DOCUMENTAR: Zoe Dumitrescu-Bușulenga - Maica Benedicta, personalitate a culturii și spiritualității românești, 105 ani de la naștere
Zoe Dumitrescu-Bușulenga, critic și istoric literar, comparatist, s-a născut la 20 august 1920, la București, din părinții Nicolae Dumitrescu și Maria Apostol. A absolvit cursurile liceale la Școala Centrală din București.
A urmat studii muzicale la Conservatorul ''Pro-Arte'', precum și studii juridice și filologice la Facultățile de Drept și de Litere (anglo-germanistică, istoria artelor) din București, specializându-se în literatura comparată.
Formată sub influența și în apropierea celor doi mari profesori Tudor Vianu și George Călinescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga datorează primului tendința permanentă de a plasa discuția literară într-o perspectivă filosofică, iar celui de al doilea, plăcerea spectacolului intelectual, o anumită știință a regiei universului livresc, dând strălucire și suprafață celei mai aride discuții. ('Dicționarul Scriitorilor Români', 1998)
În 1970, Zoe Dumitrescu a susținut teza de doctorat în drept ''Evoluția noțiunii de suveranitate'', precum și teza de doctorat în filologie ''Renașterea - Umanismul - Dialogul artelor'', potrivit dicționarului ''Membrii Academiei Române''.
A fost, pe rând, până în 1982, asistent (1948), lector, conferențiar și profesor (din 1971), iar din 1975 - șef al Catedrei de Literatură Comparată la Universitatea din București, iar concomitent, până în 1957, a fost redactor la Editura pentru Literatură. Cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară ''George Călinescu'' din București, a fost și director al acestui institut în perioada 1973-1994.
Reputat eminescolog, autoare a numeroase volume de istorie literară, literatură comparată, istoria culturii, sinteze, memorialistică, de prefețe ori postfețe la ediții din operele unor mari scriitori români și străini, Zoe Dumitrescu-Bușulenga a creat o operă vastă.
Dintre lucrările sale: ''Contemporanul și vremea sa'' (1959); ''Influențe shakespeariene în trilogia dramatică a lui Delavrancea'' (1962); ''Ion Creangă'' (1963), ''Eminescu'' (1963); ''Renașterea: Umanismul și dialogul artelor'' (1971); ''Antologia poeziei românești'' (1974); ''Eminescu. Cultură și creație'' (1976); ''Itinerarii prin cultură'' (1982); ''Eminescu și romantismul german'' (1986; 1999); ''Eminescu. Viața, Opera, Cultura'' (1989); micromonografia ''Ștefan Luchian'' (1993). A mai realizat, singură sau în colaborare, lucrările: ''Muzica și literatura'' (I-II, 1986, 1987, 1994), ''Scriitorii români'', ''Eminescu și muzica'' (1989). Acestora li se adaugă peste 200 de studii apărute în reviste prestigioase din țară și din străinătate.
A fost director al revistei ''Synthesis'' și al ''Revistei de istorie și teorie literară'' și a colaborat la revistele ''Secolul 20'', ''România literară'', ''Manuscriptum''.
Zoe Dumitrescu-Bușulenga a fost membru al Academiei de Științe Sociale și Politice (și vicepreședinte, din 1970), al Comitetului Național Român de Literatură Comparată (președinte, 1975), al Biroului executiv al International Comparative Literature Association (1973-1979), al Academiei Europene de Științe și Arte din Paris (1990), al Academia Europea din Londra (1993), al Comitetului Executiv al Asociației Internaționale de Literatură Comparată (1973-1979). A fost director al ''Accademia di Romania'' din Roma, în perioada 1991-1997.
Între numeroasele premii care i-au fost acordate se numără: Premiul special al Uniunii Scriitorilor (1986, 1989), Premiul Herder (1988), Premiul ''Adelaide Ristori'' (1993), Premiul internațional ''Pleiade'' pentru colaborarea între popoare (Roma, 1994).
De asemenea, a fost decorată cu ''Ordinul de Merit al Republicii Italiene'' în grad de comandor (1978), Ordinul bulgar ''Sf Chiril și Metodiu'' (1977); Ordinul național ''Pentru Merit'' (2003).
La 1 martie 1974, devine membru corespondent al Academiei Române, apoi, din 22 ianuarie 1990, membru titular, iar în perioada 2 februarie 1990 - 18 februarie 1994 a fost și vicepreședinte al acestui for.
În vremea din urmă s-a retras tot mai mult la Mănăstirea Văratec, unde se va dedica lecturilor duhovnicești, rugăciunii și convorbirilor spirituale cu tinerii.
În 2002, cu binecuvântarea Patriarhului Teoctist, a fost tunsă în cinul monahal, cu numele de Benedicta.
La întrebarea 'Ce înseamnă moartea pentru dumneavoastră?', maica Benedicta a răspuns: 'Lepădarea acestui trup vremelnic și trecerea în lumea celor vii. Nădăjduiesc. Dacă merit - asta numai Mântuitorul știe'. (https://www.fundatiamaicabenedicta.ro)
Zoe Dumitrescu-Bușulenga s-a stins din viață la 5 mai 2006, la Mănăstirea Văratec. A fost înmormântată la Mănăstirea Putna, după dorința sa testamentară, fiind așezată alături de monahi, stareți și oameni bine-plăcuți lui Dumnezeu, la câțiva pași de mormântul Sfântului Ștefan cel Mare și de bustul lui Mihai Eminescu.
La inițiativa academicianului Dan Hăulică, căruia i s-au alăturat alți oameni de cultură, la 18 iulie 2008 a luat ființă, la Mănăstirea Putna, Fundația 'Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga - Monahia Benedicta', al cărei scop este, potrivit www.putna.ro, 'promovarea modelului de viață creștină și a valorilor culturale și spirituale românești și universale cărora li s-a dedicat Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga - Maica Benedicta'. (surse: ''Membrii Academiei Române'', Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003; 'Dicționarul Scriitorilor Români', Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Ed. Fundației Culturale Române, 1998; https://www.fundatiamaicabenedicta.ro; https://www.putna.ro) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
A murit antrenorul Mircea Lucescu (fișă biografică)
La 7 aprilie 2026, s-a stins din viață Mircea Lucescu, la vârsta de 80 de ani. Anunțul a fost făcut de Spitalul Universitar de Urgență București, unde fostul antrenor era internat. Spitalul Universitar de Urgență București informează că decesul a fost declarat î
Academicianul Marius Andruh a fost ales președinte al Academiei Române (fișă biografică)
Academicianul Marius Andruh a fost ales, la 7 aprilie 2026, noul președinte al Academiei Române. El a întrunit, în cel de-al doilea tur de scrutin, 84 de voturi 'pentru' din cele 157 de voturi expri
DOCUMENTAR: 95 de ani de la nașterea actorului Amza Pellea (7 aprilie)
În urmă cu 95 de ani se năștea în Oltenia, la Băilești, județul Dolj, Amza Pellea, care avea să devină unul dintre cei mai mari actori de teatru și film ai României. Memorabilul Nea Mărin sau celebrele figuri din istoria României, precum Decebal sau Mihai Viteazul, sunt doar câteva dintre personajele cărora, cu mult har, le-a dat viață și care a
7 aprilie - Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (ONU)
Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (1994) este marcată la 7 aprilie. La data de 23 decembrie 2003, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția (A/RES /58/234) prin care decreta data de 7 aprilie, la care a început, în 1994, genocidul din Rwanda, drept zi internațională de reflecție asupra genocidului din Rwand
7 aprilie - Ziua mondială a sănătății (OMS)
Ziua mondială a sănătății este marcată, anual, pe 7 aprilie, iar în 2026, face apel la oamenii de pretutindeni să susțină știința. Sub tema 'Împreună pentru sănătate. Alături de știință', Ziua mondială a sănătății lansează o campanie, de un an, care va celebra puterea colaborării științifice pentru a proteja sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor și a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Marți (Denie); Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei Greco-catolice Marțea Mare. Sf. cuv. ep. Gheorghe Mărturisitorul; Sf. m. Caliopie. Denia Mirelui Romano-catolice Sf. Ioan Baptist de La Salle, pr.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 aprilie
Este a 97-a zi a anului 2026. Au mai rămas 268 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 19 h 50 m. Luna răsare la 00 h 51 m și apune la 09 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Naistul Gheorghe Zamfir
'Naist de renume internațional, compozitor, dirijor, muzician de marcă, poet, pictor și creator de naiuri, Gheorghe Zamfir este un simbol al României, un brand de țară, cu care ne mândrim. Socotit de presa străină cel mai strălucit reprezentant al muzicii naționale în peisajul artistic mondial, interpretul s-a bucurat de calificative surprinzătoare, chi
DOCUMENTAR: 200 de ani de la nașterea pictorului Gustave Moreau (6 aprilie)
Gustave Moreau s-a născut la Paris într-o familie bogată din clasa de mijloc, la 6 aprilie 1826. Tatăl său, arhitect, s-a asigurat că Moreau a primit o educație în domeniul clasicilor, în timp ce mama sa, o muziciană talentată, l-a adorat din cauza sănătății sale precare din copilărie. Ea și-a amintit mai târziu că a desenat neîncetat de la v&ac
6 aprilie - Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (ONU)
Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (IDSDP), ce are ca obiectiv recunoașterea puterii sportului în stimularea schimbărilor pozitive și în depășirea barierelor și a granițelor, este marcată în fiecare an pe data de 6 aprilie, potrivit https://www.un.org/. În 2026, Zi
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 6 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Luni (Denie); Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcop de Sirmium; Sf. Ier. Eutihie, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Grigorie Sinaitul; Sf. Cuv. Platonida Duminica a 5-a din Post Greco-catolice Lunea Mare. Sf. m. Eutihie al Constantinopolului; Sf. ep. m. Irineu de Sirmium. Den
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 aprilie
Este a 96-a zi a anului 2026. Au mai rămas 269 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 48 m și apune la 19 h 49 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 23 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Psihologul Florian Ștefănescu-Goangă
Florian Ștefănescu-Goangă a fost un psiholog de prestigiu, membru corespondent al Academiei Române, politician și rector al Universității din Cluj, fiind considerat fondatorul școlii clujene de psihologie experimentală. Discipol al lui Wilhelm Wundt la Leipzig, el a jucat un rol crucial în modernizarea sistemului academic și de cercetare din România î
5 aprilie - Ziua Automobilistului
Ziua Automobilistului este marcată în fiecare an la 5 aprilie, dată la care, în 1904, a fost înființat Automobil Clubul Român, de către un grup de automobiliști amatori, constituiți în Adunarea Generală, desfășurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din București. Prima asociație a automobiliștilor din țara noastră,
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea actorului Gregory Peck (5 aprilie)
Înalt și izbitor de chipeș, cu o prezență impunătoare și o voce profundă și rezonantă, Gregory Peck a fost unul dintre cei mai respectați actori ai cinematografiei. Gregory Peck a apărut în peste 60 de filme de-a lungul unei cariere care s-a întins din anii 1940 până la începutul anilor 2000. Demnitatea, umanitatea și integritatea