Șapte decenii de la aderarea Germaniei la NATO (9 iulie)
La 9 iulie 2025, secretarul general al NATO Mark Rutte efectuează o vizită oficială la Berlin pentru a lua parte la ceremonia dedicată marcării împlinirii celor 70 de ani de la aderarea Germaniei la Alianța Nord-Atlantică, potrivit agenției DPA. Cu acest prilej, secretarul general al Alianței va fi primit de cancelarul federal german Friedrich Merz, de ministrul federal al afacerilor externe Johann Wadephul, de președintele Bundestagului Julia Klockner și de asemenea va avea întâlniri cu parlamentari germani din Comitetul Apărării, conform www.nato.int.
În cadrul conferinței de la Potsdam, denumită și Conferința Berlinului (17 iulie - 2 august 1945), guvernele Uniunii Sovietice, SUA și Marii Britanii au încercat să ajungă la un numitor comun asupra diferitelor teme care vizau organizarea postbelică a lumii. Discuțiile celor trei lideri au fost sintetizate în cadrul unor concluzii stabilite într-un protocol și într-un raport ale conferinței, respectiv Protocolul Discuțiilor Conferinței de la Berlin și Raportul Conferinței Tripartite. Au convenit asupra stabilirii unui Consiliu al Miniștrilor de Externe care să discute problemele postbelice, asupra principiilor economice și politice pentru guvernarea Germaniei în perioada inițială de control, asupra reparațiilor din partea statului german după război, precum și asupra desființării marinei comerciale și a marinei militare germane, potrivit lucrării ''Germany, Legal Status after World War II'' (A. Katarina Weilert, Max Planck Institute for Comparative Public Law and International Law, disponibilă la https://opil.ouplaw.com/).
La 30 iulie 1945, s-a constituit Consiliul de Control Aliat format din cei patru comandanți aliați, iar la 30 august 1945 acest Consiliu de Control Aliat a proclamat public către poporul german faptul că este organismul care are puterea de a exercita autoritatea supremă pe teritoriul Germaniei și care fusese asumată de Puterile Aliate la 5 iunie 1945. Consiliul îndeplinea în același timp și puterea legislativă și pe cea executivă. În chestiunile de drept internațional, Germania era reprezentată de Consiliul de Control Aliat, iar pentru administrarea comună a zonei extinse a Berlinului a fost stabilită o Autoritate de Guvernare Inter-Aliată, formată din comandanți, câte unul din partea fiecărei puteri, fiind desemnați de fiecare dintre comandanții din Consiliul Aliat de Control.
Inabilitatea celor patru puteri (Franța, Marea Britanie, Statele Unite și Uniunea Sovietică) de a administra statul german, confirmat acest lucru și prin blocada Berlinului și criza din 1948 - 1949, a reprezentat în fapt eșecul planificării de la Potsdam, iar avansul războiului rece a confirmat existența celor două state germane, stipulat din Tratatul din 1952, conform www.nato.int.
În 1951, Republica Federală Germania a fost cooptată în scena europeană în cadrul înființării Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, alături de Belgia, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Totodată, și premierul britanic Winston Churchill și premierul francez Rene Pleven au cerut urgent crearea unei armate europene sub comanda supremă a Comunității Europene de Apărare, mai indică www.nato.int. Tratatul Comunității Europene de Apărare și protocoalele aferente au fost semnate la Paris, la 27 mai 1952, dar proiectul avea să fie respins, la 30 august 1954, de Adunarea Națională a Franței care s-a opus prin vot proiectului de teama unei reveniri a Germaniei în fruntea Europei, chiar dacă statul vest-german făcea parte deja din Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului.
Pentru stabilirea statutului Republicii Federale Germania, s-au desfășurat discuțiile în cadrul unor conferințe internaționale, respectiv conferința de Londra (28 septembrie - 3 octombrie 1954) și ulterior Conferința de la Paris (20-22 octombrie 1954), precum și în cadrul reuniunii ministeriale de la nivelul Consiliului NATO din 23 octombrie 1954, potrivit www.nato.int și https://germanhistorydocs.org.
La 23 octombrie 1954, în Capitala Franței, a avut loc semnarea înțelegerilor cunoscute drept Acordurile de la Paris, în cadrul cărora erau stipulate mai multe decizii care vizau scena politică internațională, iar printre acestea se numără: Protocolul care stipula terminarea regimului de ocupație din Republica Federală Germania, Convenția privind prezența Forțelor străine de ocupație în Republica Federală Germania, Declarația de invitare a Italia și Republicii Federale Germania să adere la prevederile Tratatului de la Bruxelles, numeroase chestiuni legate de tema armamentelor în Europa, iar în ce privește reuniunea ministerială la nivelul Consiliului Nord-Atlantic al NATO era publicat cu acest prilej Protocolul privind aderarea la Tratatul Nord-Atlantic al Republicii Federale Germania, conform www.nato.int. Cu acest prilej, a fost adresată oficial invitația de aderare la NATO a Republicii Federale Germania.
La momentul semnării Acordurilor de la Paris, cancelarul federal de la acel moment al Germaniei Federale Konrad Adenauer a recunoscut faptul că: ''Este imposibil să aperi Europa de Uniunea Sovietică fără America'', conform https://www.deutschland.de.
Procesul de ratificare al aderării la NATO s-a încheiat în toate statele membre ale organizației, la 6 mai 1955, dată la care Republica Federală Germania și-a obținut locul la masa deciziilor Alianței.
Iar Republica Democrată Germană a devenit stat membru încă de la înființarea organizației Pactului de la Varșovia, la 14 mai 1955.
În cadrul demersului spinos de reunificare a statului german, cancelarul federal german de la acea vreme Helmuth Kohl a călătorit, în vara anului 1990, la Moscova, pentru discuta cu președintele sovietic Mihail Gorbaciov asupra celei mai importante teme pentru soarta poporului german. În acest context, calitatea de membru a Germaniei la NATO a reprezentat unul dintre punctele delicate ale discuțiilor celor doi lideri, Gorbaciov menționând că în principiu este de acord cu unificarea statului german, dar, inițial, a exclus ''în termeni absoluți'' ideea unei țări unite ca stat membru al Alianței Nord-Atlantice, potrivit https://www.deutschland.de/. Statul german găzduise în timpul războiului rece chiar granița care delimitase cele două mari blocuri antagonice: Pactul de la Varșovia și Tratatul Atlanticului de Nord.
Acordurile de la Paris au rămas în vigoare până după încheierea procesului de reunificare a statului german. Germania și-a obținut suveranitatea deplină odată cu semnarea Tratatului Doi Plus Patru, semnat în 1990 și ratificat în 1991, intrat în vigoare la 15 martie 1991, când ultima țară care a ratificat documentul, Uniunea Sovietică, a depus prin ambasadorul său Tereșkov instrumentul de ratificare la Ministerul Federal German de Externe, potrivit https://www.deutschland.de/ și https://germanhistorydocs.org/. Urmare a disoluției Uniunii Sovietice, statul Federația Rusă și-a asumat obligațiile privind Germania și relațiile cu acest stat. Ultimele trupe aliate au părăsit Berlinul în august - septembrie 1994, conform https://www.deutschland.de.
În prezent, la împlinirea a 70 de ani de la aderarea la NATO, Germania este unul dintre cei mai activi membri la deciziile și misiunile Alianței Nord-Atlantice, găzduind numeroase facilități importante pentru funcționarea organizației precum: Corpul germano-olandez de reacție rapidă de la Munster; Centrul de operațiuni aeriene combinate de la Uedem care asigură rolul principal pe timp de pace de comandă tactică și control pentru forțele de reacție rapidă folosite pentru misiunile de poliție aeriană NATO deasupra țărilor Benelux, deasupra Germaniei, Poloniei, Republicii Cehe, Slovaciei și Statelor Baltice; Stafful pentru forțele de reacție aerienă de la Kalkar; Comandamentul Aliat Aerian de la Ramstein; Școala NATO de la Oberammergau care predă 85 de cursuri diferite la peste 10.000 de studenți în fiecare an pentru toate tematicile care vizează activitatea NATO; Baza operațională a sistemului de control și avertizare timpurie aeriană și Soluția de transport aerian strategic de la Geilenkirchen și Leipzig, potrivit https://shape.nato.int. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.dw.com
***Explicaţie foto din deschidere: Momentul semnării Acordului de Aderarea a Germaniei la NATO.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima Mare Expoziție Universală, organizată la Londra (1 mai 1851)
La 1 mai 1851 a fost deschisă într-o uriașă clădire de sticlă, ridicată în Hyde Park, Londra, prima expoziție universală, intitulată Marea Expoziție a Lucrărilor Industriei Tuturor Națiunilor (Great Exhibition of the Works of Industry of All Nations), una dintre cele mai populare atracții publice din Londra secolului al XIX-lea, care a prezentat industrie și mate
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur, pot fi văzute până pe 3 mai Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) rămâne deschis în perioada 29 aprilie - 3 mai, iar vizitatorii pot admira Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur până duminică, 3 mai, în intervalul 10:00-18:00, conform MNIR
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul John Woo
Cariera ilustră de regizor a lui John Woo a început în Hong Kong, unde a petrecut peste două decenii în centrul unei industrii cinematografice înfloritoare, regizând peste 26 de filme artistice. John Woo a fost cunoscut în principal ca specialist în comedie până la mijlocul anilor 1980, înainte de a crea o
DOCUMENTAR: Luna Mai
Luna Mai sau Florar, potrivit calendarului popular, indică timpul florilor, sau Frunzar - exuberanța vegetației, este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian și ultima lună de primăvară, notează volumul 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (Ion Ghinoiu, 2000). Se pare că numele latin al lunii, 'Maius', ar proveni de l
1 mai - Ziua Vesak, a lunii pline (ONU)
Ziua Vesak (Ziua Lunii pline) este sărbătorită în 2026 la data de 1 mai, fiind considerată zi sacră pentru budiștii din întreaga lume. Ziua lunii pline reprezintă ziua în care s-a născut Buddha, în anul 623 î.Hr. Ziua Vesak este marcată anual în ziua cu lună plină din luna mai, conform site-ului
DOCUMENTAR: 95 de ani de la inaugurarea Empire State Building din New York (1 mai)
Empire State Building, una dintre cele mai cunoscute clădiri din lume și un simbol al orașului New York, este un zgârie-nori realizat în stilul Art Deco, amplasat la adresa 350 Fifth Avenue din Manhattan. Între anii 1931 și 1970, a deținut recordul de cea mai înaltă clădire din lume. Construcția are 102 etaje, măsurând 381 metri &
1 Mai - Ziua internațională a muncii
În fiecare an, în prima zi a lunii mai este sărbătorită Ziua internațională a muncii, care celebrează muncitorii și istoria organizării forței de muncă. La 1 Mai, oamenii muncii din întreaga lume se reunesc pentru o zi de comemorare și demonstrații prin intermediul cărora fac cunoscute revendicările lor sociale sau profesionale. Sărbătoarea e
DOCUMENTAR: Ceremonia de beatificare a Papei Ioan Paul al II-lea (Karol Wojtyla) (1 mai)
Papa Ioan Paul al II-lea (Karol Josef Wojtyla) a fost beatificat de Papa Benedict al XVI-lea, la 1 mai 2011. După 26 de ani de pontificat (octombrie 1978 - aprilie 2005), al treilea ca lungime din istoria papalității, Papa Ioan Paul al II-lea a trecut la cele veșnice, la 84 de ani, în 2 aprilie 2015. Rolul său în ultimul sfert al veacului trecut, o
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 1 mai
Ortodoxe Sf. Proroc Ieremia; Sf. Cuv. Mc. Eftimie, Ignatie și Acachie; Sf. Cuv. Isidora Greco-catolice Sf. pf. Ieremia; Sf. Iosif Muncitorul Romano-catolice Ss. Iosif Muncitorul; Ieremia, profet Sfântul Proroc Ieremia, unul dintre profeți
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 mai
Este a 121-a zi a anului 2026. Au mai rămas 244 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 07 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 20 h 29 m și apune la 05 h 30 m. Lună Plină la 20 h 23 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 27-30 aprilie 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 27-30 aprilie 2026: Consiliul Uniunii Europene a decis să prelungească măsurile restrictive decise în urma loviturii de stat militare din Myanmar; Parlamentul European și-a adoptat poziția de negociere privind viitorul buget multianual al UE; Parlamentul European a votat pentru ridicarea
Barometrul statistic al lunii aprilie 2026
Rata de ocupare a populației cu vârstă de muncă (15-64 ani) în 2025, în România, a fost de 63%, în scădere față de anul anterior cu 0,8 puncte procentuale, potrivit INS. România rămâne fruntașă în UE la numărul de decese în accidente rutiere. În 2025, 24,3% dintre tinerii europeni și 20,7% din România
Retrospectiva evenimentelor interne 27-30 aprilie 2026
Depunerea și prezentarea moțiunii de cenzură a PSD-AUR-PACE la adresa Guvernului Bolojan, participarea președintelui Nicușor Dan la Summitul Inițiativei celor Trei Mări (I3M) în Croația, declarațiile președintelui și ale premierului privind actuala instabilitate guvernamentală cauzată de demisia miniștrilor PSD de la guvernare, publicarea în Monitorul Ofi
PERSONALITATEA ZILEI: Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei
Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei, urmaș al dinastiei Bernadotte, s-a născut la Palatul Haga din Solna, la 30 aprilie 1946, fiind fiul Majestății Sale, Regele Gustaf Adolf și al prințesei Sibylla, potrivit AFP și France24. În aceeași zi, la Consiliul Extraordinar de Stat al Suediei, regele Gustaf al V-lea a anunțat că noul născut este urmașul la t
30 aprilie - Ziua internațională a jazzului (UNESCO)
Conferința Generală a UNESCO a proclamat, în noiembrie 2011, ziua de 30 aprilie Ziua internațională a jazzului. Evenimentul reunește comunități, școli, artiști, istorici, cadre universitare și pasionați de jazz din întreaga lume pentru a celebra și a învăța despre arta jazzului, rădăcinile sale, viitorul și impactul său. (sursa: