logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

DOCUMENTAR: 35 de ani de la primul ''Pod de flori'' peste Prut (6 mai)

Image

La 6 mai 1990 a avut loc primul 'Pod de flori' peste râul Prut, în cadrul manifestărilor de deschidere a frontierelor cu Republica Sovietică Socialistă (RSS) Moldovenească. A fost o manifestare desfășurată pe malurile Prutului, ca simbol al frăției, dorinței de apropiere și istoriei comune a României și Republicii Moldova. De pe ambele maluri au fost lansate flori pe apa Prutului, ceea ce a dat numele manifestării respective. Peste un milion și două sute de mii de români s-au îmbrățișat, pe 6 mai 1990, de-a lungul celor 700 de km ai Prutului.

Sute de mii de oameni de toate vârstele și profesiile din România, cu deosebire din județele Botoșani, Iași, Vaslui și Galați, din numeroase localități din RSS Moldovenească și-au dat întâlnire, duminică, 6 mai 1990, într-un impresionant pelerinaj, organizat pe ambele maluri ale râului Prut, pe lungi distanțe la punctele de frontieră Miorcani-Pererîta; Stânca-Costești; Sculeni-Sculeni; Ungheni-Ungheni; Albița-Leușeni; Fălciu-Țiganca; Oancea-Cahul; Galați-Giurgiulești, potrivit unei relatări a Agerpres din 6 mai 1990. Acțiunea, intitulată 'Podul de flori de la Prut', a fost organizată de Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni în colaborare cu Asociația culturală București-Chișinău și împreună cu Frontul Popular Moldova.

Cu acel prilej, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13.00 și 19.00, să treacă Prutul în RSS Moldovenească fără pașaport și viză, și de asemenea, cetățenilor din RSS Moldovenească să treacă fără viză specială în România. În acest sens, au fost create, de-a lungul frontierei de 700 km a Prutului, opt puncte de trecere, în locurile anterior menționate.



''La ora 12,00, ora oficială a Bucureștiului, devenită de duminică și ora oficială a Chișinăului, un sobor de preoți a oficiat, cu acest prilej, un Te Deum, după care clopotele tuturor bisericilor din stânga și din dreapta Prutului au răsunat, pentru prima dată, după decenii, împreună. Apoi, apele Prutului au primit din cea mai nordică așezare de pe harta României, de la Miorcani și de-a lungul întregului curs ofranda de flori, dăruită de cei prezenți într-un simbolic gest de ridicare a unei punți. Au fost lansate milioane de flori, care au format un adevărat pod plutitor multicolor, simbol al dorinței de pace, înțelegere și armonie între oameni, al deschiderii sufletești tot mai puternice, pe măsura libertății și democrației pe care cu toții le trăim. A urmat momentul trecerii pe partea stângă a Prutului, moment de vârf al acțiunii, întâlnirea între participanți, adevărată sărbătoare a cugetului și simțirii tuturor celor prezenți. S-au prezentat spectacole de muzică și jocuri populare, s-a toastat pentru rod bogat pe ogoare, pentru sănătatea oamenilor, pentru îndeplinirea idealurilor de fericire a fiecăruia'', transmitea Agerpres în ziua manifestării.



Duminică, 6 mai, un mare număr de gălățeni, cu brațele pline de flori, s-au îndreptat către stațiile anume stabilite pentru a se urca în autobuzele ce aveau să-i poarte către cele două puncte de graniță Galați-Giurgiulești și Oancea-Cahul pentru a participa la acțiunea 'Podul de flori de la Prut'. Alții au călătorit către aceste puncte cu automobile personale, pe care le-au parcat pe mulți kilometri de-a lungul șoselei, scria, de asemenea, Agerpres, la 7 mai 1990. La ora 12,30, pe podul din punctul de frontieră Galați-Giurgiulești, locuitori de pe ambele maluri se îmbrățișează, iar apa Prutului este inundată de flori. Timp de mai multe ore, s-a cântat, s-a jucat, s-au schimbat impresii, manifestarea transformându-se într-o adevărată sărbătoare de suflet și simțire.



Într-un manifest semnat de mai mulți lideri de asociații politice și civice din Republica Moldova se arăta, conform https://www.basarabeni.ro: 'Prutul a fost și va rămâne o apă care unește două maluri ale Moldovei. De când acest râu a despărțit frate de frate, sufletul înjumătățit al românului a tot umblat peste apa lui, ca Isus peste apele mării. Conștiința, credința, spiritul n-au avut hotare. Cei care au încercat să le hotărnicească s-au făcut de rușine în fața lui Dumnezeu și a lumii întregi. Noi, românii, suntem la noi acasă 'de la Nistru pân' la Tisa', din vârful Carpaților până la mare. Și această casă o vrem de acum înainte cu toate ușile deschise, pentru a ne putea vedea la față cu frații de același sânge și pentru a ne întregi sufletele.'



În componența delegației oficiale a Republicii Moldova au participat la eveniment viceprim-ministrul de atunci Mihai Platon, președintele FPM, Ion Hadîrcă, Ministrul Culturii și Cultelor, Ion Ungureanu, precum și Vladimir Voronin, pe atunci ministru de Interne, ulterior președinte al Republicii Moldova timp de opt ani (din 4 aprilie 2001 până în 11 septembrie 2009).



Poetul Grigore Vieru a fost primul care a traversat atunci Prutul, pe o barcă de cauciuc. 'Era o tensiune emoțională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alții și se regăseau după ani și ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă și a început să vină spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererâta stăteau încremeniți. Aveau mari emoții și nu îndrăzneau să facă nici o mișcare până s-a aruncat un pererâtean în apă. După el au pornit și ceilalți. S-au întâlnit toți la mijlocul Prutului și au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut și nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii. De aceea spun că par caraghioși astăzi cei care ironizează Podul de flori. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei', avea să-și amintească poetul, într-un interviu realizat în luna mai 2008.



Tot la 6 mai 1990, o delegație de parlamentari din RSS Moldovenească, din care au făcut parte, între alții, Nicolae Costin, primarul orașului Chișinău, părintele Petru Buburuz, Vasile Nedelciu și Mihai Ghimpu, deputați ai poporului, au fost oaspeți ai municipiului Iași. Ei au vizitat Complexul cultural 'Mihai Eminescu' din Grădina Copou, Mitropolia Moldovei și Sucevei, Biserica Trei Ierarhi, Palatul Culturii, alte monumente istorice și de artă ieșene și au efectuat un tur al orașului.



Evenimentul de la 6 mai 1990 a fost reflectat și în artă, în filmul 'Podul de flori' de Thomas Ciulei, o coproducție româno-germană între Europolis Film, Studioul de Creație Cinematografică a Ministerului Culturii și Ciulei Films Germania. Filmul a obținut în anul 2008 Marele Premiu pentru film documentar 'Erinnerung und Zukunft' ('Amintire și Viitor'), precum și premiul 'goEast' în memoria lui Reinhard Kämpf la Festivalul de Film goEast din Germania, din aprilie 2008. Pelicula a câștigat în același an și Premiul Bibliotecilor, precum și o mențiune la ediția 2008 a Festivalului internațional de filme documentare Cinéma du Réel, desfășurat la Paris în perioada 7-18 martie 2008.



Al doilea ''Pod de Flori'' s-a desfășurat la 16 iunie 1991. Atunci, conform datelor statistice ale Ministerului de Interne al Republicii Moldova, 240.000 de basarabeni au trecut Prutul în România, oaspeții fiind primiți în orașe precum Iași, Suceava, Galați. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

 

FotoŞ (c)  CODRUŢA DRAGOESCU/Arhiva istorică AGERPRES

Afisari: 338

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 15-06-2025 11:15

CITATUL ZILEI

''Urmașii patriarhilor sunt aici, trăiesc printre noi, spunea cineva și, mai mult ca sigur, fără să­și cunoască strămoșii. Dacă socotim în medie 3 generații pe secol (la oamenii biblici erau de fapt mai multe), de Iona, care a trăit, probabil, în secolul 8 î.Hr., ne despart în jur de 90 de generații. Nu e chiar așa de mult, doar că urma se

Documentare 15-06-2025 09:10

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 15 iunie

Ortodoxe Sf. Proroc Amos; Sf. Mc. Isihie; Fericiții Ieronim și Augustin Duminica întâi după Rusalii Greco-catolice Duminica 1 dR. Sf. pf. Amos; Sf. Ieronim Romano-catolice Preasfânta Treime Ss. Amos, profet; Abraham, călug. Sfântul Proroc Amos este pomenit în

Documentare 15-06-2025 09:00

15 iunie - Ziua internațională a energiei eoliene

Ziua internațională a energiei eoliene se marchează la 15 iunie, cu scopul de a promova acest tip de energie, puterea și posibilitățile pe care le deține și rolul acesteia în reducerea poluării cauzate de obținerea energiei prin arderea combustibililor fosili. Energia eoliană este în prezent una dintre cele mai ieftine forme de generare a energiei

Documentare 15-06-2025 08:15

15 iunie - Ziua mondială a conștientizării abuzului față de vârstnici (ONU)

La data de 15 iunie este marcată, anual, Ziua mondială de conștientizare a abuzului față de vârstnici. Inițial, această zi a fost instituită de Rețeaua internațională pentru prevenirea abuzului asupra vârstnicilor, fiind apoi recunoscută de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, prin Rezoluția 66/127, din 19 decembrie 2011, conform

Documentare 15-06-2025 08:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 iunie

Este a 166-a zi a anului 2025. Au mai rămas 199 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 02 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 09 h 06 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan)

Documentare 15-06-2025 08:00

15 iunie - Ziua Banatului Montan

La 15 iunie 2025 este marcată, pentru prima dată, Ziua Banatului Montan, instituită prin Legea nr.60/2025. O propunere legislativă privind instituirea zilei de 15 iunie ca Ziua Banatului Montan pentru a celebra identitatea istorică a acestei regiuni a fost inițiată, la începutul anului 2025, de mai mulți senatori și deputați aparținând PSD, PNL, AU

Documentare 14-06-2025 09:00

DOCUMENTAR: 40 de ani de la semnarea Acordului Schengen (14 iunie)

Prin semnarea Acordului Schengen la 14 iunie 1985, Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos au convenit să elimine treptat controalele la frontierele lor interne și să introducă libertatea de circulație pentru toți resortisanții țărilor semnatare, ai altor state membre ale UE și ai unor țări din afara UE, potrivit

Documentare 14-06-2025 08:00

14 iunie - Ziua Regelui - Trooping the Colour

La 14 iunie 2025 se desfășoară, la Londra, de-a lungul arterei The Mall, între Palatul Buckingham și Horse Guards Parade, parada 'Trooping the Colour', ceremonia militară a regimentelor armatei britanice, o manifestare specială ce marchează ziua de naștere oficială a suveranului britanic Charles al III-lea. Cele șapte regimente din cadrul Diviziei Regale de Gar

Documentare 14-06-2025 07:45

CITATUL ZILEI

''În cea mai mare parte a ultimilor 2000 de ani, creștinii au urmat îndemnul teologului elvețian Rudolf Walther (1519-1586), dedicându-se identificării Anticristului. Ei au trăit cu așteptarea că sfârșitul istoriei este aproape și credeau că el constituia cel mai evident semn în acest sens. Prin urmare, a presupune și, cel puțin, a estim

Documentare 14-06-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 iunie

Ortodoxe Sf. Proroc Elisei; Sf. Ier. Metodie Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Sf. pf. Elisei; Sf. aep. Metodie Mărturisitorul al Constantinopolului Romano-catolice Ss. Valeriu și Rufin, m.; Elizeu, profet R. Sfântul Pr

Documentare 14-06-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 iunie

Este a 165-a zi a anului 2025. Au mai rămas 200 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 01 m. Luna răsare la 23 h 53 m și apune la 07 h 54 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan)

Documentare 13-06-2025 15:02

Săptămâna europeană 9-13 iunie 2025

Adoptarea unor modificări specifice ale normelor UE în materie de lichiditate pentru sectorul bancar, aprobarea mandatului de negociere al Consiliului cu privire la revizuirea Regulamentului privind examinarea investițiilor străine directe (ISD), numirea unui judecător la Curtea de Justiție și a șapte judecători la Tribunal, al 10-lea raport intermediar referit

Documentare 13-06-2025 14:12

Retrospectiva evenimentelor interne 9-13 iunie 2025

Vizita președintelui Nicușor Dan în Republica Moldova, participarea președintelui român la al patrulea Summit Ucraina - Europa de Sud-Est de la Odesa, vizita în România a Regelui Felipe al VI-lea al Spaniei, continuarea discuțiilor între partide în ceea ce privește formarea viitorului guvern, protestul Confederației Naționale Sindi

Documentare 13-06-2025 11:00

DOCUMENTAR: 35 de ani de la prima mineriadă (13 iunie 1990)

Evenimentele violente din 13-15 iunie 1990 au rămas cunoscute în memoria postcomunistă cu numele de 'Mineriada din 13-15 iunie 1990' și se referă la reprimarea, de către forțele de ordine, cu ajutorul minerilor, a mitingurilor de protest din Piața Universității din acea perioadă. Manifestațiile din Piață, revendicate ca fiind anticomuniste, erau îndreptat

Documentare 13-06-2025 10:30

DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară

* Leonardo Padura, unul dintre cei mai importanți scriitori cubanezi, lansează vineri, 13 iunie, romanul 'Bărbatul care iubea câinii' (trad. de Ileana Scipione). Evenimentul de lansare și sesiunea de autografe au loc la Institutul Cervantes din București, la ora 19:30, conform unui comunicat al Editurii Litera. Evenimentul are lo