Parlamentul European (PE) se reunește în sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 10-13 februarie 2025. Pe agenda vor fi supuse dezbaterilor și votului subiecte precum raportul anual al Băncii Centrale Europene (BCE), sprijinul UE pentru Ucraina, Programul de lucru al Comisiei pe 2025, viitoarea strategie a UE pentru Orientul Mijlociu, situația actuală a relațiilor comerciale UE-SUA etc, informează site-ul https://www.europarl.europa.eu/.

În ceea ce privește Raportul anual al Băncii Centrale Europene, în 10 februarie, va avea loc o dezbatere cu președinta BCE, Christine Lagarde, asupra situației afacerilor economice europene și globale, urmată de un vot asupra raportului anual al BCE 2024. În privința raportului, PE subliniază că este binevenit faptul că inflația totală a scăzut de la nivelul maxim de 10,6 % din octombrie 2022 la 2,2 % în noiembrie 2024 și că această inflație de bază a scăzut de la nivelul maxim de 7,6 % din martie 2023 la 2,7 % în noiembrie 2024, dar își exprimă îngrijorarea față de nivelul său istoric și constant ridicat. De asemenea, PE subliniază că dobânzile la rezervele bancare deținute de băncile comerciale au avut drept rezultat faptul că în anul 2023 Eurosistemul a plătit instituțiilor de credit dobânzi în valoare de 120 de miliarde de euro, reprezentând peste 0,8 % din PIB-ul zonei euro. BCE înregistrează progrese înspre moneda euro digitală, aducând beneficii clare, printre care o autonomie strategică sporită și o mai bună incluziune financiară. Trebuie însă subliniat că moneda euro digitală ar trebui să completeze, iar nu să înlocuiască numerarul fizic, mai arată PE în propunerea de rezoluție privind Raportul BCE, conform https://www.europarl.europa.eu/.

La 11 februarie 2025, vicepreședinta Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, va susține o declarație privind continuarea unui sprijin ferm al UE pentru Ucraina, după trei ani de război de agresiune din partea Rusiei. În 16 decembrie 2024, a fost adoptat cel de-al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, iar la 19 decembrie 2024, liderii UE și-au reafirmat sprijinul continuu pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei. De la începutul războiului de agresiune al Rusiei, UE și statele sale membre au furnizat aproximativ 134 de miliarde de euro în sprijinul Ucrainei, din care: 67,3 miliarde de euro - sprijin financiar, economic și umanitar; 48,3 miliarde de euro - sprijin militar; 17 miliarde de euro - sprijin pentru refugiații din interiorul UE; 1,5 miliarde de euro - venituri obținute din active rusești blocate, se mai arată pe site-ul https://www.europarl.europa.eu/.

La 11 februarie 2025, vor avea loc dezbateri privind viitoarea strategie a UE pentru Orientul Mijlociu. În raportul lor anual privind politica externă și de securitate comună, adoptat la 30 ianuarie 2025, deputații europeni din Comisia pentru afaceri externe au cerut ca strategia UE pentru Orientul Mijlociu 'să fie concretizată în primele luni ale mandatului noului colegiu și să se reflecte în viitorul cadru financiar multianual, pentru ca aceasta să aibă un impact tangibil asupra unei situații care se deteriorează rapid', potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

Nu în ultimul rând, PE va evalua, la 11 februarie, situația actuală a relațiilor comerciale UE-SUA, multilateralismul și potențialele răspunsuri ale UE în cazul în care SUA impune tarife asupra produselor europene. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va introduce 'în mod sigur' tarife care vizează UE, invocând nemulțumirile legate de acțiunile UE împotriva firmelor de tehnologie din SUA și de deficitul comercial de bunuri. El a amenințat, de asemenea, că va folosi tarifele pentru a presa Danemarca să predea Groenlanda. Președintele Trump a anunțat recent un tarif de 25% pentru mărfurile din Canada și Mexic, pe care l-a amânat ulterior cu o lună, precum și un tarif de 10% pentru importurile din China, informează site-ul https://www.europarl.europa.eu/.

În 12 februarie, Ursula von der Leyen va prezenta programul de lucru al Comisiei pentru 2025, principalele sale acțiuni de politică și inițiative legislative planificate pentru acest an. Comisia își adoptă programul anual de lucru care stabilește lista celor mai importante acțiuni pe care le va întreprinde în anul următor. Activitatea Comisiei în 2024 a cuprins 18 inițiative politice, 26 de propuneri și inițiative de raționalizare, 6 propuneri de retragere, 16 evaluări și verificări ale adecvării, 154 de propuneri în curs, indică site-ul https://commission.europa.eu/.

***

Sesiunea plenară anterioară a PE a avut loc în perioada 20-23 ianuarie 2025. Președinta PE, Roberta Metsola, a deschis sesiunea, salutând încetarea focului din Gaza, subliniind importanța relațiilor UE-SUA și marcând aniversarea morții fostului președinte al PE, David Sassoli. Eurodeputații au discutat cu prim-ministrul polonez, Donald Tusk, programul de șase luni al președinției poloneze a Consiliului, care a început la 1 ianuarie 2025, dar și despre necesitatea de a pune în aplicare legea privind serviciile digitale, pentru a proteja democrația împotriva ingerințelor străine și a manipulării algoritmice. De asemenea, PE a adoptat o rezoluție prin care condamnă falsificarea sistematică de către regimul rus a argumentelor istorice pentru a-și justifica războiul ilegal de agresiune împotriva Ucrainei. De asemenea, eurodeputații au condamnat faptul că Federația Rusă nu a reușit să stabilească răspunderea pentru crimele sovietice și a reprimat încercările de a efectua cercetări istorice și de a organiza dezbateri publice cu privire la aceste chestiuni, afirmând că astfel de practici au contribuit la capacitatea regimului de la Moscova de a revigora politicile imperialiste și de a instrumentaliza istoria în scopurile sale criminale, se arată pe https://www.europarl.europa.eu/.

***

Parlamentul European se reunește în plen în fiecare lună (în afară de luna august), la Strasbourg, în cursul unei perioade de sesiune, de obicei de patru zile (de luni până joi). La Bruxelles pot avea loc perioade suplimentare de sesiuni.

Activitatea din ședințele plenare este consacrată în special dezbaterilor și votului. În cadrul dezbaterilor, europarlamentarii pot adresa întrebări Consiliului sau Comisiei. Votul în parlament se referă, în general, la rapoartele legislative (texte examinate de PE în cadrul diferitelor proceduri legislative comunitare: codecizia, avizul conform și consultarea) sau la rezoluții, scrie https://eur-lex.europa.eu.

Eurodeputații întocmesc, în cadrul unei comisii parlamentare, un raport privind o propunere de 'text legislativ' prezentată de Comisia Europeană, singura instituție care are drept de inițiativă legislativă. Comisia parlamentară votează acel raport și poate să îl modifice. Practic, în cadrul ședinței plenare, Parlamentul își exprimă poziția prin revizuirea și adoptarea în ședință plenară a textului legislativ propus de comisia parlamentară. Acest proces se repetă o dată sau de mai multe ori, în funcție de tipul de procedură și de ajungerea sau nu la un acord cu Consiliul, conform http://www.europarl.europa.eu.

Comisiile parlamentare pot întocmi și ele rapoarte asupra unui subiect care intră în competența lor și pot prezenta Parlamentului o propunere de rezoluție în domeniu. Înainte de prezentarea oricărei propuneri de rezoluție, acestea trebuie să obțină aprobarea Conferinței președinților, organism al PE care se ocupă de organizarea activității Parlamentului. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan)