Pe 26 mai 2006 era inaugurată, după mai bine de zece ani de construcție, noua gară centrală din Berlin - Berlin Hauptbahnhof - și cea mai mare gară din Europa dedicată transportului pe distanțe lungi, regional și local. A devenit complet operațională două zile mai târziu, cu puțin înainte de începerea Cupei Mondiale de Fotbal din 2006, potrivit https://www.detail.de/.

Odată cu această nouă gară, întreaga rețea feroviară a fost reorganizată, permițând noi conexiuni și economii uriașe de timp. În trecut, structura rețelei se baza pe un coridor est-vest și un cerc lung de 120 de kilometri în jurul zonei metropolitane. Trenurile care veneau dinspre nord sau sud trebuiau să urmeze centura pentru a ajunge la axa est-vest și mai apoi să intre în oraș. O nouă legătură nord-sud de 42 de kilometri, inclusiv un tunel de 3,5 kilometri, a permis rute mai directe către gara centrală, indică https://www.emta.com/.

'O catedrală a transportului feroviar' sau 'un palat de cristal al mobilității' - așa era lăudată gara principală din Berlin când în sfârșit a fost finalizată după mai bine de zece ani de construcție. De fapt, prestigioasa clădire din apropierea districtului guvernamental este atât un nod feroviar central dar și o impresionantă atracție arhitecturală, notează https://www1.wdr.de/.

Pe lângă 500.000 de metri cubi de beton, au fost folosiți 85.000 de tone de oțel și peste 150.000 de geamuri de mărimi diferite. Acolo unde vechea gară 'Lehrter Bahnhof' (închisă în 1951 pentru serviciile feroviare de lungă distanță) lega districtele Berlinului în direcția est-vest, o axă nord-sud a fost construită la 15 metri sub pământ. Un tunel lung de 3,6 kilometri sub Spree a conectat noul sediu al căilor ferate din Berlin de Potsdamer Platz. La suprafață, arhitectul Meinhard von Gerkan a realizat o uriașă clădiri din sticlă, inundată de lumină, care găzduiește peste 80 de magazine pe trei niveluri.

Platforma lungă a peronului, orientată spre est-vest și lungă de 321 de metri, este acoperită cu 8.450 de panouri de sticlă, de diferite dimensiuni. Acoperișul traversează două secțiuni de clădire înalte de 46 de metri, a căror poziție și orientare reflectă peroanele subterane nord-sud ale gării în spațiul urban. Între aceste secțiuni, ce acoperă o suprafață totală brută de 50.000 metri pătrați, se află sala gării, cu o lățime de 43 de metri și o lungime de 159 de metri. Cu spațiul său generos și cele trei etaje de magazine și restaurante dintre nivelurile căilor ferate de lungă distanță, aceasta servește și ca centru de afaceri pentru întregul district al orașului, notează https://www.detail.de/.

Până în 1918, Berlinul avea zece gări dedicate călătoriilor pe distanțe lungi, fiecare condusă de companii diferite. Pasagerii erau forțați să traverseze întregul oraș pentru a-și continua călătoria. După război, în Vest a rămas doar gara Grădinii Zoologice iar în Republica Democrată Germană, gara Ostbahnhof de astăzi, a devenit gara principală.

După căderea Zidului, Berlinul avea nevoie urgentă de un nou punct central feroviar, pentru a deveni în viitor un nod feroviar important european. Acesta a fost deschis odată cu gara principală pe 26 mai 2006.

Gara primește zilnic 310 trenuri regionale, 160 trenuri interurbane și 800 trenuri suburbane, ceea ce reprezintă 300.000 de pasageri. Investițiile în construcția noii gări au pornit de la 700 de milioane de euro și au ajuns la peste 3 miliarde de euro, inclusiv tunelul.

Deschiderea noii gări și a noii infrastructuri a dus la o schimbare semnificativă în ceea ce privește orarul și rutele, care sunt mai directe. Chiar dacă unele gări nu mai sunt deservite de servicii pe lungă distanță (Aeroportul Schönefeld sau Grădina Zoologică), noua rețea permite economii de timp de aproximativ 35% atât pentru serviciile regionale, cât și pentru cele interurbane: călătoria de la Luckenwalde la Potsdamer Platz (cale ferată regională) dura 66 de minute înainte și 39 de minute în prezent. De la Leipzig la Berlin (ICE), durata călătoriei a scăzut de la 1 oră și 50 de minute la 1 oră și 13 minute, potrivit https://www.emta.com//. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.berlin.de