Barometrul statistic al lunii septembrie 2025
O majoritate (56%) a cetățenilor UE sunt în favoarea unei extinderi suplimentare a UE și consideră că propria țară ar beneficia de pe urma extinderii viitoare, potrivit unui sondaj Eurobarometru. Speranța de viață la naștere în UE a fost de 81,7 ani, în creștere cu 0,3 ani față de 2023, iar în 15 țări speranța de viață a depășit media UE, arată Eurostat. Cele mai mari ponderi regionale la nivelul UE unde principala cauză de deces o reprezintă bolile sistemului circulator au fost în Bulgaria și România, în 2022. Între țările UE, România, Italia și Ungaria au avut cele mai mici rate de absolvire a învățământului terțiar, conform datelor Eurostat.
Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat în luna septembrie 2025, 56% dintre cetățenii UE sunt în favoarea unei extinderi suplimentare a UE. Sprijinul este deosebit de mare în rândul tinerilor: aproximativ două treimi dintre respondenții cu vârste cuprinse între 15 și 39 de ani consideră că potențialii candidați ar trebui să adere la UE odată ce îndeplinesc condițiile necesare.
O majoritate (56%) consideră, de asemenea, că propria țară ar beneficia de pe urma extinderii viitoare. Printre avantajele cel mai recunoscute se numără o influență mai puternică a UE în lume (37% din UE, 31% din România), o piață mai mare pentru întreprinderile din UE (37% din UE, 36% din România), mai multe oportunități de muncă (31% în UE, 38% din România), o Uniune mai sigură și apărare mai bună împotriva influenței străine (30% din UE și 31% din România) și o mai mare solidaritate între țări (30% din UE și 35% din România), potrivit datelor publicate pe adresa https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/3413.
În același timp, respondenții își exprimă îngrijorarea cu privire la o posibilă extindere viitoare a UE, cele mai menționate fiind migrația necontrolată (40% din UE și 32% din România), corupția și criminalitatea (39% din UE și 37% din România) și costul financiar pentru contribuabilii europeni (37% din UE și 34% din România).
La întrebarea 'Având în vedere fiecare dintre candidatele actuale și potențialele candidate la statutul de membru al UE, ați fi în favoarea sau v-ați opune aderării acestora la UE odată ce au îndeplinit toate condițiile aderării? (%)'', răspunsurile 'Total în favoare' au fost pentru următoarele țări: Republica Moldova - 48% din UE și 67% din România; Serbia - 47% din UE și 66% din România; Macedonia de Nord - 48% din UE și 61% din România; Turcia - 37% din UE și 60% din România; Muntenegru - 51% din UE și 59% din România, Bosnia și Herțegovina - 48% din UE și 57% din România, Georgia - 46% din UE și 54% din România, Kosovo - 43% din UE și 52% din România, Albania - 45% din UE și 51% din România, Ucraina- 52% din UE și 51% din România.
Datele activității pe teren pentru realizarea cercetării au fost culese în perioada februarie -martie 2025, fiind realizate 26.319 interviuri în UE, dintre care 1.039 în România.
***
Conform datelor preliminare din 2024 calculate de Eurostat, speranța de viață la naștere în UE a fost de 81,7 ani, în creștere cu 0,3 ani față de 2023.
În 15 țări, speranța de viață a depășit media UE, cea mai mare speranță de viață fiind înregistrată în Italia și Suedia (ambele 84,1 ani) și Spania (84,0 ani).
În schimb, cea mai mică speranță de viață a fost înregistrată în Bulgaria (75,9 ani), România (76,6 ani) și Letonia (76,7 ani).
Comparativ cu nivelul dinaintea pandemiei, dintre cele 26 de țări ale UE pentru care sunt disponibile date preliminare, 24 de țări au înregistrat o creștere a speranței de viață în 2024. Cele mai mari creșteri au fost observate în Lituania (+1,1 ani), Cehia, Letonia și România (+1,0 ani fiecare).
Olanda a fost singura țară care a înregistrat un declin (-0,2 ani), speranța de viață a rămas stabilă în Spania, în timp ce Franța a înregistrat o ușoară creștere de 0,1 ani, arată datele publicate la 11 septembrie la adresa de internet https://ec.europa.eu/eurostat/.
***
La nivelul gimnazial, în 2023, 59,5% dintre elevi învățau două sau mai multe limbi străine, potrivit Eurostat. Comparativ cu 2013, această pondere a crescut de la 58,4%.
Finlanda a avut cea mai mare pondere dintre țările UE, cu 97,8% dintre elevi. Grecia, Italia, Malta, Estonia, România și Portugalia au înregistrat, de asemenea, ponderi ridicate, variind între 96,6% și 93,2%. Cele mai mici ponderi au fost observate în Irlanda (5,4%), Ungaria (6,1%) și Austria (7,6%).
Comparativ cu 2013, ponderea elevilor din învățământul gimnazial care învață două sau mai multe limbi străine a crescut în 11 țări ale UE, Cehia (+24,8 puncte procentuale), Franța (+22,0 puncte procentuale) și Belgia (+18,2 puncte procentuale) înregistrând cele mai mari creșteri. Pe de altă parte, în 16 țări ale UE, ponderea elevilor din învățământul secundar inferior care învață cel puțin două limbi străine a scăzut, cu scăderi variind între -42,8 puncte procentuale în Polonia, -33,0 puncte procentuale în Slovenia și -26,0 puncte procentuale în Slovacia și -0,5 puncte procentuale în Finlanda, -0,8 puncte procentuale în Estonia și -1,0 punct procentual în România.
În ceea ce privește elevii din școala primară, în 2023, 6,4% dintre școlarii din UE învățau două sau mai multe limbi străine. Între 2013 și 2023, această pondere a crescut cu 1,8 puncte procentuale de la 4,6%.
Luxemburg a fost singura țară din UE în care majoritatea elevilor de școală primară (78,9%) învățau două sau mai multe limbi străine. Această pondere a fost mult mai mare decât în restul țărilor. Luxemburg a fost urmat de Letonia (37,0%), Grecia (35,5%) și Estonia (34,9%), potrivit rezultatelor publicate de Biroul European de Statistică.
***
Bolile circulatorii sunt responsabile pentru majoritatea deceselor din regiunile UE, arată concluziile cercetărilor Eurostat publicate la 29 septembrie 2025.
Bolile sistemului circulator - inclusiv infarctul miocardic, bolile de inimă, bolile hipertensive și bolile circulației pulmonare - au reprezentat 32,4% din totalul deceselor din UE în 2022.
Bolile sistemului circulator au fost principala cauză de deces în 78,5% (186 din 237) din regiunile clasificate la nivelul 2 al nomenclatorului unităților teritoriale de statistică (NUTS). Au existat 18 regiuni în UE în care bolile sistemului circulator au reprezentat cel puțin jumătate din totalul deceselor.
Cele mai mari ponderi regionale au fost în Bulgaria și România, unde aceste boli au reprezentat peste 50% din totalul deceselor din fiecare regiune. Yuzhen tsentralen din Bulgaria a înregistrat cea mai mare pondere (66,2%), urmată de Sud-Vest Oltenia din România (65,1%).
În afara acestor două țări, singurele alte regiuni din UE în care bolile sistemului circulator au reprezentat cel puțin 50% din totalul deceselor au fost ambele regiuni din Lituania, Letonia (o singură regiune la nivel NUTS 2) și regiunea Del-Alfold din Ungaria.
În schimb, în 2022, au existat 10 regiuni de nivel NUTS 2 în UE în care bolile sistemului circulator au reprezentat mai puțin de 1 din 5 decese. Toate aceste regiuni erau situate în Franța, cele mai mici ponderi fiind înregistrate în regiunea capitalei, Ile-de-France (18,9%), regiunea sudică Provence-Alpi-Coasta de Azur (18,7%) și regiunea Martinica (18,3%).
***
În 2024, 68,5% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta minimă de școlarizare obligatorie din UE au beneficiat de îngrijire sau educație formală timp de cel puțin 25 de ore pe săptămână, în timp ce 20,8% au beneficiat de aceasta timp de 24 de ore pe săptămână sau mai puțin. Doar 10,8% dintre copii nu au beneficiat de îngrijire sau educație formală, potrivit rezultatelor Eurostat publicate la 30 septembrie 2025.
În 2024, 59% dintre copiii expuși riscului de sărăcie sau excluziune au beneficiat de îngrijire sau educație formală timp de 25 de ore sau mai mult, comparativ cu 71,4% dintre copiii care nu sunt expuși riscului. În plus, 17,6% dintre copiii expuși riscului nu au participat la nicio formă de îngrijire sau educație formală, comparativ cu 8,7% dintre copiii care nu sunt expuși riscului.
În același timp, copiii aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială au avut o probabilitate mai mare (23,4%) de a participa la servicii formale de îngrijire a copiilor și educație între 1 și 24 de ore decât cei care nu sunt expuși riscului (20%), potrivit https://ec.europa.eu/eurostat/.
***
Obiectivul de dezvoltare durabilă 'Educație de calitate' (ODD 4) urmărește să asigure accesul la o educație de calitate pentru toți pe tot parcursul vieții, precum și să crească numărul de tineri și adulți care au competențele relevante pentru angajare, locuri de muncă decente și antreprenoriat.
Unul dintre indicatorii Eurostat utilizați pentru a măsura progresul în atingerea ODD 4 este rata de absolvire a învățământului terțiar, care măsoară ponderea populației cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani care a absolvit o diplomă de învățământ superior. În 2024, rata de absolvire a învățământului terțiar în UE a fost de 44,1%, indicând o creștere semnificativă față de ponderea de 39,6%, înregistrată în 2019. Acest lucru înseamnă că UE este pe drumul cel bun pentru a îndeplini obiectivul cadrului strategic al Spațiului European al Educației pentru 2030 de a crește această pondere la cel puțin 45%, notează Biroul European de Statistică.
Printre țările UE, în 2024, Irlanda (65,2%), Luxemburg (63,8%) și Cipru (60,1%) au avut cele mai mari rate de absolvire a învățământului terțiar, în timp ce România (23,2%), Italia (31,6%) și Ungaria (32,3%) au avut cele mai mici rate.
Diferența dintre femei și bărbați în UE a fost semnificativă, femeile înregistrând o rată de 49,8%, iar bărbații de 38,6%. Tinerele femei au depășit bărbații în ceea ce privește absolvirea învățământului terțiar în întreaga UE. Diferența a fost cea mai mare, de peste 20 de puncte procentuale, în Slovenia (55,7% pentru femei față de 32,0% pentru bărbați), Letonia (56,8% față de 33,9%), Estonia (53,9% față de 32,3%) și Croația (50,1% față de 29,6%), potrivit https://ec.europa.eu/eurostat/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Liviu Tatu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Matematicianul Dorin Ieșan, membru titular al Academiei Române
Academician Dorin Ieșan: matematician (Mecanica solidelor); doctor în matematică; CS I la Institutul de Matematică 'Octav Mayer' din Iași; membru titular al Academiei Române din 2021 (membru corespondent - 2001). S-a născut în Rădăuți, județul Suceava, pe 8 aprilie 1941. Absolvent al Facultății de Matematică-Mecanică a Universității &
DOCUMENTAR: Zece ani de la moartea actorului Mircea Albulescu (8 aprilie)
Mircea Albulescu a fost unul dintre cei mai apreciați și prolifici actori români, cunoscut pentru vocea sa gravă, prezența scenică puternică și rolurile memorabile în teatru, film și televiziune. A fost o figură emblematică a culturii române timp de peste cinci decenii. A jucat în peste 70 de filme și sute de spectacole de teatru. Printre cele mai cun
8 aprilie - Ziua internațională a romilor
Ziua internațională a romilor este sărbătorită anual de comunitatea internațională la 8 aprilie, în cinstea recunoașterii culturii, istoriei și drepturilor milioanelor de romi din toată lumea, dar și pentru a atrage atenția asupra discriminării cu care se confruntă comunitățile de romi din Europa și de pretutindeni, notează site-urile
DOCUMENTAR: 115 ani de la nașterea filosofului și scriitorului Emil Cioran (8 aprilie)
Filosof și scriitor român stabilit în Franța, Emil Cioran se autointitula 'scepticul de serviciu al unei lumi în declin, nu filosof'. A abordat în opera sa teme precum contingența ființei umane, păcatul originar, sfârșitul civilizației, sensul tragic al istoriei, rolul vieții și al morții, refuzul consolării prin credința religioasă, lud
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Miercuri (Denie); Sf. Ap. Irodion, Agav, Ruf, Flegon, Asincrit și Ermis; Sf. Ier. Celestin, episcopul Romei Greco-catolice Miercurea Mare. Sf. ap. Irodion, Agav, Ruf, Asincrit, Flegon și Hermas; Sf. papă Celestin. Denia Mirelui Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 8 aprilie
Este a 98-a zi a anului 2026. Au mai rămas 267 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 44 m și apune la 19 h 51 m. Luna răsare la 01 h 48 m și apune la 09 h 50 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
A murit antrenorul Mircea Lucescu (fișă biografică)
La 7 aprilie 2026, s-a stins din viață Mircea Lucescu, la vârsta de 80 de ani. Anunțul a fost făcut de Spitalul Universitar de Urgență București, unde fostul antrenor era internat. Spitalul Universitar de Urgență București informează că decesul a fost declarat î
Academicianul Marius Andruh a fost ales președinte al Academiei Române (fișă biografică)
Academicianul Marius Andruh a fost ales, la 7 aprilie 2026, noul președinte al Academiei Române. El a întrunit, în cel de-al doilea tur de scrutin, 84 de voturi 'pentru' din cele 157 de voturi expri
DOCUMENTAR: 95 de ani de la nașterea actorului Amza Pellea (7 aprilie)
În urmă cu 95 de ani se năștea în Oltenia, la Băilești, județul Dolj, Amza Pellea, care avea să devină unul dintre cei mai mari actori de teatru și film ai României. Memorabilul Nea Mărin sau celebrele figuri din istoria României, precum Decebal sau Mihai Viteazul, sunt doar câteva dintre personajele cărora, cu mult har, le-a dat viață și care a
7 aprilie - Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (ONU)
Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (1994) este marcată la 7 aprilie. La data de 23 decembrie 2003, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția (A/RES /58/234) prin care decreta data de 7 aprilie, la care a început, în 1994, genocidul din Rwanda, drept zi internațională de reflecție asupra genocidului din Rwand
7 aprilie - Ziua mondială a sănătății (OMS)
Ziua mondială a sănătății este marcată, anual, pe 7 aprilie, iar în 2026, face apel la oamenii de pretutindeni să susțină știința. Sub tema 'Împreună pentru sănătate. Alături de știință', Ziua mondială a sănătății lansează o campanie, de un an, care va celebra puterea colaborării științifice pentru a proteja sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor și a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Marți (Denie); Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei Greco-catolice Marțea Mare. Sf. cuv. ep. Gheorghe Mărturisitorul; Sf. m. Caliopie. Denia Mirelui Romano-catolice Sf. Ioan Baptist de La Salle, pr.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 aprilie
Este a 97-a zi a anului 2026. Au mai rămas 268 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 19 h 50 m. Luna răsare la 00 h 51 m și apune la 09 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Naistul Gheorghe Zamfir
'Naist de renume internațional, compozitor, dirijor, muzician de marcă, poet, pictor și creator de naiuri, Gheorghe Zamfir este un simbol al României, un brand de țară, cu care ne mândrim. Socotit de presa străină cel mai strălucit reprezentant al muzicii naționale în peisajul artistic mondial, interpretul s-a bucurat de calificative surprinzătoare, chi
DOCUMENTAR: 200 de ani de la nașterea pictorului Gustave Moreau (6 aprilie)
Gustave Moreau s-a născut la Paris într-o familie bogată din clasa de mijloc, la 6 aprilie 1826. Tatăl său, arhitect, s-a asigurat că Moreau a primit o educație în domeniul clasicilor, în timp ce mama sa, o muziciană talentată, l-a adorat din cauza sănătății sale precare din copilărie. Ea și-a amintit mai târziu că a desenat neîncetat de la v&ac