Moțiunea de cenzură inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea a fost respinsă în Parlamentul European. Comisia Europeană a publicat raportul anual privind statul de drept care examinează evoluțiile statului de drept în toate statele membre. Uniunea Europeană a acordat flexibilitate bugetară unui număr de 15 state membre care au solicitat dreptul de a crește cheltuielile pentru securitate și apărare. Vicepreședintele Parlamentului European, Sabine Verheyen, a anunțat că din 8 august 2025, data la care intră în vigoare Legea europeană privind libertatea mass-media, nu mai este posibil din punct de vedere legal să fie supravegheate comunicațiile unui jurnalist. Parchetul European a anunțat declanșarea unei anchete asupra partidului Adunarea Națională și asupra aliaților săi politici suspectați de diverse ilegalități financiare. Acestea sunt câteva dintre cele mai importante teme privind instituțiile Uniunii Europene în intervalul 7-11 iulie 2025.

Comisia Europeană
La 7 iulie, Comisia Europeană a anunțat faptul că Uniunea Europeană va pune la punct reguli pentru acele ''credite pentru natură'', care vor plăti fermierii și silvicultorii pentru îngrijirea ecosistemelor, în încercarea de a face această muncă mai profitabilă din punct de vedere economic. Potrivit comunicatului de presă transmis de executivul comunitar, anul acesta, va înființa un grup de experți - inclusiv guverne, fermieri, comunități locale și oameni de știință - pentru a lucra la dezvoltarea de metodologii pentru ''credite pentru natură'' și va finanța un proiect pilot pentru aceste credite până în 2027. Grupul de experți va evalua modul de certificare a creditelor pentru natură și va pune la punct o piață pentru acestea, înainte de a decide dacă va include acest lucru în legislația UE. Comisarul european pentru Mediu, Jessika Roswall, a menționat, în context: ''Nu este vorba despre transformarea naturii într-o marfă, ci despre recunoașterea și recompensarea acțiunilor care restaurează și susțin natura''.

Comisia Europeană a publicat, la 8 iulie, cel de-al șaselea raport anual privind statul de drept care examinează evoluțiile statului de drept în toate statele membre. Raportul din 2025 consolidează colaborarea cu succes cu statele membre pe baza unei abordări preventive și bazate pe dialog pentru consolidarea statului de drept și reprezintă un stimulent important pentru reformă. Raportul privind statul de drept și ciclul anual privind statul de drept contribuie la reziliența democrației, a securității și a economiei Europei într-un mediu global în care respectarea drepturilor fundamentale și a sistemelor democratice se află din ce în ce mai mult sub presiune. Prin urmare, este esențial ca UE să își reafirme angajamentul față de statul de drept și să ia măsuri concrete pentru a-l promova și apăra, pe continent și în întreaga lume. La fel ca în 2024, raportul nu acoperă numai 27 de state membre, ci include și patru capitole consacrate fiecărei țări, dedicate evoluțiilor din Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. ''(...) Principala noutate a raportului din 2025 este accentul mai puternic pus pe piața unică. Statul de drept este vital nu numai pentru democrație și securitate, ci și pentru economia noastră. Acesta este avantajul nostru competitiv'', a declarat comisarul pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath. Raportul din acest an confirmă faptul că există o traiectorie pozitivă în multe state membre, deoarece au fost realizate reforme importante în cele patru domenii-cheie vizate de raport - justiția, combaterea corupției, libertatea mass-media și sistemul instituțional de control și echilibru. Deși în unele state membre persistă provocări și, în câteva cazuri, situația este gravă, angajamentul general față de proces rămâne puternic, iar statele membre au abordat un număr substanțial de recomandări din 2024, integral sau parțial. Raportul din 2025 prezintă principalele constatări din acest an în sistemele de justiție, cadrele anticorupție, libertatea și pluralismul mass-media, sistemul instituțional de control și echilibru și dimensiunea pieței unice.

Vicepreședintele Parlamentului European, Sabine Verheyen, a anunțat, la 8 iulie, în plenul de la Strasbourg, faptul că din data de 8 august 2025, data la care intră în vigoare Legea europeană privind libertatea mass-media, nu mai este posibil din punct de vedere legal să fie supravegheate comunicațiile unui jurnalist sau utilizarea unui program soft de spionaj în acest sens. În cadrul unui seminar privind situația actuală a libertății media din Europa, organizat de Parlamentul European la Strasbourg, Sabine Verheyen a spus că această interceptare ''este posibilă numai în cazuri excepționale de interese de securitate cu adevărat importante''. Ea a argumentat că ''schimbarea crucială după intrarea în vigoare a acestei legislații'' este că toți cei afectați de acțiuni incorecte la nivel statal vor avea o legislație pe care se vor putea baza pentru a se adresa instanței. Sabine Verheyen a explicat că sarcina de a verifica implementarea națională este a Comisiei Europene, în calitate de gardian al tratatelor. ''Scrieți când statele membre nu respectă legea. Unul dintre lucrurile pe care le-am observat aici este că media nu scrie despre problemele din media'', a mai explicat vicepreședintele Verheyen.

Comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, a anunțat, la 9 iulie, că următorul buget pe termen lung al UE va acorda un rol mai important cheltuielilor pentru securitate și apărare, pentru a ''ajuta'' statele membre să investească în acest domeniu, dar a adăugat că acest lucru nu poate fi făcut ''în detrimentul'' modelului social european, conform EFE. ''Acest lucru ar crea diviziuni inutile. Trebuie să ne asigurăm că investim atât în securitate, cât și în cetățenii noștri'', a declarat comisarul european într-o dezbatere în Parlamentul European de la Strasbourg, dedicată propunerii iminente privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034, pe care Comisia Europeană intenționează să o prezinte miercurea viitoare. Oficialul european a susținut că bugetul pe termen lung al UE - care se ridică la aproximativ 1 trilion de euro, distribuit pe parcursul celor șapte ani pe care îi acoperă de obicei - trebuie ''modernizat'', astfel încât blocul să poată aborda atât politicile sale tradiționale, cât și noile priorități care au apărut sau ar putea apărea în viitor.

Comisarul european pentru managementul crizelor, Hadja Lahbib, a anunțat, la 9 iulie, că Uniunea Europeană intenționează să facă stocuri de materiale medicale critice și vaccinuri pentru eventuale crize viitoare și să creeze o rețea pentru facilitarea coordonării între statele membre, potrivit Reuters. În cadrul Strategiilor de Stocare și Contramăsuri Medicale, UE va alcătui o listă cu prioritățile în materie de echipamente medicale din care trebuie făcute rezerve în Europa, inclusiv vaccinuri, materiale terapeutice și pentru diagnostic, și echipament de protecție pentru personal. Uniunea își va dubla investițiile în Pregătirea și Răspunsul în caz de Urgență Sanitară (HERA), la 200 de milioane de euro până în 2027, a afirmat Lahbib. În plus, Comisia Europeană va lansa de asemenea Acceleratorul de Contramăsuri Medicale, care va funcționa ca un ghișeu unic pentru facilitarea accesului firmelor la finanțare în vederea dezvoltării tehnologiilor medicale. Un Sistem Santinelă European și Global pentru Apele Uzate va colecta mostre din aeroporturile din Europa pentru a detecta focare de maladii și a monitoriza în timp real evoluția epidemiilor. În cadrul unei inițiative numite Medifence, UE va colabora cu Grupul Comun pentru Sănătate al NATO la întocmirea unei liste de contramăsuri medicale cu caracter dual - civil și militar - cum ar fi antidoturile și protecția antichimică. UE va dezvolta o Rețea de Stocare, inclusă în Strategia de Stocare, în care statele membre își vor coordona inițiativele pentru a evita suprapunerea finanțărilor.


Consiliul UE
La 8 iulie, la Strasbourg, în plenul PE, cu prilejul prezentării priorităților președinției daneze a Consiliului UE, prim-ministrul danez Mette Frederiksen a menționat că până în 2030 statele UE trebuie să se poată apăra singure, fiind nevoie în acest sens de de o foaie de parcurs foarte ambițioasă. ''Trebuie să ne asumăm responsabilitatea în ceea ce privește securitatea. (...) Rusia s-a remilitarizat, ajungând să reprezinte o amenințare pentru NATO. Trebuie ca până în 2030 să ne putem apăra singuri, de aceea avem nevoie de o foaie de parcurs ambițioasă', a pledat Mette Frederiksen. Aceasta a apreciat că trebuie continuat procesul de aderare pentru Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să se lucreze la consolidarea frontierelor externe și să ajute la stabilizarea țărilor vecine UE. Privind viitorul cadru financiar multianual, premierul danez a avansat propunerea regândirii structurii acestui buget, care să fie mai flexibil pentru evenimente neprevăzute''.

La 8 iulie, în cadrul reuniunii miniștrilor de finanțe ai UE (ECOFIN), Uniunea Europeană a acordat flexibilitate bugetară unui număr de 15 state membre care au solicitat dreptul de a crește cheltuielile pentru securitate și apărare fără teama de a fi penalizate prin procedură de infringement pentru deficite excesive dacă depășesc limita de 3% din PIB. Membrii UE care vor beneficia de aceasta sunt Belgia, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia și Slovenia, potrivit unui comunicat al Consiliului UE, conform EFE. Flexibilitatea bugetară face parte din strategia UE de creștere a cheltuielilor pentru securitate și apărare, având în vedere incertitudinea geopolitică actuală, și permite țărilor care beneficiază de aceasta să aloce cheltuieli suplimentare echivalente cu 1,5% din PIB în acest domeniu timp de patru ani. Cele 15 țări nu vor fi acuzate de deficite excesive, chiar dacă își depășesc obiectivele individuale de ajustare, atât timp cât acest exces se datorează exclusiv cheltuielilor suplimentare pentru securitate și apărare.


Parlamentul European
La 7 iulie, a avut loc prezentarea și dezbaterea moțiunii de cenzură inițiate de eurodeputatul român Gheorghe Piperea, din partidul AUR și membru al grupului Conservatorii și Reformiștii Europeni, împotriva președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care nu a făcut public un schimb de mesaje cu CEO-ul Pfizer Albert Bourla în timpul pandemiei de COVID-19, când Uniunea Europeană negocia achiziționarea de vaccinuri de la acest laborator american. Afacerea a dus la înaintarea mai multor plângeri la adresa Comisiei Europene din partea a diverse asociații și personalități, precum și a New York Times, care a încercat în zadar să obțină acces la mesajele în cauză. Eurodeputatul român a denunțat și ''ingerințe'' în alegerile prezidențiale din România, câștigate de candidatul Nicușor Dan în luna mai. Totodată, Gheorghe Piperea a reproșat Comisiei că ''abuzează de prerogativele sale'' și că ''ignoră Parlamentul European'', acuzând o ''concentrare nedemocratică a deciziilor în mâinile'' Ursulei von der Leyen.

În jurul orei locale 17:30, eurodeputații au început dezbaterea moțiunii de cenzură împotriva executivului UE. Inițiatorul moțiunii Gheorghe Piperea a declarat, cu acest prilej, că, prin moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene pe care a inițiat-o în Parlamentul European, prima după 11 ani, nu face decât să reconsolideze mecanismele democratice care au fost uitate în Uniunea Europeană și că vrea să pună capăt unei tendințe deranjante de concentrare a politicii.

Moțiunea de cenzură acuza faptul că executivul Uniunii Europene și-a încălcat datoria legală la transparență împiedicând accesul la schimbul de mesaje text între Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer în timpul negocierilor contractelor pentru vaccinuri în timpul pandemiei de COVID-19, după cum a decis Curtea de Justiție a UE în acest an. De asemenea, a fost invocat faptul că utilizarea inadecvată a Actului pentru servicii digitale (DSA) de către Comisie pentru a interveni în alegerile din state membre precum România și Germania reprezintă o amenințare directă la suveranitatea națională și la integritatea proceselor democratice. În plus, moțiunea atrăgea a atras atenția asupra utilizării abuzive de către Comisie a articolului 122 din Tratatul pentru Funcționarea Uniunii Europene pentru constituirea regulamentului SAFE în valoare de 150 de miliarde de euro pentru finanțarea investițiilor în apărare, care ''reprezintă o încălcare serioasă a competenței și distorsionează scopul propus al articolului, care este rezervat pentru situații economice de urgență''.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat, la 7 iulie, în Parlamentul European moțiunea de cenzură depusă de eurodeputații de extremă dreaptă, numind-o ''rețetă de manual a extremiștilor'', pe care i-a numit ''antivacciniști'' și ''admiratori ai lui Putin''. Ea i-a mulțumit totuși eurodeputatului român care a inițiat moțiunea, prima în UE din noiembrie 2014, și a spus că dezbaterea din plenul PE este vitală.

La 10 iulie, la Strasbourg, moțiunea de cenzură inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (AUR) a fost respinsă în Parlamentul European cu 360 de voturi împotrivă, 175 de voturi pentru și 18 abțineri. În total au fost prezenți la vot 553 de eurodeputați dintr-un număr de 720. Votul asupra moțiunii a avut loc prin apel nominal. Pentru a fi adoptată, ar fi fost necesară o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care compun Parlamentul European. Opt eurodeputați români au votat joi pentru moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, doi s-au abținut de la vot, iar 12 au votat împotrivă, în timp ce nu mai puțin de unsprezece, adică o treime, au fost absenți la votul din plenul PE.

Moțiunea inițiată de europarlamentarul Gheorghe Piperea a adunat totuși mai multe voturi pentru decât ultima moțiune de cenzură depusă în Parlamentul European, în noiembrie 2014, împotriva Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker. Aceasta a fost respinsă cu 461 de voturi împotrivă, 101 pentru și 88 de abțineri.

Legislativul European și-a exprimat votul, la 8 iulie, cu 542 voturi pentru, 109 împotrivă și 30 abțineri, pentru un text de lege care vizează să abordeze speculațiile de pe piața gazelor și să reducă prețurile, prin introducerea unei mai mari flexibilități a normelor de reumplere a stocurilor de gaze, potrivit unui comunicat al instituției comunitar. Regulamentul, convenit între eurodeputați și Consiliu, va prelungi schema UE de înmagazinare a gazelor din 2022 până la 31 decembrie 2027, care ar fi expirat la sfârșitul anului 2025. Normele au fost concepute pentru a asigura securitatea aprovizionării cu gaze înainte de sezonul de iarnă. 'Legislația din 2022 a arătat că Europa a fost în măsură să își protejeze cetățenii în situația în care Rusia utilizează gazul ca armă de șantaj', a menționat raportorul polonez Borys Budka. ''Această revizuire va oferi mai multă flexibilitate și mai puțină birocrație, dar, mai presus de toate, va reduce prețurile gazelor în Europa, ajutându-ne în același timp să avansăm către independența energetică față de furnizorii nefiabili'', a mai afirmat el. Proiectul de lege va trebui acum să fie aprobat în mod oficial de Consiliu înainte de publicarea în Jurnalul Oficial al UE.


Parchetul European
Parchetul European a anunțat, la 8 iulie, că a declanșat o anchetă asupra partidului Adunarea Națională (Rassemblement national), precum și asupra aliaților acestei formațiuni de la Bruxelles, suspectați de diverse ilegalități financiare, conform AFP. Împreună cu partenerii politici din fostul grup Identitate și Democrație (ID), acest partid francez este suspectat că ''a cheltuit în mod necorespunzător'' 4,3 milioane de euro între 2019 și 2024, potrivit unui raport al Direcției afaceri financiare din cadrul instituției de la Bruxelles, care a fost anunțat de presă la începutul lunii iulie. La rândul său, Partidul Adunarea Națională a denunțat, la 8 iulie, ''o nouă operațiune de hărțuire din partea administrației Parlamentului European'', după anunțul Parchetului European privind declanșarea anchetei. ''Văd în aceasta semnul unei noi operațiuni de hărțuire din partea administrației Parlamentului European'', a acuzat în timpul unei conferințe de presă președintele partidului, Jordan Bardella, cu privire la această anchetă. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Gabriela Badea)