Ziua pașaportului românesc este marcată în fiecare an la 19 martie, dată la care, în 1912, a apărut prima lege modernă privind documentul de călătorie pașaportul, denumită 'Lege asupra pașapoartelor', promulgată de regele Carol I, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758.

'Pașaportul românesc are o istorie care acoperă mai mult de un secol și a evoluat de la o 'cărticică mică portativă', așa cum era descris în anul 1912 în cuprinsul 'Legii asupra pașapoartelor', la documentul electronic pe care astăzi peste 6,5 milioane de cetățeni români îl poartă în călătoriile lor', potrivit unui comunicat al Direcției Generale de Pașapoarte din 19 martie 2023.

''De la scrisori redactate manual la documente de călătorie ce stochează date biometrice, pașaportul constituie unul dintre cele mai circulate documente la nivel internațional, purtând în paginile sale istoria civilizațiilor trecute și prezente. Importanța acestuia a fost subliniată în 1920, atunci când Conferința de pace de la Paris a Ligii Națiunilor a stabilit primul set de standarde internaționale pentru pașaport'', menționează site-ul https://pasapoarte.mai.gov.ro/.

Deschiderea expoziţiei '19 martie - Ziua paşaportului românesc. 110 ani de evoluţie si performanţă pentru cetăţeni, alături de cetăţeni', proiect expoziţional organizat de Direcţia Generală de Paşapoarte, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României, cu ocazia sărbătoririi Zilei Paşaportului Românesc, 19 martie, şi a aniversării a 110 ani de la promulgarea 'Legii asupra paşapoartelor', 2022.

Foto: (c)  MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

Libertatea românilor de a călători peste granițele Dunării și ale Imperiului Habsburgic fusese deja recunoscută prin Regulamentele Organice ce au intrat în vigoare în 1830 în Moldova și în 1831 în Țara Românească, în care era menționat, pentru prima dată, și documentul de călătorie românesc cunoscut sub termenul de pașaport, potrivit www.prefecturasuceava.ro și www.pasapoarteiasi.ro. Totodată, Regulamentul Organic stipula și obligația Agiei de a elibera 'răvașe de drum' celor care părăseau teritoriul țării și de a le cerceta pe cele ale celor care intrau în țară.

Deschiderea expoziţiei '19 martie - Ziua paşaportului românesc. 110 ani de evoluţie si performanţă pentru cetăţeni, alături de cetăţeni', proiect expoziţional organizat de Direcţia Generală de Paşapoarte, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României, cu ocazia sărbătoririi Zilei Paşaportului Românesc, 19 martie, şi a aniversării a 110 ani de la promulgarea 'Legii asupra paşapoartelor', 2022.

Foto: (c)  MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

Legea din 1912, însă, introducea primele principii generale pentru pașapoarte și pentru trecerea frontierei. Potrivit acesteia, 'Pașapoartele se emit în numele regelui și se liberează de ministerul de interne și de prefecții de județe și de poliție în condițiunile ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al acestei legi', notează site-ul www.pasapoarte.mai.gov.ro. Pașapoartele, emise în numele regelui, erau de forma unei cărți mici, de dimensiunile 9 cm/13 cm, fiind 'compuse din 20 de pagini numerotate'. Fiecare pagină a pașaportului avea 'un fond încadrat, compus cu motive naționale, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în aparență stema țării și cuvântul 'ROMÂNIA', iar dedesubt cuvântul 'PASPORT' '. Cu toate că pașapoartele erau documente individuale de călătorie în străinătate, acestea cuprindeau și o rubrică dedicată însoțitorilor, în care puteau figura, pe lângă titular, soția, soțul și copiii minori.

Deschiderea expoziţiei '19 martie - Ziua paşaportului românesc. 110 ani de evoluţie si performanţă pentru cetăţeni, alături de cetăţeni', proiect expoziţional organizat de Direcţia Generală de Paşapoarte, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României, cu ocazia sărbătoririi Zilei Paşaportului Românesc, 19 martie, şi a aniversării a 110 ani de la promulgarea 'Legii asupra paşapoartelor', 2022.

Foto: (c)  MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

Ulterior, au fost introduse pașapoartele diplomatice (în 1920), pașapoartele de serviciu (în 1941) și pașapoartele colective.

Expoziţie de documente de călătorie cu ocazia Zilei Paşaportului Românesc sărbătorită la Timişoara.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/AGERPRES/ FOTO

Pașapoartele de serviciu se distingeau printr-o tehnică specială de prindere (lipire, broșare) a filelor de coperți, care crea un efect de evantai, potrivit unui comunicat al Direcției Generale de Pașapoarte remis AGERPRES în anul 2011. Dacă în acele vremuri autoritățile se confruntau cu documente de călătorie 'plăsmuite, drese ori prefăcute', transformările economice și politice care s-au succedat cu rapiditate la nivel european au determinat și o creștere a infracționalității în acest domeniu. Prevenirea falsificării pașapoartelor a determinat adoptarea unor măsuri la nivel european pentru creșterea gradului de siguranță a documentului de călătorie, astfel că la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat 'Regulamentul (CE) 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele de securitate și datele biometrice în pașapoartele și documentele de călătorie emise de statele membre', act obligatoriu ce asigură implementarea unor măsuri unitare pe întreg teritoriul UE. În conformitate cu acest regulament, România, în calitate de stat membru, a introdus pașapoartele electronice, emise începând cu data de 31 decembrie 2008.

În prezent, activitatea în acest domeniu este reglementată de Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Ruxandra Bratu, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: Directia Generala de Pasapoarte/Facebook