O majoritate (56%) a cetățenilor UE sunt în favoarea unei extinderi suplimentare a UE și consideră că propria țară ar beneficia de pe urma extinderii viitoare, potrivit unui sondaj Eurobarometru. Speranța de viață la naștere în UE a fost de 81,7 ani, în creștere cu 0,3 ani față de 2023, iar în 15 țări speranța de viață a depășit media UE, arată Eurostat. Cele mai mari ponderi regionale la nivelul UE unde principala cauză de deces o reprezintă bolile sistemului circulator au fost în Bulgaria și România, în 2022. Între țările UE, România, Italia și Ungaria au avut cele mai mici rate de absolvire a învățământului terțiar, conform datelor Eurostat.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat în luna septembrie 2025, 56% dintre cetățenii UE sunt în favoarea unei extinderi suplimentare a UE. Sprijinul este deosebit de mare în rândul tinerilor: aproximativ două treimi dintre respondenții cu vârste cuprinse între 15 și 39 de ani consideră că potențialii candidați ar trebui să adere la UE odată ce îndeplinesc condițiile necesare.

O majoritate (56%) consideră, de asemenea, că propria țară ar beneficia de pe urma extinderii viitoare. Printre avantajele cel mai recunoscute se numără o influență mai puternică a UE în lume (37% din UE, 31% din România), o piață mai mare pentru întreprinderile din UE (37% din UE, 36% din România), mai multe oportunități de muncă (31% în UE, 38% din România), o Uniune mai sigură și apărare mai bună împotriva influenței străine (30% din UE și 31% din România) și o mai mare solidaritate între țări (30% din UE și 35% din România), potrivit datelor publicate pe adresa https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/3413.

În același timp, respondenții își exprimă îngrijorarea cu privire la o posibilă extindere viitoare a UE, cele mai menționate fiind migrația necontrolată (40% din UE și 32% din România), corupția și criminalitatea (39% din UE și 37% din România) și costul financiar pentru contribuabilii europeni (37% din UE și 34% din România).

La întrebarea 'Având în vedere fiecare dintre candidatele actuale și potențialele candidate la statutul de membru al UE, ați fi în favoarea sau v-ați opune aderării acestora la UE odată ce au îndeplinit toate condițiile aderării? (%)'', răspunsurile 'Total în favoare' au fost pentru următoarele țări: Republica Moldova - 48% din UE și 67% din România; Serbia - 47% din UE și 66% din România; Macedonia de Nord - 48% din UE și 61% din România; Turcia - 37% din UE și 60% din România; Muntenegru - 51% din UE și 59% din România, Bosnia și Herțegovina - 48% din UE și 57% din România, Georgia - 46% din UE și 54% din România, Kosovo - 43% din UE și 52% din România, Albania - 45% din UE și 51% din România, Ucraina- 52% din UE și 51% din România.

Datele activității pe teren pentru realizarea cercetării au fost culese în perioada februarie -martie 2025, fiind realizate 26.319 interviuri în UE, dintre care 1.039 în România.

***

Conform datelor preliminare din 2024 calculate de Eurostat, speranța de viață la naștere în UE a fost de 81,7 ani, în creștere cu 0,3 ani față de 2023.

În 15 țări, speranța de viață a depășit media UE, cea mai mare speranță de viață fiind înregistrată în Italia și Suedia (ambele 84,1 ani) și Spania (84,0 ani).

În schimb, cea mai mică speranță de viață a fost înregistrată în Bulgaria (75,9 ani), România (76,6 ani) și Letonia (76,7 ani).

Comparativ cu nivelul dinaintea pandemiei, dintre cele 26 de țări ale UE pentru care sunt disponibile date preliminare, 24 de țări au înregistrat o creștere a speranței de viață în 2024. Cele mai mari creșteri au fost observate în Lituania (+1,1 ani), Cehia, Letonia și România (+1,0 ani fiecare).

Olanda a fost singura țară care a înregistrat un declin (-0,2 ani), speranța de viață a rămas stabilă în Spania, în timp ce Franța a înregistrat o ușoară creștere de 0,1 ani, arată datele publicate la 11 septembrie la adresa de internet https://ec.europa.eu/eurostat/.

***

La nivelul gimnazial, în 2023, 59,5% dintre elevi învățau două sau mai multe limbi străine, potrivit Eurostat. Comparativ cu 2013, această pondere a crescut de la 58,4%.

Finlanda a avut cea mai mare pondere dintre țările UE, cu 97,8% dintre elevi. Grecia, Italia, Malta, Estonia, România și Portugalia au înregistrat, de asemenea, ponderi ridicate, variind între 96,6% și 93,2%. Cele mai mici ponderi au fost observate în Irlanda (5,4%), Ungaria (6,1%) și Austria (7,6%).

Comparativ cu 2013, ponderea elevilor din învățământul gimnazial care învață două sau mai multe limbi străine a crescut în 11 țări ale UE, Cehia (+24,8 puncte procentuale), Franța (+22,0 puncte procentuale) și Belgia (+18,2 puncte procentuale) înregistrând cele mai mari creșteri. Pe de altă parte, în 16 țări ale UE, ponderea elevilor din învățământul secundar inferior care învață cel puțin două limbi străine a scăzut, cu scăderi variind între -42,8 puncte procentuale în Polonia, -33,0 puncte procentuale în Slovenia și -26,0 puncte procentuale în Slovacia și -0,5 puncte procentuale în Finlanda, -0,8 puncte procentuale în Estonia și -1,0 punct procentual în România.

În ceea ce privește elevii din școala primară, în 2023, 6,4% dintre școlarii din UE învățau două sau mai multe limbi străine. Între 2013 și 2023, această pondere a crescut cu 1,8 puncte procentuale de la 4,6%.

Luxemburg a fost singura țară din UE în care majoritatea elevilor de școală primară (78,9%) învățau două sau mai multe limbi străine. Această pondere a fost mult mai mare decât în restul țărilor. Luxemburg a fost urmat de Letonia (37,0%), Grecia (35,5%) și Estonia (34,9%), potrivit rezultatelor publicate de Biroul European de Statistică.

***

Bolile circulatorii sunt responsabile pentru majoritatea deceselor din regiunile UE, arată concluziile cercetărilor Eurostat publicate la 29 septembrie 2025.

Bolile sistemului circulator - inclusiv infarctul miocardic, bolile de inimă, bolile hipertensive și bolile circulației pulmonare - au reprezentat 32,4% din totalul deceselor din UE în 2022.

Bolile sistemului circulator au fost principala cauză de deces în 78,5% (186 din 237) din regiunile clasificate la nivelul 2 al nomenclatorului unităților teritoriale de statistică (NUTS). Au existat 18 regiuni în UE în care bolile sistemului circulator au reprezentat cel puțin jumătate din totalul deceselor.

Cele mai mari ponderi regionale au fost în Bulgaria și România, unde aceste boli au reprezentat peste 50% din totalul deceselor din fiecare regiune. Yuzhen tsentralen din Bulgaria a înregistrat cea mai mare pondere (66,2%), urmată de Sud-Vest Oltenia din România (65,1%).

În afara acestor două țări, singurele alte regiuni din UE în care bolile sistemului circulator au reprezentat cel puțin 50% din totalul deceselor au fost ambele regiuni din Lituania, Letonia (o singură regiune la nivel NUTS 2) și regiunea Del-Alfold din Ungaria.

În schimb, în 2022, au existat 10 regiuni de nivel NUTS 2 în UE în care bolile sistemului circulator au reprezentat mai puțin de 1 din 5 decese. Toate aceste regiuni erau situate în Franța, cele mai mici ponderi fiind înregistrate în regiunea capitalei, Ile-de-France (18,9%), regiunea sudică Provence-Alpi-Coasta de Azur (18,7%) și regiunea Martinica (18,3%).

***

În 2024, 68,5% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta minimă de școlarizare obligatorie din UE au beneficiat de îngrijire sau educație formală timp de cel puțin 25 de ore pe săptămână, în timp ce 20,8% au beneficiat de aceasta timp de 24 de ore pe săptămână sau mai puțin. Doar 10,8% dintre copii nu au beneficiat de îngrijire sau educație formală, potrivit rezultatelor Eurostat publicate la 30 septembrie 2025.

În 2024, 59% dintre copiii expuși riscului de sărăcie sau excluziune au beneficiat de îngrijire sau educație formală timp de 25 de ore sau mai mult, comparativ cu 71,4% dintre copiii care nu sunt expuși riscului. În plus, 17,6% dintre copiii expuși riscului nu au participat la nicio formă de îngrijire sau educație formală, comparativ cu 8,7% dintre copiii care nu sunt expuși riscului.

În același timp, copiii aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială au avut o probabilitate mai mare (23,4%) de a participa la servicii formale de îngrijire a copiilor și educație între 1 și 24 de ore decât cei care nu sunt expuși riscului (20%), potrivit https://ec.europa.eu/eurostat/.

***

Obiectivul de dezvoltare durabilă 'Educație de calitate' (ODD 4) urmărește să asigure accesul la o educație de calitate pentru toți pe tot parcursul vieții, precum și să crească numărul de tineri și adulți care au competențele relevante pentru angajare, locuri de muncă decente și antreprenoriat.

Unul dintre indicatorii Eurostat utilizați pentru a măsura progresul în atingerea ODD 4 este rata de absolvire a învățământului terțiar, care măsoară ponderea populației cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani care a absolvit o diplomă de învățământ superior. În 2024, rata de absolvire a învățământului terțiar în UE a fost de 44,1%, indicând o creștere semnificativă față de ponderea de 39,6%, înregistrată în 2019. Acest lucru înseamnă că UE este pe drumul cel bun pentru a îndeplini obiectivul cadrului strategic al Spațiului European al Educației pentru 2030 de a crește această pondere la cel puțin 45%, notează Biroul European de Statistică.

Printre țările UE, în 2024, Irlanda (65,2%), Luxemburg (63,8%) și Cipru (60,1%) au avut cele mai mari rate de absolvire a învățământului terțiar, în timp ce România (23,2%), Italia (31,6%) și Ungaria (32,3%) au avut cele mai mici rate.

Diferența dintre femei și bărbați în UE a fost semnificativă, femeile înregistrând o rată de 49,8%, iar bărbații de 38,6%. Tinerele femei au depășit bărbații în ceea ce privește absolvirea învățământului terțiar în întreaga UE. Diferența a fost cea mai mare, de peste 20 de puncte procentuale, în Slovenia (55,7% pentru femei față de 32,0% pentru bărbați), Letonia (56,8% față de 33,9%), Estonia (53,9% față de 32,3%) și Croația (50,1% față de 29,6%), potrivit https://ec.europa.eu/eurostat/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Liviu Tatu)