DOCUMENTAR: 135 de ani de la moartea scriitorului Vasile Alecsandri (22 august)
Vasile Alecsandri, poet, prozator, dramaturg și om politic, exponent al generației pașoptiste, cel care avea să fie numit ''bardul de la Mircești'', s-a născut la Bacău, la 14 iunie 1818. O altă dată a nașterii menționată de istoricii literari este 21 iulie 1821. Provenea dintr-o familie boierească, iar tatăl său, medelnicerul Vasile Alecsandri, avea să ajungă vornic în 1844.
''Scriitorul Vasile Alecsandri a abordat toate genurile literare, excelând în poezie, dramaturgie, proză memorialistică și epistolară. A pus bazele comediei și dramei istorice românești. A fost unul dintre fondatorii Teatrului Național din Iași, alcătuind primul repertoriu dramatic național și creând o trupă artistică redutabilă, după modelul teatrelor pariziene'', subliniază https://www.icr.ro/.
Casa memorială ''Vasile Alecsandri'' de la Mirceşti; biroul de lucru al poetului.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / Arhiva istorică AGERPRES
A învățat în primele clase cu dascălul maramureșean Gherman Vida (1827-1828), iar din 1828, a devenit elev al pensionului condus de Victor Cuenim, unde a studiat până în anul 1834, când a obținut rangul de comis. Ulterior a studiat la Paris, unde și-a luat, în octombrie 1835, bacalaureatul în litere, notează volumul 'Dicționarul general al literaturii române', apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, București, 2004).
În perioada în care a studiat la Paris i-a cunoscut pe Alexandru Ioan Cuza (care i-a fost coleg) și pe Ion Ghica. Tot la Paris l-a cunoscut pe C. Negri, de care îl va lega o strânsă prietenie toată viața. În 1838 scrie primele poezii în limba franceză, indică https://www.bcu-iasi.ro/.
Revenit în Moldova, a fost numit la conducerea Teatrului Național din Iași (1840-1842), a devenit colaborator la publicațiile 'Dacia literară' (1840) și 'Propășirea' (1844), apoi redactor și proprietar al revistei 'România literară' (1855). În 1841 a fost ridicat la rangul de spătar.
Casa memorială ''Vasile Alecsandri'' de la Mirceşti.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / Arhiva istorică AGERPRES
Vasile Alecsandri a participat la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova, a redactat unul dintre documentele programatice - 'Protestație în numele Moldovei, a Omenirei și a lui Dumnezeu' - și a colaborat la elaborarea programului politic 'Prințipiile noastre pentru reformarea patriei', amintește 'Dicționarul scriitorilor români' (Editura Fundației Culturale Române, București, 1995).
După un an de exil în Franța (1848-1849), a revenit în țară și a fost numit la conducerea Arhivelor Statului din Iași (1850-1853). În 1854 a călătorit la Londra, apoi la Paris, iar la revenirea în țară i-a eliberat din robie pe țiganii de la moșia sa din Mircești, județul Iași.
Casa memorială ''Vasile Alecsandri'' de la Mirceşti.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / Arhiva istorică AGERPRES
A fost una dintre personalitățile active în lupta pentru realizarea Unirii Principatelor Române. În 1857 a fost ales deputat de Bacău în Divanul ad-hoc al Moldovei, precum și membru al Comitetului Central al Unirii de la Iași, iar în 1858 a fost ales membru în Adunarea Electivă a Moldovei.
Vasile Alecsandri a fost ministru de Externe în guvernele de la Iași conduse de Vasile Sturdza (17 ianuarie - 6 martie 1859), de Ion Ghica (8 martie - 27 aprilie 1859) și de Manolache Costache Epureanu (27 aprilie - 10 noiembrie 1859), apoi în guvernul de la București condus de Ion Ghica (11 octombrie 1859 - 28 mai 1860), menționează volumul 'Istoria guvernelor României' de Stelian Neagoe (Editura Machiavelli, București, 1995).
Casa memorială ''Vasile Alecsandri'' de la Mirceşti.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / Arhiva istorică AGERPRES
În perioada februarie - iulie 1859 a fost trimis în misiune diplomatică pe lângă guvernele Franței, Angliei și Piemontului pentru a obține recunoașterea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza în Principatele Române. În 1885, avea să fie numit ministru plenipotențiar în Franța, funcție pe care o va deține până la moarte.
A debutat ca prozator în 1840 cu 'Buchetiera de la Florența', publicată în paginile 'Daciei literare', iar ca dramaturg - cu 'Farmazonul din Hârlău', jucată pe scena teatrului ieșean la 18 noiembrie 1841.
Casa memorială ''Vasile Alecsandri'' de la Mirceşti.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / Arhiva istorică AGERPRES
Creația sa din perioada Revoluției de la 1848 are un pronunțat caracter militant. A scris piese de teatru, precum și poezii cu un puternic suflu mobilizator. În martie 1848 a apărut poezia sa 'Către români', mai târziu cu titlul 'Deșteptarea României', poezie care a circulat pe foi volante. O primă versiune a 'Horei Unirii' datează chiar din 1848, aceasta fiind publicată în 'Foaie pentru minte, inimă și literatură'. În 1856, angajat în lupta pentru Unire, Vasile Alecsandri a scris (reluând 'Hora Ardealului') 'Hora Unirii', se arată în volumul 'Proză', Vasile Alecsandri (Editura Albatros, București, 1974).
''La 1 ianuarie 1855 apare la Iași, până la 3 decembrie 1855, revista ''România literară'', considerată continuatoarea directă a ''Propășirii'' (1844) și a programului ''Daciei literare'' (1840). Editată de Vasile Alecsandri, revista a grupat în jurul ei cele mai înalte spirite ale generației de la 1848'' (https://www.bcu-iasi.ro/).
Casa memorială ''Vasile Alecsandri'' de la Mirceşti.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / Arhiva istorică AGERPRES
Între 1852-1853 îi apar, la Iași, două culegeri de poezii populare - 'Poezii poporale. Balade (Cântece bătrânești) adunate și îndreptate', iar în 1853 - volumul de versuri 'Doine și Lăcrimioare'. Mai menționăm, între altele, ciclul 'Pasteluri', publicat între 1868-1869 în 'Convorbiri literare', precum și ciclul 'Ostașii noștri' (tipărit în volum în 1878).
Dintre piesele pe care le-a scris amintim: 'Iorgu de la Sadagura' (1844), 'Iașii în carnaval' (1845), 'Chirița în Iași' (1850) și 'Chirița în provincie' (1852), 'Boieri și ciocoi' (1874), 'Sânziana și Pepelea' (1883), drama istorică 'Despot-Vodă' (1879, distinsă, în 1881, cu Premiul 'Năsturel-Herescu' al Academiei Române), 'Fântâna Blanduziei' și 'Ovidiu' (1884) ș.a.
Casa memorială ''Vasile Alecsandri'' de la Mirceşti.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / Arhiva istorică AGERPRES
S-a numărat printre membrii fondatori ai Societății Literare Române (1866), a fost membru fondator (2 iunie 1867) și membru de onoare (23 august 1871) al Societății Academice Române, președinte al Secțiunii Literare a Academiei Române (1879-1886), potrivit dicționarului 'Membrii Academiei Române (1866-2003)' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003).
În 1878 a fost premiat de Societatea pentru Studiul limbilor romanice de la Montpellier pentru 'Cântecul gintei latine', scris în toamna anului precedent.
Vasile Alecsandri a murit la 22 august 1890, la Mircești. A fost înmormântat, la 26 august 1890, în grădina casei sale din Mircești, unde ulterior, în anul 1928, a fost ridicat un mausoleu, prin grija Academiei Române, după proiectul arhitectului Nicolae Ghica-Budești. Casa ''Vasile Alecsandri'' a fost deschisă publicului în anul 1928, sub egida Academiei Române și a fost inaugurată ca muzeu memorial la 9 iunie 1957, indică site-ul https://www.muzeulliteraturiiiasi.ro/.
Ziua Vasile Alecsandri; mormântul poetului şi al familiei Alecsandri.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / Arhiva istorică AGERPRES
În prezent, Teatrul Național din Iași îi poartă numele - Teatrul Național 'Vasile Alecsandri'. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Manifestări prilejuite de Ziua Vasile Alecsandri, la casa memorială din Mirceşti.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
A murit antrenorul Mircea Lucescu (fișă biografică)
La 7 aprilie 2026, s-a stins din viață Mircea Lucescu, la vârsta de 80 de ani. Anunțul a fost făcut de Spitalul Universitar de Urgență București, unde fostul antrenor era internat. Spitalul Universitar de Urgență București informează că decesul a fost declarat î
Academicianul Marius Andruh a fost ales președinte al Academiei Române (fișă biografică)
Academicianul Marius Andruh a fost ales, la 7 aprilie 2026, noul președinte al Academiei Române. El a întrunit, în cel de-al doilea tur de scrutin, 84 de voturi 'pentru' din cele 157 de voturi expri
DOCUMENTAR: 95 de ani de la nașterea actorului Amza Pellea (7 aprilie)
În urmă cu 95 de ani se năștea în Oltenia, la Băilești, județul Dolj, Amza Pellea, care avea să devină unul dintre cei mai mari actori de teatru și film ai României. Memorabilul Nea Mărin sau celebrele figuri din istoria României, precum Decebal sau Mihai Viteazul, sunt doar câteva dintre personajele cărora, cu mult har, le-a dat viață și care a
7 aprilie - Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (ONU)
Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (1994) este marcată la 7 aprilie. La data de 23 decembrie 2003, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția (A/RES /58/234) prin care decreta data de 7 aprilie, la care a început, în 1994, genocidul din Rwanda, drept zi internațională de reflecție asupra genocidului din Rwand
7 aprilie - Ziua mondială a sănătății (OMS)
Ziua mondială a sănătății este marcată, anual, pe 7 aprilie, iar în 2026, face apel la oamenii de pretutindeni să susțină știința. Sub tema 'Împreună pentru sănătate. Alături de știință', Ziua mondială a sănătății lansează o campanie, de un an, care va celebra puterea colaborării științifice pentru a proteja sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor și a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Marți (Denie); Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei Greco-catolice Marțea Mare. Sf. cuv. ep. Gheorghe Mărturisitorul; Sf. m. Caliopie. Denia Mirelui Romano-catolice Sf. Ioan Baptist de La Salle, pr.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 aprilie
Este a 97-a zi a anului 2026. Au mai rămas 268 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 19 h 50 m. Luna răsare la 00 h 51 m și apune la 09 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Naistul Gheorghe Zamfir
'Naist de renume internațional, compozitor, dirijor, muzician de marcă, poet, pictor și creator de naiuri, Gheorghe Zamfir este un simbol al României, un brand de țară, cu care ne mândrim. Socotit de presa străină cel mai strălucit reprezentant al muzicii naționale în peisajul artistic mondial, interpretul s-a bucurat de calificative surprinzătoare, chi
DOCUMENTAR: 200 de ani de la nașterea pictorului Gustave Moreau (6 aprilie)
Gustave Moreau s-a născut la Paris într-o familie bogată din clasa de mijloc, la 6 aprilie 1826. Tatăl său, arhitect, s-a asigurat că Moreau a primit o educație în domeniul clasicilor, în timp ce mama sa, o muziciană talentată, l-a adorat din cauza sănătății sale precare din copilărie. Ea și-a amintit mai târziu că a desenat neîncetat de la v&ac
6 aprilie - Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (ONU)
Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (IDSDP), ce are ca obiectiv recunoașterea puterii sportului în stimularea schimbărilor pozitive și în depășirea barierelor și a granițelor, este marcată în fiecare an pe data de 6 aprilie, potrivit https://www.un.org/. În 2026, Zi
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 6 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Luni (Denie); Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcop de Sirmium; Sf. Ier. Eutihie, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Grigorie Sinaitul; Sf. Cuv. Platonida Duminica a 5-a din Post Greco-catolice Lunea Mare. Sf. m. Eutihie al Constantinopolului; Sf. ep. m. Irineu de Sirmium. Den
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 aprilie
Este a 96-a zi a anului 2026. Au mai rămas 269 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 48 m și apune la 19 h 49 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 23 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Psihologul Florian Ștefănescu-Goangă
Florian Ștefănescu-Goangă a fost un psiholog de prestigiu, membru corespondent al Academiei Române, politician și rector al Universității din Cluj, fiind considerat fondatorul școlii clujene de psihologie experimentală. Discipol al lui Wilhelm Wundt la Leipzig, el a jucat un rol crucial în modernizarea sistemului academic și de cercetare din România î
5 aprilie - Ziua Automobilistului
Ziua Automobilistului este marcată în fiecare an la 5 aprilie, dată la care, în 1904, a fost înființat Automobil Clubul Român, de către un grup de automobiliști amatori, constituiți în Adunarea Generală, desfășurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din București. Prima asociație a automobiliștilor din țara noastră,
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea actorului Gregory Peck (5 aprilie)
Înalt și izbitor de chipeș, cu o prezență impunătoare și o voce profundă și rezonantă, Gregory Peck a fost unul dintre cei mai respectați actori ai cinematografiei. Gregory Peck a apărut în peste 60 de filme de-a lungul unei cariere care s-a întins din anii 1940 până la începutul anilor 2000. Demnitatea, umanitatea și integritatea