DOCUMENTAR: Artista Wanda Mihuleac împlinește 80 de ani (28 mai)
Wanda Mihuleac este unul dintre artiștii vizuali care fac istorie în arta contemporană românească, remarca publicația Observator Cultural în deschiderea unui interviu cu Wanda Mihuleac, publicat în 2019. 'Demersul său amplu nu poate fi limitat la o singură direcție, artista făcându-se remarcată în perioada anilor '70 - '80 prin proiecte experimentale variate, care nu pot fi reduse la un singur stil sau gen artistic', mai notează publicația.
Opera sa pluridisciplinară îmbină tehnicile tradiționale - desen, pictură, gravură - cu noile tehnologii și modalități de expresie - instalații, video și creații digitale - în performanțe poetice, potrivit datelor biografice prezentate de Institutul Cultural Român.
Wanda Mihuleac s-a născut la 28 mai 1946, la București. A absolvit Liceul de arte plastice, apoi, în 1970, Institutul de Arte Plastice 'N. Grigorescu' din București.
A făcut călătorii de studii în Iugoslavia (1967), Austria, Turcia (1968), Italia, Grecia (1969), Franța (1971), Italia (1975), potrivit lucrării 'Dicționarul artiștilor români contemporani', autor Octavian Barbosa (Editura Meridiane, București, 1976).
A ales să se stabilească în Franța după o bursă de un an la Cite Internationale des Arts, oferită de Ministerul Culturii Francez în 1988. A continuat studiile la Paris, la Universite Paris 1 Sorbonne.
A debutat în 1970, la anuala de grafică. A participat la expoziții colective și expoziții de grafică românească de la Bayreuth (1971), Tokyo, Torino, Moscova, Bruxelles, Havana (1972), Santiago de Chile, Kiel, Bogota, Quito, Torino, Florida, Buenos-Aires, Sevilla (1973), Berlin, Roma, Copenhaga, New York (1974) ș.a.
De asemenea, a participat la expoziții internaționale: în 1972 și 1974 la bienalele de gravură Florența-Cracovia; în 1972 la Florența, Veneția, Milano; în 1972, 1973 și 1974 la Barcelona; în 1973 la Ljubljana și Berlin.
A avut expoziții personale în 1973 și 1975 la București și în 1974 la Veneția.
Wanda Mihuleac a obținut primul premiu internațional în 1972, la Bienala internațională de gravură de la Cracovia, apoi, în 1973, a obținut Premiul II la Bienala internațională de xilogravură de la Banska Bistrica. De asemenea, a reprezentat România la Bienala de la Paris în 1982.
A mai participat la Bienalele de artă de la Veneția și de la Sao Paulo (Brazilia), a expus la Centre Pompidou (Franta), World Print Four San Francisco (SUA), Impact Festival Kyoto (Japonia), Art Expo New York (SUA), SAGA 92, 93, 96, 98, 99 Paris (Franța), Lineart (Belgia), Affordable Fair 99, 2000, Londra (Marea Britanie), Art Multiple Dusseldorf (Germania), Biennale de sculpture en plein air de Skironio Museum (Grecia), Hamburg, Frankfurt (Germania), Print Show 2000 Londra, Bienala Internațională de Gravură de la Heidelberg (Germania), Bradford (Marea Britanie), Ljubliana (Slovenia), Banska-Bistrica (Slovacia), Grenoble (Franța), Lodz (Polonia), Maastricht (Olanda), Praga (R.Cehă), Gyorg (Ungaria), Belgrad, Bitola (Serbia), Lisabona (Portugalia), Chamalieres (Franța), potrivit https://www.icr.ro/.
În 1996 a fondat Transignum, editură franceză care publică ediții limitate și cărți de colecție, însoțite de gravuri, fotografii, lucrări originale.
Este membră a grupului internațional 'Sans' Paris și a grupului internațional 'Anonyme XXI'.
La 15 septembrie 2011, Institutul Cultural Român din Londra a vernisat expoziția 'Art Embodied: artiști români din anii '80', o selecție inedită de picturi, sculpturi, fotografii, film, între care și lucrări realizate de Wanda Mihuleac.
Wanda Mihuleac a fost inițiatoarea festivalului intitulat 'Trans-Dada-Tzara', care a avut loc la Paris, în perioada 5 martie - 3 aprilie 2016, și care a inclus evenimente de natură să readucă în actualitate spiritul 'dadaist'.
A fost distinsă cu Premiul 'Michel Ange', conferit de Cenacle Europeen Francophone (2016).
Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) din București a găzduit în 2017 expoziția 'Wanda Mihuleac: contextualizări'. 'Expoziția este ocazia de a reveni asupra marilor ansambluri monumentale, asupra seriei de proiecte ecologice, intervențiilor conceptuale, dar și asupra câtorva momente de colaborare fastă ale Wandei Mihuleac cu scriitori, compozitori de muzică experimentală și coregrafi români. Selecția de lucrări este însoțită de un consistent aparat iconografic și documentar, capabil să restituie dinamica intelectuală și artistică internațională în mijlocul căreia Wanda Mihuleac evoluează de la începutul anilor 1970', se arăta într-un comunicat al MNAC ce anunța evenimentul.
În 2018, Wanda Mihuleac și traducătoarea Ioana Tomșa au fost invitatele ICR Bruxelles și ale Departamentului de studii românești al Universității din Strasbourg, în programul universitar interdisciplinar ARTLINGO, destinat învățării limbilor străine prin încurajarea creativității. Invitatele au propus studenților interesați de învățarea limbii române un atelier de scriere creativă și confecționare artizanală a unor zmeie 'poetice'.
La Salonul Cărții de la Paris din 15-18 martie 2019, România a fost prezentă cu o serie de evenimente, la standul ICR, între acestea numărându-se și lansarea volumului 'Apres Cădere', apărut la editura Transignum, la care a fost prezentă și Wanda Mihuleac. La cea de-a VIII-a ediție a Zilelor Francofoniei de la Alba Iulia, din 19-22 martie 2019, a fost lansată cartea 'Sable/Nisip', autoarele acesteia fiind Marilyne Bertoncini și Wanda Mihuleac.
În cadrul celei de-a 27-a ediții a Festivalului EUROPALIA, care a fost dedicată României, la 8 octombrie 2019, la Teatrul din Liege a avut loc vernisajul expoziției '101 Livres Ardoises', semnată de Wanda Mihuleac. 'Prezentate sub forma unor instalații, cele 101 lucrări - cărți-obiect sau obiecte-carte - au fost create de Wanda Mihuleac de-a lungul a șapte ani, în urma întâlnirii artistei cu 101 poeți, artiști și muzicieni francofoni cu care a colaborat în cadrul acestui experiment colectiv. Printre ei se numără belgienii Werner Lambersy, Yves Namur, Laurence Vielle, Béatrice Libert, Jan Mysjkin, francezii Michel Deguy, Bernard Noël, italianul Davide Napoli, spaniolul Fernando Arrabal sau românii Magda Cârneci, Linda Maria Baros, Matei Vișniec, Șerban Foarță, Valeriu Stancu și Claudiu Komartin', potrivit https://www.icr.ro/.
Opere ale sale s-au numărat printre cele 78 de lucrări semnate de 60 de artiste, majoritatea nume consacrate ale graficii românești, din diferite generații, care au fost prezentate în cadrul expoziției temporare 'Gravura, atribut feminin', organizată la Palatul Culturii din Iași între 3 noiembrie - 6 decembrie 2020.
Institutul Cultural Român de la Paris și Ambasada României în Franța, cu sprijinul Consulatului General al României la Paris, au organizat la 25 martie 2026, la Palatul de Behague din Paris, o seară literară desfășurată sub titulatura 'Les metamorphoses de la liberte', în cadrul festivalului Printemps des Poetes. Wanda Mihuleac a fost curator al evenimentului pluridisciplinar, care a inclus video-proiecții, recital de poezie, prezentare de carte și performance, cu participarea scriitoarelor Simona Popescu și Maria Mailat, și a dansatoarei Michiko Fou, conform sursei amintite anterior. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.awarewomenartists.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 august
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Ap. Bartolomeu; Sf. Ap. Tit Greco-catolice Aducerea în Veneția a moaștelor Sf. ap.Bartolomeu; Sf. ap. Tit Romano-catolice Ss. Ludovic, rege; Iosif de Calasanz, pr. Sfântul Apostol Bartolomeu a fost răstignit
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 august
Este a 237-a zi a anului 2026. Au mai rămas 128 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 30 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 18 h 58 și apune la 03 h 11 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 august
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Eutihie; Sf. Mc. Tation Greco-catolice Sf. ep. m. Eutihie Romano-catolice Sf. Bartolomeu, ap. Sfântul Sfințit Mucenic Eutihie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 24 august. Sf&
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 august
Este a 236-a zi a anului 2026. Au mai rămas 129 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 29 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 18 h 27 și apune la 02 h 06 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Lamia Beligan
Lamia Beligan, fiică din a treia căsătorie a actorului Radu Beligan cu scriitoarea Marica Beligan, este actriță a Teatrului Național din București. 'Cred că dacă am reușit să îmi conving publicul și să-l fac să mă iubească uneori, este pentru că m-am investit total în această relație de dragoste', scrie actrița pe site-ul Teatrul Național,
DOCUMENTAR: Artista Andra împlinește 40 de ani (23 august)
Andra (Alexandra Irina Măruță) este una dintre cele mai iubite cântărețe din România de muzică pop și R&B, dar și folclorică. S-a născut la 23 august 1986, în Câmpia Turzii. A absolvit Liceul Economic 'A.D. Xenopol' și a urmat cursurile Facultății de Psihologie Muzicală de la Universitatea ''Spiru Haret''. A
DOCUMENTAR: 70 de ani de la inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat, astăzi Biblioteca Națională (23 august)
Biblioteca Centrală de Stat (B.C.S.), în prezent Biblioteca Națională a României, a fost inaugurată la 23 august 1956. Începutul Bibliotecii Naționale s-a făcut cu una dintre cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România - Biblioteca Colegiului Sf. Sava din București, înființată, conform prevederilor Regulamentului Organ
23 august - Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia (ONU)
La 23 august, începând cu anul 1998, se marchează, în fiecare an, Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia, care a fost instituită prin Rezoluția 29/C/53 din 1997, potrivit www.unesco.org. Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a ab
23 august - Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului
La 23 august este marcată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, stabilită prin Legea nr. 198/2011. Proiectul de lege privind declararea zilei de 23 august ''Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului'' și a zilei de 21 decembrie ''Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România'' a fo
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 23 august
Ortodoxe Sf. Mc. Lup; Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcopul Lugudunumului Duminica a 12-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 12-a după Rusalii. Sf. m. Lup; Sf. ep. m. Irineu de Lyon Romano-catolice Duminica a 21-a de peste an Ss. Roza de Lima, fc.; Flavian, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 august
Este a 235-a zi a anului 2026. Au mai rămas 130 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 08 m. Luna răsare la 17 h 50 și apune la 01 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
22 august - Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței (ONU)
Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței se marchează în fiecare an pe 22 august. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/73/296, adoptată la 28 mai 2019. Data a fost aleasă imediat după Ziua internațională de comemorare a victim
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 august
Ortodoxe Sf. Mc. Agatonic și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Agatonic și cei împreună cu el; Sf. Fecioară Maria Regină Romano-catolice Sf. Fecioară Maria, Regină Sfântul Mucenic Agatonic este pomenit în calendarul creșt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 august
Este a 234-a zi a anului 2026. Au mai rămas 131 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 10 m. Luna răsare la 17 h 03 și apune la 00 h 17 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 17-21 august 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 17-21 august 2026: UE își reafirmă solidaritatea cu Ucraina cu ocazia celei de a 35-a aniversări a independenței țării; Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că vrea să crească cu o treime numărul entităților ruse sancționate din cauza războiului din Ucraina; UE susține Curte