La 4 mai 1950, s-a născut, la București, Anghel 'Puiu' Iordănescu, fost fotbalist de talie internațională și unul dintre cei mai importanți antrenori din istoria României.

A început să joace fotbal la vârsta de opt ani, la Steaua București, fiind un produs sută la sută al echipei 'militare'. A debutat pe prima scenă a fotbalului în noiembrie 1968, sub bagheta regretatului Ștefan Kovacs, într-un meci Steaua - Poli. Iași 1-2, de atunci jucând de 318 ori în prima divizie și marcând 156 de goluri.

Anghel Iordănescu (dr.), înainte de meciul amical de fotbal dintre selecţionatele României şi Franţei , disputat pe Stadionul ”23 August”, Bucureşti, 8 aprilie 1972.

Foto: (c) CORNEL MOCANU / Arhiva istorică AGERPRES

Mijlocaș și extremă stângă de mare valoare, posesor al unui dribling eficient, excepțional executant al loviturilor libere din preajma careului, Anghel Iordănescu a fost unul dintre marii jucători de fotbal ai anilor '70, reușind meciuri memorabile atât cu echipa de club, cât și la națională.

Pe plan intern a câștigat de două ori campionatul (1976 și 1978), patru Cupe ale României (1970, 1971, 1976 și 1979) și a fost golgheter al României, în 1982, cu 20 goluri marcate, potrivit 'Enciclopediei educației fizice și sportului din România' (ediția a-II-a, Ed.Măiastra, București, 2015).

A fost selecționat de 64 de ori în echipa reprezentativă (dintre care 7 meciuri și 5 goluri pentru echipa olimpică), marcând 26 de goluri; a fost de nouă ori căpitan al naționalei.

A făcut parte din echipa României calificată la Campionatul European din 1972.

Anghel Iordănescu, înainte de meciul amical de fotbal dintre echipa naţională a României şi echipa  O.F.K. Belgrad, disputat pe Stadionul ”Republicii”, Bucureşti, 1 septembrie 1971.

Foto: (c) CORNEL MOCANU / Arhiva istorică AGERPRES

În 1982, după 14 ani jucați numai la Steaua, se transferă la echipa Heraklion din insula Creta (Grecia), unde joacă până în 1984, când se retrage din activitatea de jucător.

Revine în țară la clubul unde s-a consacrat, Steaua București, preluând o grupă de copii, cu care își începe cariera de antrenor. La câteva luni este numit secund la Steaua, cu care reușește la 7 mai 1986 cea mai mare performanță din fotbalul românesc: câștigarea Cupei Campionilor Europeni, jucând chiar 40 de minute în marea finală de la Sevilla.

În toamna anului 1986, devine antrenor principal la Steaua, pe care o conduce la obținerea a trei titluri de campioană (1987, 1988, 1989), trei Cupe ale României (1987, 1988 și 1989) și a Supercupei Europei (1987). Sub îndrumarea sa, Steaua joacă finala Cupei Campionilor Europeni, în sezonul 1988-1989. Sub îndrumarea lui Anghel Iordănescu, Steaua București a fost invincibilă de-a lungul a 104 meciuri.

Anghel Iordănescu (stg) alături de echipa de fotbal Steaua Bucureşti, la sosirea pe Aeroportul Otopeni după câştigarea Cupei Campionilor Europeni, disputată în compania formaţiei FC Barcelona (2-0), Bucureşti, 8 mai 1986.

Foto: (c) MIRCEA HUDEK / Arhiva istorică AGERPRES

Din vara lui 1990, antrenează doi ani, în Cipru, formația Anarthosis Famagusta, echipa fiind eliminată în Cupa UEFA de Steaua București, într-o dispută foarte echilibrată. Revenit în 1992, la Steaua, mai cucerește un titlu de campion în ediția 1992-1993, fiind apoi numit, în iunie 1993, la cârma primei reprezentative unde va reuși să obțină cele mai mari performanțe ale naționalei.

Se califică la două turnee finale ale Campionatului Mondial - SUA 1994 (unde ajunge în sferturi) și Franța 1998, precum și la turneul final al Campionatului European din Anglia 1996.

La propunerea Ministerului Apărării Naționale, lui Anghel Iordănescu i se acordă gradul de general, iar Federația Română de Fotbal îl declară, în 1999, 'antrenorul cu cele mai mari performanțe internaționale-antrenorul secolului', arată Enciclopedia citată.

În 1998, se retrage de la cârma primei reprezentative, preluând naționala Greciei, la care renunță la scurt timp.

Ajunge la echipa saudită Al-Hilal, unde obține Cupa Campionilor Asiei, Supercupa Asiei și Cupa Prințului. Trece pentru câteva luni și pe la Rapid București, după care ia din nou drumul Emiratelor, unde antrenează până în 2002.

A fost membru al Comisiei tehnice și de dezvoltare a FIFA (2003-2007) și al Comisiei pentru dezvoltare tehnică a UEFA (1996-2006).

Înaintea preliminariilor pentru Campionatul Mondial din Japonia și Coreea de Sud, este numit pentru a doua oară antrenor al primei reprezentative a României. După un parcurs cu meciuri foarte bune, dar și cu unele mai puțin reușite, ratează calificarea la turneul final. În toamna anului 2004, renunță la echipa națională, după egalul, 1-1, din Armenia.

La 16 decembrie 2013, a devenit director tehnic al Federației Române de Fotbal. La 27 octombrie 2014, Comitetul Executiv al Federației Române de Fotbal a aprobat, cu unanimitate de voturi, propunerea președintelui Răzvan Burleanu ca Anghel Iordănescu să fie antrenor principal al echipei naționale de seniori a României. Cel de-al treilea mandat al său la cârma naționalei a luat sfârșit la 26 iunie 2016.

Implicându-se și în politică, devine senator PSD (6 februarie - 14 decembrie 2008; 15 decembrie 2008 - ianuarie 2009) și vicepreședinte al PSD Ilfov, potrivit senat.ro. Din ianuarie 2009, în urma demisiei din PSD, se alătură Grupului Parlamentar al Uniunii Naționale pentru Progresul României (UNPR), ca senator independent, unde activează până la 8 decembrie 2012. Din decembrie 2008 până în octombrie 2009, a fost vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

La alegerile locale din 2012 a candidat, fără succes, din partea UNPR, la funcția de primar general al Capitalei.

Este decorat cu: Ordinul 'Meritul Sportiv' Clasa I (1986), Ordinul 'Meritul Sportiv' Clasa a II-a (2000), Ordinul Național 'Pentru Merit' în grad de ofițer (2008).

Primește, la 20 noiembrie 2014, Placheta de Onoare a Ministerului Afacerilor Interne pentru 'contribuția semnificativă la întărirea și promovarea României'.

La 1 decembrie 2014, a fost înaintat la rangul de general-locotenent cu trei stele în rezervă.

La 12 decembrie 2014, a fost distins de către președintele României cu Ordinul Național 'Steaua României' - în grad de Cavaler cu însemn pentru militari, 'în semn de înaltă apreciere pentru conduita profesională de excepție, pentru serviciile deosebite pe care le-a adus statului și sportului românesc', arată legislatie.just.ro.

În 2020, a devenit Consilier General în cadrul Consiliului General al Municipiului București, potrivit pmb.ro.

Împreună cu soția Valeria Iordănescu, are trei băieți și o fată. Fiul Edward Iordănescu a devenit și el fotbalist și antrenor. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)