Românii amână vizita la medic, se tratează singuri și opresc tratamentele înainte de termen

Prevenția, educația medicală și reformele structurale - priorități strategice pentru un sistem de sănătate eficient și accesibil

* 7 din 10 români ignoră durerile și se tratează singuri acasă în loc să consulte un medic, potrivit datelor celui mai recent studiu CES BUCHAREST, prezentate azi la Conferința Națională de Sănătate #UndeDoare.

* Prevenția, educația medicală și finanțarea sistemului pe criterii de pe criterii de performanță și eficiență, priorități absolute pentru un sistem de sănătate sustenabil în România.

* Horațiu Moldovan, Președinte CNAS: Pentru a fi sustenabil și predictibil pentru toți actorii, sistemul de sănătate românesc are nevoie de o schimbare profundă de paradigmă atât în ceea ce privește finanțarea spitalelor, cât și a medicamentelor. Performanța, transparența și eficiența sunt elementele - cheie care trebuie să ghideze această schimbare structurală și să asigure echilibrul dintre accesul pacienților la tratamente și sustenabilitatea sistemului.

București, 28 mai 2026 - Românii ignoră durerea, amână vizitele la medic și au o înțelegere incompletă asupra informațiilor medicale, potrivit celui mai recent studiu, BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest), realizat în luna mai 2026.

Astfel, 7 din 10 români evită să meargă la medic chiar și atunci când durerile persistă, peste 60% spun că nu înțeleg complet diagnosticul primit, iar 76% declară că li se întâmplă să oprească tratamentul prescris înainte de termen, potrivit datelor prezentate azi în cadrul Conferinței Naționale de Sănătate #UndeDoare organizată de CES Bucharest.

Pe fondul acestor provocări, reprezentanți ai autorităților de sănătate publică, ai mediului academic, comunității medicale, organizațiilor de pacienți și ai industriei private de sănătate au prezentat direcții concrete de acțiune privind prevenția și educația pentru sănătate, accelerarea accesului la servicii medicale și diagnosticare timpurie, în corelație cu schimbări de paradigmă în privința finanțării sistemului de sănătate, pentru asigurarea sustenabilității acestuia.

Astfel, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a subliniat că sustenabilitatea sistemului sanitar depinde de reformarea finanțării spitalelor și de consolidarea unui cadru predictibil pentru piața medicamentelor, bazat pe performanță și transparență.

'Sustenabilitatea sistemului de sănătate nu poate fi asigurată doar prin creșterea resurselor, ci printr-o schimbare de paradigmă în modul de finanțare și evaluare a performanței. România are nevoie de un model care să recompenseze calitatea actului medical, eficiența și rezultatele pentru pacient, nu doar volumul de servicii. Finanțarea spitalelor trebuie orientată treptat către mecanisme care susțin performanța, integrarea serviciilor și răspunsul real la nevoile de sănătate ale populației. În același timp, piața medicamentelor necesită stabilitate și predictibilitate. De aceea, mecanismul de stabilire a prețurilor și de rambursare trebuie reformat pe baze transparente și sustenabile, astfel încât să asigure accesul pacienților la inovație și, în același timp, echilibrul financiar al sistemului. Avem nevoie de un cadru coerent, care să ofere încredere tuturor actorilor și să permită investiții pe termen lung în sănătate', a afirmat președintele CNAS.

Subiectul finanțării a fost abordat și de Florin Zaharia, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor, care a vorbit despre necesitatea consolidării disciplinei fiscale și a utilizării eficiente a resurselor publice, în condițiile deficitului bugetar al României.

'Sistemul de sănătate din România a traversat în ultimul deceniu o transformare structurală fără precedent. Bugetul cumulat al Ministerului Sănătății și al CNAS a depășit pragul de 100 de miliarde de lei în 2025 și se menține la acest prag și în 2026. Este cel mai ridicat nivel din istoria sistemului sanitar românesc. Dar cifrele absolute nu spun tot - relevantă este direcția: între 2014 și 2024, cheltuielile cu sănătatea per cap de locuitor au crescut cu 155%, cel mai mare ritm înregistrat în Uniunea Europeană,' a declarat acesta. Totodată, România derulează anul acesta cel mai mare portofoliu de investiții medicale din istoria sa, a subliniat reprezentantul Ministerului Finanțelor. Prin PNRR și Programul Sănătate 2021-2027, România derulează în prezent 476 de proiecte de infrastructură medicală, cu o valoare totală de aproximativ 22,6 miliarde de euro și o valoare medie de peste 47 de milioane de euro per proiect. Este cel mai mare efort de investiții medicale din istoria statului roman și acoperă întreg lanțul de îngrijire: de la spitalele regionale de urgență de nivel terțiar, la ambulatorii și centre comunitare de sănătate din localități rurale izolate, conform datelor prezentate de acesta.

În contextul provocărilor tot mai mari legate de accesul la servicii medicale, prevenție și presiunea asupra sistemului și a bugetului public de sănătate, asigurările private de sănătate încep să joace un rol tot mai important. Astfel, numărul persoanelor care beneficiază de asigurări voluntare de sănătate a depășit 872.000 la finalul anului 2025, conform datelor Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). Această evoluție reflectă nevoia tot mai mare de soluții complementare pentru acces rapid la servicii medicale și de partajare a presiunii dintre sistemul public și cel privat.

'Cred cu tărie că dezvoltarea asigurărilor private de sănătate este esențială pentru echilibrarea sistemului medical din România, prin reducerea presiunii asupra sectorului public și creșterea accesului la prevenție și servicii medicale de calitate. Pentru ca acest sector să se dezvolte sustenabil, este nevoie de un cadru legislativ și concurențial clar, de creșterea deductibilității fiscale și de parteneriate reale între asigurători, furnizori medicali și autorități, având întotdeauna pacientul în centrul ecosistemului', a subliniat Oana Stan, Director al Direcției Subscriere Sănătate în cadrul OMNIASIG, unul dintre cei mai mari asigurători privați din România.

Totodată, accesul rapid la tratamente inovatoare devine esențial pentru îmbunătățirea rezultatelor pentru pacienți. 'În oncologie și bolile cronice, timpul este esențial: fiecare întârziere poate influența direct șansele de viață ale pacientului. Accesul mai rapid la terapii inovatoare nu înseamnă doar ani de viață câștigați pentru pacienți, ci și reducerea costurilor generate de complicații și spitalizări repetate', a declarat în cadrul conferinței Cătălin Radu, General Manager, Bristol Myers Squibb România, lider global în biotehnologie și terapii inovatoare.

De la infrastructură modernă la prevenție eficientă: soluții integrate pentru viitorul sistemului

Deși datele Institutului Național de Statistică arată o creștere de 3,3% a numărului de spitale într-un an, multe comunități din România continuă să se confrunte cu infrastructură medicală învechită și acces dificil la servicii. Vlad Mixich, expert în infrastructură medicală la Banca Europeană de Investiții (BEI), a subliniat că BEI este foarte implicata în România în domeniul sanitar, atât în zona de investii, cât și în zona de asistență tehnică. Fiind o banca de investiții a Uniunii Europene, abordarea acesteia este pe termen lung, iar tendința este de a sprijini acele proiecte care au viziune pe termen lung. Arh. Raluca Șoaita, fondator TESSERACT ARCHITECTURE, a arătat, de asemenea, că spitalele moderne se proiectează în primul rând pornind de la analiza aprofundată a nevoilor comunității, iar parteneriatele public-private pot livra proiecte mai rapid, în 36-48 de luni, oferind atât predictibilitate cât și standarde clare de performanță întregului sistem.

Tema prevenției și a rezilienței sistemice a fost abordată și de Gabriela Trifon, Associate Director Communications & CSR, MSD România, care a contextualizat eforturile naționale în raport cu obiectivele strategice ale Planului European de Combatere a Cancerului vizând eliminarea cancerului de col uterin. Aceasta a subliniat că atingerea acestor ținte este condiționată de existența unei infrastructuri de prevenție interoperabile, care să integreze programe robuste de vaccinare anti-HPV și screening cu sisteme de monitorizare în timp real și registre de cancer consolidate, facilitând astfel intervenții de sănătate publică fundamentate pe dovezi. 'Provocarea actuală rezidă în optimizarea implementării și eliminarea barierelor de acces, transformând datele granulare în inteligență de sistem prin mecanisme precum call-recall, care permit identificarea și atragerea activă a populației în traseul medical de prevenție. În acest ecosistem, campaniile de educație și conștientizare devin vectori esențiali pentru a asigura sustenabilitatea și eficiența acestor politici de sănătate', a declarat aceasta.

Educația medicală, primul pas spre prevenție

Reprezentantul Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) din România a subliniat că prevenția se învață, iar educația medicală este doar primul pas. 'Prevenția și diagnosticul precoce trebuie să devină priorități reale ale sistemului de sănătate, pentru că ele pot reduce atât povara bolii, cât și presiunea financiară asupra sistemului.', a declarat Radu Gănescu, președintele COPAC.

În fața durerii persistente, mulți români aleg să gestioneze simptomele pe cont propriu, conform studiului CES Bucharest, realizat de CURS în luna mai: 39% spun că iau medicamente fără să consulte un medic, iar doar 12% declară că prima reacție este să își facă o programare. Studiul evidențiază, de asemenea, că diagnosticul este înțeles complet de doar o treime dintre respondenți, iar 76% declară că li se întâmplă să oprească tratamentul prescris înainte de termen. În acest context, 7 din 10 români spun că evită să meargă la medic chiar și atunci când durerile persistă.

La conferință au participat reprezentanți ai comunității medicale și academice, dar și ai organizațiilor de pacienți și ai mediului privat, între care Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rector UMF 'Carol Davila' București, Conf. univ. dr. Adrian Pană, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Dr. Sandra Alexiu, președinte Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov, Anca Crupariu, reprezentant al Colegiul Farmaciștilor din România, Dr. Maria Barbu - reprezentant al Societății Naționale de Oncologie Medicală din România, Iolanda Gheorghiu, Președinte, Asociația Pacienților Oncologici România, Sergiu Pantea, Manager al Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie 'Ana Aslan', Dan Miclea, Partener Media Kompass / 360 Medical, Dr. Alina Moldovan, Partener Farmed.