Sondajul 'Nostalgia după comunism: percepție și realitate', realizat de INSCOP Research la comanda IICCMER a arătat că 80,4% dintre respondenți cred că oamenii se ajutau mai mult unii pe alții și 85,1% cred că mâncarea era mai bună în comunism. Mai mult de jumătate dintre cetățenii UE evaluează sistemul judiciar din țara lor - în ceea ce privește independența instanțelor și a judecătorilor - ca fiind bun, pe când în România 44% au o percepție pozitivă, iar 42% negativă asupra sistemului judiciar, arată un sondaj Eurobarometru. În privința companiilor, 52% dintre cele UE și 51% din România evaluează sistemul judiciar din țara lor ca fiind bun, în timp ce 34% din UE și 40% din România afirmă că independența instanțelor și a judecătorilor este proastă. Sondajul Eurobarometru asupra percepției asupra corupției a arătat că o majoritate a europenilor (69%) consideră corupția răspândită în țara lor, procentele cele mai mari fiind calculate în Grecia (97%), Croația (92%), Portugalia (91%), Cipru (90%), iar cele mai scăzute în Danemarca (28%) și Finlanda (21%). În România, 75% dintre cetățeni consideră încă răspândită corupția.

La 22 iulie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunțat rezultatele sondajului de opinie național, realizat de INSCOP Research (la comanda IICCMER), privind nivelul de nostalgie față de comunism, prezent în societatea românească.

Câteva statistici rezultate în urma măsurătorii sociologice arată că, din totalul respondenților: 55,8% consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România; 66,2% cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România; 48,4% consideră că în comunism se trăia mai bine; 85,1% cred că mâncarea era mai sănătoasă în comunism; 66,4% afirmă că statul avea mai multă grijă de cetățean; 80,4% consideră că oamenii se ajutau mai mult unii pe alții; 77,2% consideră că, înainte de '89, România era o țară mai bogată decât în prezent; 57,8% afirmă că în România există partide politice cu mesaje pro-comunism.

Temele supuse măsurătorii sociologice au fost: opinia despre Nicolae Ceaușescu, partide cu mesaje pro-comunism, direcția țării, interesul față de perioada comunistă, informarea despre această perioadă, evaluarea regimului comunist, responsabilitatea regimului pentru abuzuri și crime, pedepsirea responsabililor pentru crime și abuzuri, viața în timpul regimului comunist, pierderea identității culturale, compararea produselor culturale și sursele de informare, arată https://www.iiccmer.ro/.

'Ne aflăm, din păcate, într-un moment în care nostalgia față de regimul comunist nu mai reprezintă doar o opinie sau o vulnerabilitate culturală. Este, spun răspicat, o problemă de securitate națională.'', a punctat prof. univ. dr. Daniel Șandru, președinte executiv al IICCMER, la prezentarea rezultatelor studiului.

''Ca Președinte executiv al IICCMER, nu cred că suntem într-un scenariu catastrofic, dar nu ezit să afirm că ne aflăm la un singur pas de a ajunge într-un astfel de scenariu. Iar acel pas se poate face, paradoxal, nu printr-o decizie majoră, ci prin continuarea pasivității. Istoricii și-au făcut datoria și și-o vor face, nu mă îndoiesc, în continuare. Însă, nu mai este suficient. Nu putem combate revirimentul totalitar doar cu tomuri academice. Avem nevoie de acțiune, de o pedagogie a memoriei care să iasă din universități și biblioteci și să ajungă în comunități, în familii, în spațiul digital - acolo unde se formează convingerile noii generații.'', a mai explicat Daniel Șandru.

''Vom continua să acționăm pentru consolidarea democrației românești, dar trebuie să recunoaștem că ne confruntăm cu un război hibrid, iar nostalgia față de totalitarism - fie el fascist sau comunist - este una dintre armele simbolice ale acestuia. Trebuie să admitem, chiar recurgând la istoria recentă, că și cuvintele pot deveni gloanțe. De aceea, solicit public adoptarea de către Parlamentul României a unei legi care să interzică simbolurile regimului totalitar comunist și cultul persoanelor care l-au susținut. Fără a obstrucționa cercetarea istorică - și aici dau exemplul Cehiei, unde președintele Petr Pavel a promulgat recent o astfel de lege - ci tocmai pentru a proteja cercetarea de instrumentalizări politice.

'Angajamentul Guvernului României pentru promovarea principiilor democratice și europene, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a politicilor memoriei, drept formă de respect față de trecutul nostru istoric, precum și a educației și cercetării cu privire la regimul comunist, este unul ferm, de la care nu vom face rabat. Este nevoie să lucrăm împreună - Guvern, organizații neguvernamentale și mediul academic - pentru combaterea extremismului, discursului instigator la ură și a campaniilor de dezinformare, precum și pentru încurajarea gândirii critice, mai ales în această perioadă marcată de provocări', a afirmat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Sondajul a mai relevat că percepția negativă asupra direcției actuale a României catalizează nostalgia - peste 63% consideră că România merge într-o direcție greșită. Această nemulțumire cronică față de prezent creează un teren fertil pentru idealizarea trecutului comunist, fiind mai intensă în rândul celor cu venituri mici și educație primară. Structura narativă a nostalgiei comuniste încorporează elemente selective de memorie colectivă (ex. securitatea locului de muncă, prețuri controlate, acces gratuit la cultură) și exclude conștient aspectele represive.

Există o polarizare latentă între generații privind regimul comunist: Generațiile tinere (18-29 ani) manifestă un interes scăzut față de perioada comunistă și își formează percepții din surse indirecte (școală, social media), în timp ce generațiile 45+ afișează un nivel ridicat de nostalgie și o percepție pozitivă semnificativ mai mare asupra regimului.

Nivelul informării despre comunism este perceput ca insuficient: Doar 68% declară că au suficiente informații pentru a-și forma o opinie despre comunism. Sursele principale de informare (experiența personală - 34,8%, familia - 14,2%) indică o dominanță a memoriei subiective, în detrimentul surselor academice și media actuale. Lipsa unor evaluări și informații structurate, ancorate în realități istorice autentice, contribuie la idealizarea regimului și la formarea unor repere false ale nostalgiei.

Libertatea este cel mai clar atribut negativ asociat regimului comunist: 80,9% afirmă că înainte de 1989 exista 'mai puțină libertate'. Chiar și în rândul celor cu cele mai ridicate sentimente nostalgice, recunoașterea lipsei de libertăți rămâne incontestabilă. Corupția este percepută ca fiind mai redusă în comunism: 65% afirmă că în comunism era mai puțină corupție. Această percepție poate indica o idealizare a 'ordinii' sociale și o reacție la corupția endemică post-1989, chiar dacă manifestările mici de corupție erau larg răspândite în perioada comunistă.

Social media - o sursă marginală, dar în creștere, de informare și dezinformare: Rețelele sociale influențează în special tinerii, fiind vulnerabile la dezinformare și propagandă, ceea ce poate duce la deformarea percepțiilor și la formarea unor mituri sau idealizări.

În privința pierderii identității culturale, 71.3% dintre români au sentimentul că România și-a pierdut identitatea culturală în ultimele decenii, în timp ce 24.6% nu au acest sentiment. Spun că au sentimentul că România și-a pierdut identitatea culturală în ultimele decenii mai ales: persoanele cu studii primare și cei cu venituri mai reduse. Declară că au sentimentul că România nu și-a pierdut identitatea culturală în ultimele decenii în special: persoanele cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele între 18 și 29 de ani și persoanele cu venituri mai ridicate, potrivit https://www.inscop.ro/.

Cercetarea sociologică relevă o nevoie acută de politici publice dedicate combaterii nemulțumirilor structurale (sărăcie, inegalități, corupție) și a carențelor în educație și informare (cunoașterea realității istorice). Astfel, se poate limita impactul unei nostalgii colective care amenință stabilitatea democrației, alimentată de mituri și informații trunchiate, exacerbată de campanii de dezinformare și propagandă, arată https://www.iiccmer.ro/.

Sondajul a fost realizat între 25 iunie și 3 iulie 2025, utilizând metoda interviurilor telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.505 persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±2,53%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost prezentate de Remus Ștefureac, CEO și Fondator INSCOP Research.

***
Potrivit sondajului Eurobarometru 'Percepția publicului larg privind independența sistemelor judiciare naționale din UE și din anumite țări implicate în procesul de aderare', 54% dintre cetățenii UE evaluează sistemul judiciar din țara lor - în ceea ce privește independența instanțelor și a judecătorilor - ca fiind bun. Procentul calculat pentru România (44%), unde 8% consideră că este foarte bun și 36% că este destul de bun, este sub media UE. În plus, 42% dintre respondenții din România au percepție negativă asupra sistemului judiciar (20% apreciază că este destul de prost, iar 22% foarte prost).

În cele patru țări implicate în procesul de extindere, incluse în acest sondaj de evaluare, ponderea celor care evaluează sistemul lor judiciar național în ceea ce privește independența instanțelor și a judecătorilor ca fiind bun este mai mică decât media UE: 47% în Albania, 30% în Serbia, 28% în Macedonia de Nord și 26% în Muntenegru, potrivit https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/3432.

Peste trei sferturi dintre respondenții care evaluează sistemul judiciar din țara lor ca fiind bun spun că evaluarea lor pozitivă se explică prin faptul că statutul și funcția judecătorilor garantează suficient independența acestora.

Atunci când comunică cu instanțele în contextul procedurilor judiciare, 47% dintre respondenții din UE și 48% din România ar prefera să comunice prin mijloace electronice, în timp ce 44%, atât din UE, cât și din România, ar prefera să comunice pe hârtie, arată rezultatele sondajului desfășurat în perioada ianuarie- februarie 2025, cu 25.772 interviuri realizate la nivelul UE și 1.014 în România.

***

Potrivit sondajului Eurobarometru 'Percepția privind independența sistemelor judiciare naționale din UE și din anumite țări implicate în procesul de aderare în rândul companiilor'', 52% dintre companiile din UE evaluează sistemul judiciar din țara lor - în ceea ce privește independența instanțelor și a judecătorilor - ca fiind (foarte sau destul de) bun, în timp ce 34% afirmă că independența instanțelor și a judecătorilor este (destul de sau foarte) proastă, arată rezultatele publicate în luna iulie.

În rândul întreprinderilor din România, 51% evaluează pozitiv sistemul judiciar (6% foarte bun, 45% destul de bun), iar 40% negativ (27% destul de prost, 13% prost).

În cele patru țări implicate în procesul de aderare analizate în cadrul acestui raport de evaluare, ponderea companiilor care își evaluează sistemul național de justiție ca fiind bun în ceea ce privește independența instanțelor și a judecătorilor este mai mică decât media UE: 40% în Albania, 36% în Serbia, 35% în Muntenegru și 26% în Macedonia de Nord.

Dintre companiile din UE care evaluează sistemul judiciar din țara lor ca fiind bun, 80% spun că statutul și funcția judecătorilor garantează suficient independența acestora explică evaluarea lor pozitivă. 63% dintre companii spun că lipsa interferențelor sau a presiunilor din partea intereselor economice sau a altor interese specifice explică evaluarea lor, în timp ce 58% spun că lipsa interferențelor sau a presiunilor din partea guvernului și a politicienilor explică evaluarea lor pozitivă.

Majoritatea companiilor din UE evaluează independența autorității naționale de concurență ca fiind 'foarte bună' (10%) sau 'destul de bună' (52%). În România, 5% indică 'foarte bună' și 44% 'destul de bună'.

Majoritatea companiilor din UE evaluează independența organismului de revizuire a achizițiilor publice ca fiind fie foarte bună (7%), fie destul de bună (52%). În România, 6% indică 'foarte bună' și 39% 'destul de bună', arată rezultatele sondajului realizat în perioada 13-28 ianuarie 2025, în rândul a 12.856 companii din UE și 507 din România.

***

Potrivit sondajului Eurobarometru 'Citizens' attitudes towards corruption in the EU in 2025', conceput pentru a explora nivelul de corupție perceput și experimentat de cetățenii UE, 71% dintre cetățenii UE consideră că nu este niciodată acceptabil să faci o favoare pentru a primi ceva de la administrația publică sau de la serviciile publice; 74% cred că nu este niciodată acceptabil să oferi cadouri administrației publice sau serviciilor publice; iar 80% dintre respondenți consideră că a da bani pentru a obține ceva de la administrația publică sau de la serviciul public nu este niciodată acceptabil.

O majoritate a europenilor (69%) consideră corupția răspândită în țara lor, procentele astfel: Grecia (97%), Croația (92%), Portugalia (91%), Cipru (90%), Spania (89%), Ungaria (88%), Slovacia (85%), Malta (83%), Italia (82%), Bulgaria (80%), Letonia (80%), Lituania (80%), Slovacia (78%), Cehia (75%), România (75%), Franța (68%), Irlanda (63%), Belgia (59%), Austria (58%), Olanda (56%), Polonia (55%), Germania (52%), Luxemburg (52%), Suedia (51%), Estonia (49%), Danemarca (28%), Finlanda (21%).

73% dintre europeni și 70% dintre români sunt de acord că există corupție în instituțiile publice naționale.

Două treimi dintre europeni consideră că nu sunt urmărite suficient în țările lor cazurile de corupție la nivel înalt; mai mult de jumătate nu cred că eforturile guvernamentale de combatere a corupției sunt eficiente; și aproape jumătate dintre europeni nu cred că măsurile împotriva corupției sunt aplicate imparțial și fără motive ascunse în țara lor.

Sondajul ce vizează atitudinea cetățenilor asupra corupției a fost realizat de zece ori de la prima sa ediție din 2005. Acesta acoperă următoarele domenii: percepțiile generale asupra corupției, inclusiv acceptabilitatea, amploarea percepută a acesteia și schimbările percepute în incidența acesteia în ultimii ani; atitudini detaliate față de corupția din instituțiile publice și din mediul de afaceri, precum și eficacitatea guvernului, a sistemului judiciar și a instituțiilor în combaterea corupției; experiența personală în domeniul mitei și incidența corupției în contactul cu instituțiile; corupția la locul de muncă; dacă a fost raportată corupția, conștientizarea locului în care trebuie raportată corupția și nivelul de încredere în diversele autorități pentru a o aborda. Sunt luate în considerare și motivele pentru care nu se raportează corupția, indică rezumatul cercetării publicat pe https://europa.eu/eurobarometer. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)