19 martie - Ziua pașaportului românesc

Ziua pașaportului românesc este marcată în fiecare an la 19 martie, dată la care, în 1912, a apărut prima lege modernă privind documentul de călătorie pașaportul, denumită 'Lege asupra pașapoartelor', promulgată de regele Carol I, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758.
'Pașaportul românesc are o istorie care acoperă mai mult de un secol și a evoluat de la o 'cărticică mică portativă', așa cum era descris în anul 1912 în cuprinsul 'Legii asupra pașapoartelor', la documentul electronic pe care astăzi peste 6,5 milioane de cetățeni români îl poartă în călătoriile lor', potrivit unui comunicat al Direcției Generale de Pașapoarte din 19 martie 2023.
''De la scrisori redactate manual la documente de călătorie ce stochează date biometrice, pașaportul constituie unul dintre cele mai circulate documente la nivel internațional, purtând în paginile sale istoria civilizațiilor trecute și prezente. Importanța acestuia a fost subliniată în 1920, atunci când Conferința de pace de la Paris a Ligii Națiunilor a stabilit primul set de standarde internaționale pentru pașaport'', menționează site-ul https://pasapoarte.mai.gov.ro/.
Deschiderea expoziţiei '19 martie - Ziua paşaportului românesc. 110 ani de evoluţie si performanţă pentru cetăţeni, alături de cetăţeni', proiect expoziţional organizat de Direcţia Generală de Paşapoarte, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României, cu ocazia sărbătoririi Zilei Paşaportului Românesc, 19 martie, şi a aniversării a 110 ani de la promulgarea 'Legii asupra paşapoartelor', 2022.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
Libertatea românilor de a călători peste granițele Dunării și ale Imperiului Habsburgic fusese deja recunoscută prin Regulamentele Organice ce au intrat în vigoare în 1830 în Moldova și în 1831 în Țara Românească, în care era menționat, pentru prima dată, și documentul de călătorie românesc cunoscut sub termenul de pașaport, potrivit www.prefecturasuceava.ro și www.pasapoarteiasi.ro. Totodată, Regulamentul Organic stipula și obligația Agiei de a elibera 'răvașe de drum' celor care părăseau teritoriul țării și de a le cerceta pe cele ale celor care intrau în țară.
Deschiderea expoziţiei '19 martie - Ziua paşaportului românesc. 110 ani de evoluţie si performanţă pentru cetăţeni, alături de cetăţeni', proiect expoziţional organizat de Direcţia Generală de Paşapoarte, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României, cu ocazia sărbătoririi Zilei Paşaportului Românesc, 19 martie, şi a aniversării a 110 ani de la promulgarea 'Legii asupra paşapoartelor', 2022.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
Legea din 1912, însă, introducea primele principii generale pentru pașapoarte și pentru trecerea frontierei. Potrivit acesteia, 'Pașapoartele se emit în numele regelui și se liberează de ministerul de interne și de prefecții de județe și de poliție în condițiunile ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al acestei legi', notează site-ul www.pasapoarte.mai.gov.ro. Pașapoartele, emise în numele regelui, erau de forma unei cărți mici, de dimensiunile 9 cm/13 cm, fiind 'compuse din 20 de pagini numerotate'. Fiecare pagină a pașaportului avea 'un fond încadrat, compus cu motive naționale, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în aparență stema țării și cuvântul 'ROMÂNIA', iar dedesubt cuvântul 'PASPORT' '. Cu toate că pașapoartele erau documente individuale de călătorie în străinătate, acestea cuprindeau și o rubrică dedicată însoțitorilor, în care puteau figura, pe lângă titular, soția, soțul și copiii minori.
Deschiderea expoziţiei '19 martie - Ziua paşaportului românesc. 110 ani de evoluţie si performanţă pentru cetăţeni, alături de cetăţeni', proiect expoziţional organizat de Direcţia Generală de Paşapoarte, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României, cu ocazia sărbătoririi Zilei Paşaportului Românesc, 19 martie, şi a aniversării a 110 ani de la promulgarea 'Legii asupra paşapoartelor', 2022.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
Ulterior, au fost introduse pașapoartele diplomatice (în 1920), pașapoartele de serviciu (în 1941) și pașapoartele colective.
Expoziţie de documente de călătorie cu ocazia Zilei Paşaportului Românesc sărbătorită la Timişoara.
Foto: (c) CONSTANTIN DUMA/AGERPRES/ FOTO
Pașapoartele de serviciu se distingeau printr-o tehnică specială de prindere (lipire, broșare) a filelor de coperți, care crea un efect de evantai, potrivit unui comunicat al Direcției Generale de Pașapoarte remis AGERPRES în anul 2011. Dacă în acele vremuri autoritățile se confruntau cu documente de călătorie 'plăsmuite, drese ori prefăcute', transformările economice și politice care s-au succedat cu rapiditate la nivel european au determinat și o creștere a infracționalității în acest domeniu. Prevenirea falsificării pașapoartelor a determinat adoptarea unor măsuri la nivel european pentru creșterea gradului de siguranță a documentului de călătorie, astfel că la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat 'Regulamentul (CE) 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele de securitate și datele biometrice în pașapoartele și documentele de călătorie emise de statele membre', act obligatoriu ce asigură implementarea unor măsuri unitare pe întreg teritoriul UE. În conformitate cu acest regulament, România, în calitate de stat membru, a introdus pașapoartele electronice, emise începând cu data de 31 decembrie 2008.
În prezent, activitatea în acest domeniu este reglementată de Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Ruxandra Bratu, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto: Directia Generala de Pasapoarte/Facebook
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: 35 de ani de la primul ''Pod de flori'' peste Prut (6 mai)
La 6 mai 1990 a avut loc primul 'Pod de flori' peste râul Prut, în cadrul manifestărilor de deschidere a frontierelor cu Republica Sovietică Socialistă (RSS) Moldovenească. A fost o manifestare desfășurată pe malurile Prutului, ca simbol al frăției, dorinței de apropiere și istoriei comune a României și Republicii Moldova. De pe ambele maluri au fos
CITATUL ZILEI
'Dacă privești arta drept creație, trebuie să-i atribui și o valorare etică. Arta ca ușoară jucărie ar fi tot atât de incomprehensibilă ca și viața socotită fără rost.' - Liviu Rebreanu (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 mai
Ortodoxe Sf. și Dreptul Iov, mult răbdătorul; Sf. Mc. Varvar Greco-catolice Sf. și dreptul Iov, mult-răbdătorul Romano-catolice Ss. Benedicta, fc.; Petru Nolasco, călug. Sfântul și Dreptul Iov este pomenit în calendarul creștin orto
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 mai
Este a 126-a zi a anului 2025. Au mai rămas 239 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 59 m și apune la 20 h 26 m. Luna răsare la 14 h 19 m și apune la 03 h 30 m. Maximul curentului de meteori Eta-Aquaride la 06 h. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Prim-ministrul interimar și guvernul interimar (procedură și atribuții)
Consiliul Politic Național al PSD a decis, la 5 mai 2025, ieșirea partidului din coaliția de guvernare, iar Marcel Ciolacu își va depune demisia din funcția de premier.
5 mai - Ziua mondială a limbii portugheze (ONU)
Data de 5 mai a fost stabilită oficial în 2009 de către Comunitatea Țărilor de Limbă Portugheză (CPLP) - o organizație interguvernamentală aflată în parteneriat oficial cu UNESCO din anul 2000 și care reunește popoarele a căror limbă portugheză este unul dintre fundamentele identității lor specifice - pentru a celebra limba portugheză și culturile lusofone.
5 mai - Ziua internațională a moașelor
La 5 mai este marcată Ziua internațională a moașelor, cu scopul de a reliefa importanța acestora, atât în sistemul sanitar, cât și în cadrul comunităților. Această zi a fost lansată de Confederația Internațională a Moașelor (CIM), la sfârșitul anilor 1980 și a fost marcată pentru prima dată în 1991. În fiecare an, Ziua
CITATUL ZILEI
'Drumul cel mai sigur și mai bun este acela de a te bizui numai pe propriile-ți forțe și să tinzi la propria-ți prefecțiune.' - Michelangelo Buonarroti (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 mai
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Irina; Sf. Cuv. Mc. Efrem cel Nou Greco-catolice Sf. m. Irina Romano-catolice Ss. Angelo, călug. m.; Gottard, ep. Sfânta Mare Muceniță Irina este pomenită în calendarul creștin ortodox la 5 mai. Sfâ
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 mai
Este a 125-a zi a anului 2025. Au mai rămas 240 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 01 m și apune la 20 h 25 m. Luna răsare la 13 h 12 m și apune la 03 h 09 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul mare fotbalist și antrenor Anghel Iordănescu
La 4 mai 1950, s-a născut, la București, Anghel 'Puiu' Iordănescu, fost fotbalist de talie internațională și unul dintre cei mai importanți antrenori din istoria României. A început să joace fotbal la vârsta de opt ani, la Steaua București, fiind un produs sută la sută al echipei 'militare'. A debutat pe prima scenă a fotbalul
DOCUMENTAR: 70 de ani de la moartea compozitorului George Enescu (4 mai)
Marele compozitor și dirijor român George Enescu s-a născut la 7/19 august 1881 în comuna Liveni din județul Botoșani, ce astăzi îi poartă numele. A fost al ''optulea copil și totuși unic'' al Mariei Cozmovici-Enescu și al lui Costache Enescu, ceilalți șapte frați ai săi stingându-se din viață la vârste fragede. Du
4 mai - Ziua internațională a pompierilor
Comunitatea internațională celebrează anual, la 4 mai, Ziua internațională a pompierilor, cu scopul de a recunoaște și aprecia curajul și sacrificiile pe care pompierii le fac zi de zi pentru comunitățile lor. În 2025, se marchează cea de-a 26-a aniversare a Zilei internaționale a pompierilor, conform paginii de Facebook, https://www.facebook.com/International.Fir
4 mai - Ziua mondială a râsului
Ziua mondială a râsului este celebrată, anual, în prima duminică a lunii mai. În 2025, această zi este marcată la 4 mai. Ziua mondială a râsului se desfășoară sub deviza 'Nu râdem pentru că suntem fericiți, ci suntem fericiți pentru că râdem' și este inițiativa medicului indian Madan Kataria, fondatorul mișcării '
CITATUL ZILEI
''Când un om înțelept își alege ca subiect pentru un discurs o cauză dreaptă, nu este greu să devină elocvent'' - Euripide (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981)