (2009-2012); membru al subcomisiei comune pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgență, a Codului civil și a Codului de procedură civilă (2009-2012), conform https://www.senat.ro/.
În urma alegerilor locale din 10 iunie 2012, a fost ales președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, din partea USL/PSD, fiind reales, la 23 iunie 2016, de consilierii județeni din Dâmbovița, declarați aleși la scrutinul din 5 iunie 2016. A deținut această funcție până în decembrie 2016.
La alegerile parlamentare din decembrie 2016, a fost ales senator în circumscripția electorală nr. 16 Dambovița. În legislatura 2016-2020, a fost vicepreședinte al Senatului (2018), membru al Biroului Permanent al Senatului, în cadrul acestuia fiind secretar (dec. 2016 - sept. 2017) și chestor (sept. 2017 - febr. 2018). A fost membru al Grupului parlamentar al PSD (până în nov. 2018), senator neafiliat (nov. 2018 - sept. 2019), membru al Grupului parlamentar ALDE (sept. 2019), senator neafiliat (din sept. 2019), potrivit site-ului www.cdep.ro. A fost președinte al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI (până în sep. 2017), membru în Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției și în Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului privind analizarea și actualizarea cadrului normativ cu incidență în domeniul securității naționale.
A fost ministru al Apărării Naționale (29 iun. 2017 - 6 sept. 2017) în guvernul premierului Mihai Tudose.
La 6 septembrie 2022, Adrian Țuțuianu a fost numit în funcția de secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat, printr-o decizie a premierului Nicolae Ciucă. Adrian Țuțuianu a fost secretar general adjunct al Guvernului și în Guvernul Ion-Marcel Ciolacu II.
La 1 august 2025, Adrian Țuțuianu (PSD) a fost numit în funcția de secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului, în guvernul condus de Ilie Bolojan, anterior fiind secretar general adjunct al Guvernului.
Desfășoară activitate universitară, din 2000 fiind lector, apoi conferențiar universitar la Universitatea Valahia din Târgoviște, Facultatea de Drept și Științe Administrative.
Membru în Colegiul Director al Uniunii Juriștilor din România; membru al Uniunii Naționale a Barourilor din România, Baroul Dâmbovița; membru al Societății Române de Drept European; membru al Centrului de Excelență Academică; membru al Centrului de Cercetări în Științe Sociale, conform CV-ului de pe site-ul sgg.gov.ro.
La 16 noiembrie 2025, Adrian Țuțuianu a anunțat că și-a depus dosarul de candidatură pentru funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP). El a demisionat la 13 noiembrie 2025 din PSD, deoarece președintele AEP nu poate fi membru de partid. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Ruxandra Bratu; editor: Doina Lecea, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: 130 de ani de la nașterea Reginei-mamă Elena a României (3 mai)
Regina-mamă Elena a României, mama regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), născută Alteța Sa Regală principesa Elena a Greciei și a Danemarcei, la 3 mai 1896, a fost fiica regelui Constantin I al elenilor și reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru și Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata reginei Victoria a Marii Brit
3 mai - Ziua mamei
La 3 mai este sărbătorită, în România, Ziua mamei. Celebrarea acestei zile a fost instituită în 2009, prin Legea nr. 319/2009, care stabilește marcarea acesteia în fiecare an, în prima duminică a lunii mai. Potrivit acestei legi, în România este marcată și Ziua tatălui în cea de-a doua duminică a l
3 mai - Ziua mondială a libertății presei (ONU)
Ziua mondială a libertății presei 2026 oferă un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare, atât ca pârghie normativă, cât și empirică pentru modelarea viitorului societăților informaționale. Libertatea presei și jurnalismul independent nu sunt probleme sectoriale, ci forțe pentru viitor și factori transversali care facilitează pacea, rezilienț
3 mai - Ziua mondială a râsului
Ziua mondială a râsului este sărbătorită anual în prima duminică din luna mai și reprezintă un prilej de a celebra bucuria, sănătatea și puterea pozitivă a râsului. În anul 2026, această zi este marcată la 3 mai. Ziua mondială a râsului a fost inițiată în 1998 de fondatorul mișcării Laughter Yoga, medicul indian Madan Katari
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Timotei și Maura Romano-catolice Duminica a 5-a a Paștelui Ss. Filip și Iacob, ap.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 mai
Este a 123-a zi a anului 2026. Au mai rămas 242 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 22 m. Luna răsare la 22 h 40 m și apune la 06 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
2 mai - Ziua mondială a tonului (ONU)
Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția adoptată la 7 decembrie 2016 decide să desemneze 2 mai drept Ziua mondială a tonului. (sursa: https://www.un.org) De asemenea, invită toate statele membre, organizațiile sistemului Națiunilor Unite, alte organizații internaționale și regionale și societatea civilă, inclusi
2 mai - Ziua națională a tineretului
La 2 mai este marcată Ziua națională a tineretului. Aniversarea acestei zile se realizează prin textul Legii nr. 425/2004. Proiectul legislativ privind decretarea marcării acestei zile a fost inițiat în 2004, de 15 deputați din formațiunile politice parlamentare. Respinsă de Senat, la 1 aprilie 2004, propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Camer
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 mai
Ortodoxe Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului; Aducerea moaștelor Sf. Ier. Atanasie cel Mare; Sf. Matrona de la Moscova Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. Atanasie cel Mare al Alexandriei Romano-catolice Ss. Atanasiu, ep. în
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 mai
Este a 122-a zi a anului 2026. Au mai rămas 243 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 05 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 21 h 36 m și apune la 05 h 54 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima Mare Expoziție Universală, organizată la Londra (1 mai 1851)
La 1 mai 1851 a fost deschisă într-o uriașă clădire de sticlă, ridicată în Hyde Park, Londra, prima expoziție universală, intitulată Marea Expoziție a Lucrărilor Industriei Tuturor Națiunilor (Great Exhibition of the Works of Industry of All Nations), una dintre cele mai populare atracții publice din Londra secolului al XIX-lea, care a prezentat industrie și mate
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur, pot fi văzute până pe 3 mai Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) rămâne deschis în perioada 29 aprilie - 3 mai, iar vizitatorii pot admira Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur până duminică, 3 mai, în intervalul 10:00-18:00, conform MNIR
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul John Woo
Cariera ilustră de regizor a lui John Woo a început în Hong Kong, unde a petrecut peste două decenii în centrul unei industrii cinematografice înfloritoare, regizând peste 26 de filme artistice. John Woo a fost cunoscut în principal ca specialist în comedie până la mijlocul anilor 1980, înainte de a crea o
DOCUMENTAR: Luna Mai
Luna Mai sau Florar, potrivit calendarului popular, indică timpul florilor, sau Frunzar - exuberanța vegetației, este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian și ultima lună de primăvară, notează volumul 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (Ion Ghinoiu, 2000). Se pare că numele latin al lunii, 'Maius', ar proveni de l
1 mai - Ziua Vesak, a lunii pline (ONU)
Ziua Vesak (Ziua Lunii pline) este sărbătorită în 2026 la data de 1 mai, fiind considerată zi sacră pentru budiștii din întreaga lume. Ziua lunii pline reprezintă ziua în care s-a născut Buddha, în anul 623 î.Hr. Ziua Vesak este marcată anual în ziua cu lună plină din luna mai, conform site-ului














