DOCUMENTAR: 135 de ani de la moartea scriitorului Vasile Alecsandri (22 august)
Vasile Alecsandri, poet, prozator, dramaturg și om politic, exponent al generației pașoptiste, cel care avea să fie numit ''bardul de la Mircești'', s-a născut la Bacău, la 14 iunie 1818. O altă dată a nașterii menționată de istoricii literari este 21 iulie 1821. Provenea dintr-o familie boierească, iar tatăl său, medelnicerul Vasile Alecsandri, avea să ajungă vornic în 1844.
''Scriitorul Vasile Alecsandri a abordat toate genurile literare, excelând în poezie, dramaturgie, proză memorialistică și epistolară. A pus bazele comediei și dramei istorice românești. A fost unul dintre fondatorii Teatrului Național din Iași, alcătuind primul repertoriu dramatic național și creând o trupă artistică redutabilă, după modelul teatrelor pariziene'', subliniază https://www.icr.ro/.

Casa memorială ''Vasile Alecsandri'' de la Mirceşti; biroul de lucru al poetului.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / Arhiva istorică AGERPRES
A învățat în primele clase cu dascălul maramureșean Gherman Vida (1827-1828), iar din 1828, a devenit elev al pensionului condus de Victor Cuenim, unde a studiat până în anul 1834, când a obținut rangul de comis. Ulterior a studiat la Paris, unde și-a luat, în octombrie 1835, bacalaureatul în litere, notează volumul 'Dicționarul general al literaturii române', apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, București, 2004).
În perioada în care a studiat la Paris i-a cunoscut pe Alexandru Ioan Cuza (care i-a fost coleg) și pe Ion Ghica. Tot la Paris l-a cunoscut pe C. Negri, de care îl va lega o strânsă prietenie toată viața. În 1838 scrie primele poezii în limba franceză, indică https://www.bcu-iasi.ro/.
Revenit în Moldova, a fost numit la conducerea Teatrului Național din Iași (1840-1842), a devenit colaborator la publicațiile 'Dacia literară' (1840) și 'Propășirea' (1844), apoi redactor și proprietar al revistei 'România literară' (1855). În 1841 a fost ridicat la rangul de spătar.

Casa memorială ''Vasile Alecsandri'' de la Mirceşti.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / Arhiva istorică AGERPRES
Vasile Alecsandri a participat la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova, a redactat unul dintre documentele programatice - 'Protestație în numele Moldovei, a Omenirei și a lui Dumnezeu' - și a colaborat la elaborarea programului politic 'Prințipiile noastre pentru reformarea patriei', amintește 'Dicționarul scriitorilor români' (Editura Fundației Culturale Române, București, 1995).
După un an de exil în Franța (1848-1849), a revenit în țară și a fost numit la conducerea Arhivelor Statului din Iași (1850-1853). În 1854 a călătorit la Londra, apoi la Paris, iar la revenirea în țară i-a eliberat din robie pe țiganii de la moșia sa din Mircești, județul Iași.

Casa memorială ''Vasile Alecsandri'' de la Mirceşti.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / Arhiva istorică AGERPRES
A fost una dintre personalitățile active în lupta pentru realizarea Unirii Principatelor Române. În 1857 a fost ales deputat de Bacău în Divanul ad-hoc al Moldovei, precum și membru al Comitetului Central al Unirii de la Iași, iar în 1858 a fost ales membru în Adunarea Electivă a Moldovei.
Vasile Alecsandri a fost ministru de Externe în guvernele de la Iași conduse de Vasile Sturdza (17 ianuarie - 6 martie 1859), de Ion Ghica (8 martie - 27 aprilie 1859) și de Manolache Costache Epureanu (27 aprilie - 10 noiembrie 1859), apoi în guvernul de la București condus de Ion Ghica (11 octombrie 1859 - 28 mai 1860), menționează volumul 'Istoria guvernelor României' de Stelian Neagoe (Editura Machiavelli, București, 1995).

Casa memorială ''Vasile Alecsandri'' de la Mirceşti.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / Arhiva istorică AGERPRES
În perioada februarie - iulie 1859 a fost trimis în misiune diplomatică pe lângă guvernele Franței, Angliei și Piemontului pentru a obține recunoașterea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza în Principatele Române. În 1885, avea să fie numit ministru plenipotențiar în Franța, funcție pe care o va deține până la moarte.
A debutat ca prozator în 1840 cu 'Buchetiera de la Florența', publicată în paginile 'Daciei literare', iar ca dramaturg - cu 'Farmazonul din Hârlău', jucată pe scena teatrului ieșean la 18 noiembrie 1841.

Casa memorială ''Vasile Alecsandri'' de la Mirceşti.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / Arhiva istorică AGERPRES
Creația sa din perioada Revoluției de la 1848 are un pronunțat caracter militant. A scris piese de teatru, precum și poezii cu un puternic suflu mobilizator. În martie 1848 a apărut poezia sa 'Către români', mai târziu cu titlul 'Deșteptarea României', poezie care a circulat pe foi volante. O primă versiune a 'Horei Unirii' datează chiar din 1848, aceasta fiind publicată în 'Foaie pentru minte, inimă și literatură'. În 1856, angajat în lupta pentru Unire, Vasile Alecsandri a scris (reluând 'Hora Ardealului') 'Hora Unirii', se arată în volumul 'Proză', Vasile Alecsandri (Editura Albatros, București, 1974).
''La 1 ianuarie 1855 apare la Iași, până la 3 decembrie 1855, revista ''România literară'', considerată continuatoarea directă a ''Propășirii'' (1844) și a programului ''Daciei literare'' (1840). Editată de Vasile Alecsandri, revista a grupat în jurul ei cele mai înalte spirite ale generației de la 1848'' (https://www.bcu-iasi.ro/).

Casa memorială ''Vasile Alecsandri'' de la Mirceşti.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / Arhiva istorică AGERPRES
Între 1852-1853 îi apar, la Iași, două culegeri de poezii populare - 'Poezii poporale. Balade (Cântece bătrânești) adunate și îndreptate', iar în 1853 - volumul de versuri 'Doine și Lăcrimioare'. Mai menționăm, între altele, ciclul 'Pasteluri', publicat între 1868-1869 în 'Convorbiri literare', precum și ciclul 'Ostașii noștri' (tipărit în volum în 1878).
Dintre piesele pe care le-a scris amintim: 'Iorgu de la Sadagura' (1844), 'Iașii în carnaval' (1845), 'Chirița în Iași' (1850) și 'Chirița în provincie' (1852), 'Boieri și ciocoi' (1874), 'Sânziana și Pepelea' (1883), drama istorică 'Despot-Vodă' (1879, distinsă, în 1881, cu Premiul 'Năsturel-Herescu' al Academiei Române), 'Fântâna Blanduziei' și 'Ovidiu' (1884) ș.a.

Casa memorială ''Vasile Alecsandri'' de la Mirceşti.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / Arhiva istorică AGERPRES
S-a numărat printre membrii fondatori ai Societății Literare Române (1866), a fost membru fondator (2 iunie 1867) și membru de onoare (23 august 1871) al Societății Academice Române, președinte al Secțiunii Literare a Academiei Române (1879-1886), potrivit dicționarului 'Membrii Academiei Române (1866-2003)' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003).
În 1878 a fost premiat de Societatea pentru Studiul limbilor romanice de la Montpellier pentru 'Cântecul gintei latine', scris în toamna anului precedent.
Vasile Alecsandri a murit la 22 august 1890, la Mircești. A fost înmormântat, la 26 august 1890, în grădina casei sale din Mircești, unde ulterior, în anul 1928, a fost ridicat un mausoleu, prin grija Academiei Române, după proiectul arhitectului Nicolae Ghica-Budești. Casa ''Vasile Alecsandri'' a fost deschisă publicului în anul 1928, sub egida Academiei Române și a fost inaugurată ca muzeu memorial la 9 iunie 1957, indică site-ul https://www.muzeulliteraturiiiasi.ro/.

Ziua Vasile Alecsandri; mormântul poetului şi al familiei Alecsandri.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / Arhiva istorică AGERPRES
În prezent, Teatrul Național din Iași îi poartă numele - Teatrul Național 'Vasile Alecsandri'. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Manifestări prilejuite de Ziua Vasile Alecsandri, la casa memorială din Mirceşti.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Moțiunea de cenzură, adoptată; Guvernul interimar (procedură)
Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentarii PSD, AUR și PACE - Întâi România împotriva Guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan a fost adoptată de Parlament, la 5 mai 2026. S-au înregistrat 281 de voturi 'pentru', 4 voturi împotrivă, iar 3 voturi au fost anulate. Moțiunea de cenzură, intitulată 'STOP 'Pl
FRAGMENT DE ISTORIE: 135 de ani de la inaugurarea Carnegie Hall din New York (5 mai)
Carnegie Hall din Midtown Manhattan, New York, este o sală de concerte dedicată muzicii clasice și altor genuri muzicale, cunoscută pentru acustica sa excepțională și pentru istoria sa impresionantă. De-a lungul anilor, aici au concertat unii dintre cei mai mari artiști ai lumii. Construcția se află la adresa 881 Seventh Avenue, în apropiere de latura su
DOCUMENTAR: 205 ani de la moartea lui Napoleon I, împărat al Franței (1804-1814) (5 mai)
Napoleon Bonaparte, personalitate centrală a istoriei Franței și a Europei, a marcat istoria umanității prin succesele campaniilor militare și prin jocul politic într-un secol XIX măcinat de interesele puterilor europene. La 5 mai 2026, se împlinesc 205 ani de la moartea sa, survenită în cel de-al doilea exil, pe coasta Africii, în part
5 mai - Ziua mondială a limbii portugheze (ONU)
Comunitatea Țărilor de Limbă Portugheză (CPLP - Comunidade dos Paises de Lingua Portuguesa) - o organizație interguvernamentală aflată în parteneriat oficial cu UNESCO din anul 2000 și care reunește popoarele a căror limbă portugheză este unul dintre fundamentele identității lor specifice - a stabilit oficial în 2009 data de 5 mai pentru a celebra limba portughez
5 mai - Ziua internațională a moașelor
Ziua internațională a moașelor este marcată la 5 mai, pentru a evidenția importanța acestora, atât în sistemul sanitar, cât și în cadrul comunităților. Lansată de Confederația Internațională a Moașelor (CIM), la sfârșitul anilor 1980, această zi a fost marcată pentru prima dată în 1991. În fiecare an, Ziua internaționa
Calendarul post-moțiune de cenzură
Dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură, intitulate ''STOP 'Planului Bolojan' de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului'', sunt programate pentru marți, 5 mai 2025, în plenul reunit al Parlamentului. Moțiunea, semnată de 253 de parlamentari, este inițiată de p
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Matrona de la Hurezi; Sf. Mare Mc. Irina; Sf. Cuv. Mc. Efrem cel Nou Greco-catolice Sf. m. Irina Romano-catolice Ss. Angelo, călug. m.; Gottard, ep. Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi s-a născut în Săliștea Sibiu
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 mai
Este a 125-a zi a anului 2026. Au mai rămas 240 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 01 m și apune la 20 h 24 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 07 h 45 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Cântărețul și compozitorul Jackie Jackson
Jackie Jackson s-a născut pe 4 mai 1951, în Gary, Indiana, fiind cel mai mare dintre frații Jackson. A început să ia lecții de dans și step la vârsta de 4 ani, iar vocea sa acută și caracteristică l-a determinat să devină co-vocalist al trupelor The Jackson Five și The Jacksons. În 1973, la vârsta de 22 de ani, Jackie și-a lansat
4 mai - Ziua națională a inimii
La 4 mai 2025 este celebrată Ziua națională a inimii. Ziua națională a inimii a fost instituită în țara noastră, în conformitate cu directivele Organizației Mondiale a Sănătății. A fost introdusă în România pe data de 4 august 1996, în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Științe Medicale, desfășurat
Cea de-a XX-a ediție a Galei Premiilor Gopo (4 mai)
În ziua de 4 mai 2026, are loc Gala Premiilor Gopo, ajunsă la ediția aniversară cu numărul 20. Organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România este găzduit de Teatrul Național 'I.L. Caragiale', reunește personalități importante din lumea cinematografiei și onorează realizări
4 mai - Ziua internațională a pompierilor
Comunitatea internațională celebrează anual, la 4 mai, Ziua internațională a pompierilor, cu scopul de a recunoaște și aprecia curajul și sacrificiile pe care pompierii le fac zi de zi pentru comunitățile lor. În 2025, se marchează cea de-a 26-a aniversare a Zilei internaționale a pompierilor, conform paginii de Facebook, h
Primul summit UE-Armenia (Erevan, 4-5 mai 2026)
Primul summit UE-Armenia va avea în zilele de 4-5 mai, la Erevan, în Armenia, pentru a consolida relațiile bilaterale între cele două părți, în special în ceea ce privește conectivitatea, energia, transporturile și cooperarea digitală. Discuțiile se vor axa pe Caucazul de Sud, sprijinul UE pentru Armenia, investiții, securitate și apărar
Cea de-a opta reuniune a Comunității politice europene (Erevan, 4 mai)
Cea de-a opta reuniune a comunității politice europene se va reuni la Erevan, în Armenia, la 4 mai 2026, sub deviza 'Clădim viitorul: unitate și stabilitate în Europa'. Lideri de pe întregul continent vor discuta despre cooperarea privind reziliența democratică, promovarea conectivității și consolidarea securității economice și energetice, c
4 mai - Ziua națională a sportului cu balonul oval
La 4 mai este marcată Ziua națională a sportului cu balonul oval. Această dată a fost aleasă pentru a face trimitere la desfășurarea, la data de 4 mai 1924, a primului meci de către naționala de rugby a României, la Jocurile Olimpice de la Paris, în compania echipei similare a Franței. La finalul partidei, selecționata României a primit prima












