Sesiunea plenară a Parlamentului European (PE); UE lansează inițiativa InvestAI pentru a mobiliza investiții în valoare de 200 de miliarde de euro în Inteligența Artificială; Comisia Europeană a adoptat programul de lucru pentru 2025; UE va continua să sprijine #Ucraina dacă Kievul refuză un acord de pace Trump - Putin, asigură șefa diplomației europene Kaja Kallas; CE, Germania, Franța, Marea Britanie și alte țări se angajează să colaboreze cu SUA pentru viitorul Ucrainei, se numără printre evenimentele desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 10-14 februarie 2025.

Parlamentul European
* Sesiune plenară a Parlamentului European în perioada 10-13 februarie 2025

Subiectele cheie în această săptămână au inclus dezbateri privind: programul de lucru al Comisiei pentru 2025 și propuneri recente de stimulare a competitivității UE; sprijinul continuu al UE pentru Ucraina, după trei ani de război de agresiune al Rusiei; reprimarea continuă a opoziției democratice a Rusiei la un an de la uciderea lui Alexei Navalnîi și despre acordarea de sprijin regiunilor UE care se învecinează cu Rusia, Ucraina și Belarus; viitoarea strategie a UE pentru Orientul Mijlociu; relațiile comerciale UE-SUA și potențialele răspunsuri ale UE în cazul în care SUA impun tarife pentru produsele europene; președintele BCE Christine Lagarde și situația afacerilor economice europene și globale, urmată de un vot asupra raportului anual al BCE 2024; acordul comercial UE-Mercosur. (sursa: https://www.europarl.europa.eu/)

* Reducerea inflației înregistrează progrese, deși fricțiunile comerciale globale continuă să prezinte riscuri, a declarat în 10 februarie, președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, la prezentarea raportului anual în Parlamentul European, transmite Bloomberg.

Creșterea prețurilor de consum în 2025 ar urma să îndeplinească ținta BCE de 2%, a reiterat Lagarde, avertizând asupra mediului economic 'dificil'. Declarația vine după ce în 9 februarie președintele Donald Trump a anunțat taxe vamale de 25% asupra aluminiului și oțelului care intră în SUA, pe lângă actualele tarife aplicate metalelor, o nouă escaladare a războiului comercial. De la învestirea lui Donald Trump, în ianuarie, taxele vamale se află în centrul politicii sale economice și diplomatice, văzute ca un mijloc de reducere a deficitului comercial al Statelor Unite, dar și ca o pârghie pentru negocierile cu țările vizate.

Lagarde a avertizat că frecvența șocurilor similare cu pandemia și invadarea Ucrainei de către Rusia 'va rămâne probabil ridicată', și a dat asigurări că împreună cu colegii ei 'va analiza datele la fiecare reuniune de politică monetară în parte, pentru a determina decizia adecvată privind dobânda'.

Rata anuală a inflației în zona euro a continuat să crească în luna ianuarie, pentru a patra lună la rând, în principal din cauza majorării tarifelor la energie. Potrivit unei estimări preliminare, publicate săptămâna trecută de Eurostat, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 2,5% în luna ianuarie 2025, de la un nivel de 2,4% în luna decembrie 2024. Analiștii se așteptau ca inflația să rămână stabilă în prima lună din 2025.

Inflația în zona euro a coborât în septembrie până la 1,7%, cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani și jumătate, însă ulterior a revenit pe creștere, depășind nivelul de 2% vizat de Banca Centrală Europeană (BCE).

La ultima reuniune de politică monetară, care a avut loc luna trecută, BCE a redus din nou dobânzile și a sugerat că ar putea urma și alte decizii similare, în condițiile în care amenințarea unor tarife vamale impuse de președintele SUA, Donald Trump, pentru bunurile din blocul comunitar agravează riscurile pentru activitatea economică.

* Sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina, în acest an, va fi de peste 30 de miliarde de euro și este nevoie ca UE să susțină Kievul atât timp cât va fi necesar, a declarat în 11 februarie, reprezentantul președinției poloneze a Consiliului UE, ministrul afacerilor europene Adam Szlapka, într-o dezbatere în plenul Parlamentului European.

El a menționat că în ultimii trei ani, sprijinul UE pentru Ucraina și populația sa a depășit 134 de miliarde de euro. O componentă esențială a acestui sprijin se referă la asistența pentru refugiați. În această privință, reprezentantul Consiliului UE a amintit că în vara anului trecut i-a fost livrată Kievului o primă tranșă în valoare de 1,5 miliarde euro.

În intervenția sa, comisarul european pentru extindere Marta Kos a afirmat că UE va continua să folosească veniturile obținute din valorificarea activelor rusești înghețate pentru a ajuta la înarmarea Ucrainei. De asemenea, Kos a reafirmat poziția constantă a UE de continuare a sancțiunilor impuse Moscovei.

În intervențiile lor, majoritatea eurodeputaților au afirmat că UE trebuie să sprijine economic, politic și militar Ucraina în războiul contra Rusiei început în urmă cu aproape trei ani.

* Existența interferenței străine în Uniunea Europeană este evidentă, iar dacă Actul legislativ european privind serviciile digitale (DSA) nu este suficient, atunci UE ar trebui să facă lucrurile altfel și să fie deschisă la găsirea de noi instrumente, a afirmat în 11 februarie, eurodeputata Christel Schaldemose, șefa grupului de lucru pentru transformare digitală și securitate cibernetică al Biroului PE.

În cadrul seminarului 'Apărarea integrității digitale a Europei - soluționarea provocărilor social media și interferența străină', organizat în 11 februarie de Parlamentul European, ea s-a referit și la alegerile prezidențiale desfășurate în România în 24 noiembrie anul trecut și a spus că platforma TikTok riscă amenzi. Conform prevederilor DSA, amenzile maxime posibile sunt de 6% din cifra de afaceri anuală globală a furnizorului de servicii.


Comisia Europeană
* Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a lansat în 11 februarie, în cadrul Summitului de acțiune privind inteligența artificială (IA) de la Paris, InvestAI, o inițiativă de mobilizare a 200 de miliarde de euro pentru investiții în IA, inclusiv un nou fond european de 20 de miliarde de euro pentru gigafabrici de IA, se arată într-un comunicat de presă al executivului european.

Această infrastructură IA de mari dimensiuni este necesară pentru a permite dezvoltarea deschisă și colaborativă a celor mai complexe modele de IA și pentru a face din Europa un continent al IA, potrivit sursei citate.

Fondul InvestAI al UE va finanța patru viitoare gigafabrici de IA în întreaga UE, care vor fi specializate în formarea celor mai complexe modele de IA. Astfel de modele de generație viitoare necesită o infrastructură informatică extinsă pentru progrese în domenii specifice, cum ar fi medicina sau știința. Gigafabricile vor avea aproximativ 100.000 de cipuri AI de ultimă generație, de aproximativ patru ori mai mult decât fabricile AI înființate în prezent.

InvestAI va include un fond stratificat, cu acțiuni cu diferite profiluri de risc și rentabilitate. Finanțarea inițială a Comisiei pentru InvestAI va proveni din programele de finanțare existente ale UE care au o componentă digitală, cum ar fi programul Europa digitală și Orizont Europa, precum și InvestEU. Statele membre pot contribui, de asemenea, prin programarea fondurilor din pachetele lor de coeziune.

Comisia a anunțat deja primele șapte fabrici de IA în decembrie și va anunța în curând următoarele cinci. Sprijinul existent pentru fabricile de IA, în valoare de 10 miliarde de euro, cofinanțat de UE și de statele membre, este deja cea mai mare investiție publică în IA din lume și va debloca de peste zece ori mai multe investiții private.

* Comisia Europeană a adoptat în 12 februarie programul de lucru pentru 2025, care subliniază ambiția sa de a stimula competitivitatea, de a spori securitatea și de a consolida reziliența economică în UE, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Programul de lucru este însoțit de o comunicare privind punerea în aplicare și simplificarea. Acesta stabilește modul în care Comisia intenționează, în următorii cinci ani, să faciliteze punerea în practică a normelor UE, să reducă sarcinile administrative și să simplifice normele UE. Programul conține obiective și instrumente menite să contribuie la reducerea sarcinii de reglementare, să stimuleze competitivitatea și reziliența și să aducă îmbunătățiri rapide și semnificative pentru cetățeni și întreprinderi.

Programul de lucru pentru 2025 se axează în mare măsură pe simplificare. Acesta include o primă serie de pachete de măsuri omnibus și propuneri menite să îmbunătățească și să accelereze funcționarea politicilor și a legislației UE pentru a consolida competitivitatea UE.

Principalele rezultate ale programului de lucru al Comisiei pentru 2025: prosperitatea și competitivitatea sustenabile, apărarea și securitatea, sprijinirea cetățenilor, consolidarea societăților și a modelului social, menținerea calității vieții, protejarea democrației și apărarea valorilor, punerea în valoare a forței și a parteneriatelor UE, atingerea obiectivelor împreună și pregătirea UE pentru viitor.

În fiecare an, Comisia adoptă un program de lucru care prezintă lista acțiunilor pe care le va întreprinde în următorul an. Întrucât noul colegiu și-a început activitatea la 1 decembrie 2024, programul de lucru al Comisiei pentru primul an al noului mandat a fost adoptat la 11 februarie 2025.

* Țări europene, între care Germania, Franța și Marea Britanie, precum și Comisia Europeană, au emis în 12 februarie o declarație comună în sprijinul Ucrainei și au afirmat că vor colabora cu Statele Unite pentru viitorul acestei țări, potrivit Reuters.
'Așteptăm cu nerăbdare să discutăm despre calea de urmat împreună cu aliații noștri americani. Obiectivele noastre comune ar trebui să fie să punem Ucraina într-o poziție de forță', se arată în declarația semnată, de asemenea, de Polonia, Italia și Spania.

* Uniunea Europeană va continua să sprijine Ucraina dacă aceasta refuză termenii vreunui acord de pace convenit de Rusia și SUA, a declarat în 13 februarie, șefa diplomației europene Kaja Kallas, care a cerut implicarea UE și a Ucrainei în negocierile pentru un astfel de acord, anunțat separat de președinții american și rus, Donald Trump și Vladimir Putin, care au avut în 12 februarie o convorbire telefonică, potrivit agențiilor Reuters și AFP.

'Orice acord (încheiat) pe la spatele nostru nu va funcționa, orice acord va avea de asemenea nevoie de participarea Ucrainei și a Europei', a spus Kaja Kallas în fața presei, la sosirea la sediul NATO la o reuniune a miniștrilor apărării ai Alianței.


Curtea de Conturi Europeană (ECA)
* Uniunea Europeană nu a întârziat să adopte măsuri care au ajutat statele membre să răspundă nevoilor refugiaților din Ucraina, însă a existat o monitorizare precară a fondurilor care au fost alocate, apreciază Curtea de Conturi Europeană (ECA) într-un raport publicat în 12 februarie.

Auditorii recunosc că reprogramarea fondurilor UE nu a fost o sarcină ușoară. Procesul a fost complicat de creșterea rapidă a fluxurilor de refugiați, în special în țările din estul și centrul UE. Totuși, acest lucru nu a împiedicat ca sprijinul să fie bazat pe o analiză a nevoilor refugiaților. Fondurile UE realocate au completat, de asemenea, răspunsurile naționale și regionale globale la criză.

Grație unor procese de selecție eficiente, proiectele au putut fi puse în aplicare rapid, încă din primăvara anului 2022. Astfel, au putut fi cofinanțate activități care acopereau diferite tipuri și etape de asistență, de la recepție și ajutor imediat până la sprijinirea integrării pe termen lung. Comisia Europeană a oferit în timp util țărilor din UE orientări adecvate privind punerea în aplicare a CARE, pe baza experienței sale anterioare în materie de inițiative de investiții ca răspuns la pandemia de COVID-19.

Auditorii critică însă monitorizarea precară a fondurilor care au fost alocate, întrucât Comisia Europeană nu are posibilitatea de a urmări valoarea totală a finanțării utilizate pentru sprijinirea refugiaților în cadrul CARE. În plus, Comisia nu dispune nici de date specifice privind numărul de programe care sprijină refugiații din Ucraina, nici de indicatori de evaluare comuni. Prin urmare, eficacitatea CARE nu poate fi măsurată.

CARE nu este primul exemplu în care fonduri ale politicii de coeziune au fost utilizate ca răspuns la situații excepționale. S-au mai mobilizat astfel de fonduri în criza migrației din 2015 sau, mai recent, în cea cauzată de pandemia de COVID-19. Auditorii UE iau notă de faptul că noile norme în vigoare permit o și mai mare flexibilitate, însă subliniază încă o dată riscul asociat utilizării în mod repetat a fondurilor politicii de coeziune pentru a oferi un răspuns pe termen scurt la crize. O astfel de practică ar putea avea, de fapt, un impact negativ asupra obiectivului principal al politicii, și anume acela de a consolida coeziunea economică și socială între regiunile europene. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)