Liderii UE se reunesc la Bruxelles, într-o reuniune formală, în zilele de 20-21 martie 2025, pentru a discuta despre competitivitate și pentru a aborda evoluțiile recente din Ucraina și următorii pași în materie de apărare. Consiliul European din 20-21 martie se desfășoară în continuarea Consiliului European extraordinar din 6 martie pe tema apărării Europei în noul context geopolitic. Participă la un prânz de lucru și secretarul general al ONU, António Guterres, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Alte subiecte de pe agenda reuniunii includ următorul cadru financiar multianual (CFM), migrația, cele mai recente evoluții din Orientul Mijlociu, multilateralismul și alte probleme globale.

Confruntată cu provocări complexe multiple, UE trebuie să-și consolideze competitivitatea și să consolideze autonomia strategică deschisă și reziliența Europei, pentru a rămâne prosperă și a-și menține poziția de lider global, se arată pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/. Din perspectiva concluziilor anterioare, inclusiv a celor din aprilie 2024, a declarației de la Budapesta privind un nou acord de competitivitate și a propunerilor recente ale Comisiei privind busola competitivității, dezbaterea liderilor privind competitivitatea se va concentra pe trei domenii prioritare: simplificare, energie și uniunea economiilor și a investițiilor. În context se va discuta și despre: inovarea, reînnoirea și decarbonizarea industriei; crearea, menținerea și recunoașterea competențelor; sectorul autovehiculelor, al oțelului și al metalelor.

Cu privire la Ucraina, pe site-ul Consiliului se arată că, pentru realizarea 'păcii prin forță', Ucraina trebuie să se afle în cea mai puternică poziție posibilă atât înaintea negocierilor pentru încheierea războiului, cât și în timpul lor și ulterior. În acest context, liderii UE vor trece în revistă evoluțiile recente. În vederea negocierilor pentru o pace cuprinzătoare, justă și durabilă, UE salută declarația comună a Ucrainei și a Statelor Unite, inclusiv propunerile de acord de încetare a focului, eforturile umanitare și reluarea de către SUA a schimbului de informații și a furnizării de asistență în materie de securitate. UE este pregătită să își îndeplinească pe deplin rolul în sprijinirea etapelor viitoare, împreună cu Ucraina, SUA și alți parteneri, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Sursa citată mai arată că, până în prezent, UE a oferit 135,4 miliarde de euro Ucrainei, dintre care 49,2 miliarde euro au constat în sprijin militar. În ceea ce privește sprijinul financiar, UE va contribui în 2025 cu 30,6 miliarde de euro, inclusiv finanțare prin Mecanismul pentru Ucraina și din împrumuturile cu utilizare accelerată a veniturilor extraordinare G7.

Cu privire la apărare, la ultima reuniune a Consiliului European (6 martie), liderii au cerut mobilizarea mai rapidă a procedurilor și finanțării necesare. Ei au identificat, de asemenea, un set de domenii prioritare de acțiune la nivelul UE și în deplină coerență cu NATO, inclusiv: apărare aeriană și antirachetă; sisteme de artilerie; rachete și muniție; drone și sisteme antidrone; factorii de sprijin strategic; mobilitatea militară; inteligența artificială, sectorul cibernetic și războiul electronic. Se așteaptă, de asemenea, ca liderii UE să discute următorii pași în urma prezentării Cărții albe privind viitorul apărării europene. Parlamentul European a adoptat, la 12 martie 2025, o rezoluție referitoare la Cartea albă privind viitorul apărării europene.

Liderii UE vor avea și un prim schimb de opinii cu privire la următorul cadru financiar multianual (CFM), bugetul pe termen lung al UE și noile resurse proprii, o formă de venit care ajută la finanțarea cheltuielilor UE.

Liderii UE vor aborda și cele mai recente evoluții din Orientul Mijlociu, în special din Gaza, din punctul de vedere al punerii în aplicare a acordului de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor, și în Siria.

În ceea ce privește situația din Orientul Mijlociu, UE se declară profund alarmată de escaladarea militară dramatică din regiune și de riscul pe care aceasta îl reprezintă pentru întreaga regiune. Uniunea este, de asemenea, pe deplin angajată să contribuie la detensionarea situației și la reducerea tensiunilor și să continue să ofere asistență adaptată nevoilor oamenilor din regiune, în special celor mai vulnerabili, precum și să își intensifice angajamentul umanitar.

Migrația rămâne o prioritate cheie pentru Consiliul European, iar în cadrul întâlnirii liderilor, aceștia vor urmări concluziile anterioare și vor analiza progresul în ceea ce privește returnările, în baza informațiilor transmise de președinta Comisiei prin scrisoarea sa.

Nu în ultimul rând, liderii UE vor avea un schimb de opinii privind multilateralismul și oceanele cu secretarul general al ONU, António Guterres, în timpul unui prânz de lucru.

***

Anterioara reuniune a Consiliului European din 6 martie 2025 a fost una extraordinară și s-a desfășurat în contextul noii dinamici a negocierilor pentru 'o pace cuprinzătoare, justă și durabilă' între Ucraina și Rusia. Astfel, liderii UE au concluzionat că războiul din Ucraina are implicații mai largi pentru securitatea europeană și internațională și că o serie de principii trebuie respectate: nu pot exista negocieri cu privire la Ucraina fără Ucraina; nu pot exista negocieri care afectează securitatea europeană fără implicarea Europei; orice suspendare a ostilităților sau încetare a focului poate avea loc numai ca parte a unui proces de obținere a unui acord de pace cuprinzător; orice acord de pace trebuie să fie însoțit de garanții de securitate solide și credibile pentru Ucraina, care să contribuie la descurajarea unei viitoare agresiuni din partea Rusiei; pacea trebuie să respecte independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, potrivit site-ului https://www.consilium.europa.eu/.

***

Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituțiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele șapte instituții ale UE. Astfel, Consiliul definește orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.

Consiliul European stabilește agenda politică, în mod tradițional prin intermediul 'concluziilor', adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes și măsurile care urmează să fie luate. În cadrul fiecărei reuniuni a Consiliului European sunt adoptate concluzii de către această instituție.

Din Consiliul European fac parte șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituției sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situații menționate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.

Pe lângă reuniunile formale, Consiliul European desfășoară și reuniuni informale sau extraordinare ale șefilor de stat sau de guvern. De obicei, în urma acestor reuniuni, liderii adoptă mai degrabă o declarație decât concluzii oficiale. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)