DOCUMENTAR: 35 de ani de la reînființarea Muzeului Național al Țăranului Român (5 februarie)
Data de 5 februarie 1990 reprezintă ziua în care Muzeul Național al Țăranului Român a fost reînființat, la inițiativa ministrului Culturii de atunci, Andrei Pleșu, arată muzeultaranuluiroman.ro.
Istoria Muzeului Național al Țăranului Român începe înainte de înființarea instituțională a acestuia, curând după apariția Principatelor Unite. În acea perioadă a construcției naționale, țăranul devenise o referință simbolică centrală a identității românești, iar cultura țărănească începea să intereseze tot mai mult.
Pentru a da un impuls 'industriei casnice', ce suferea din pricina concurenței produselor străine (la modă și, în plus, mai ieftine, fiind create industrial), Al. I. Cuza a dat, în 1863, o ordonanță pentru organizarea unor expoziții în care să intre și produse realizate în gospodăriile țărănești. Astfel, la 20 mai 1863, se deschide la Obor, sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad, 'exposițiunea națională de la Moșii de vite, de flori, de legume, de produse agricole și industriale'. Apar primele colecții private, expoziții naționale și participări ale României la expozițiile universale. Apare inițiativa înființării unui muzeu național, care să adăpostească în special produsele artistice ale poporului român.
Muzeul Național al Țăranului Român, 1949.
Arhiva istorică AGERPRES
Astfel a luat ființă Muzeul Național de Antichități, fondat în 1864 de același Al. I. Cuza. Aici se va organiza, în 1875, la propunerea lui Titu Maiorescu, 'o secțiune deosebită în care să se expună lucrările de artă textilă făcute în țară: îmbrăcăminte, covoare, pânzării, postavuri etc'. Exponatele vor proveni, în principal, din colecția locotenent-colonelului Dimitrie Pappasoglu, care organizase deja, în 1864, un mic muzeu într-un pavilion al casei sale. O serie de obiecte din colecțiile MNȚR datează din acea perioadă.
În baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de regele Carol I, s-a înființat Muzeul de Etnografie, Artă Națională, Artă Decorativă și Industrială. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor de atunci, l-a numit pe etnograful Alexandru Tzigara-Samurcaș director al muzeului.
Muzeul de Istorie al Partidului Comunist Român, astăzi Muzeul Naţional al Ţăranului Român (anii '50, placă fotografică) / Arhiva istorică AGERPRES
Numele instituției a fost schimbat în Muzeul de Etnografie și Artă Națională, apoi în Muzeul de Artă Națională 'Carol I', notează muzeultaranuluiroman.ro.
Din 1953, s-a numit Muzeul Lenin-Stalin, apoi Muzeul Partidului Comunist Român. Colecțiile au fost adunate o vreme în Palatul Știrbey de pe Calea Victoriei, unde au alcătuit Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România, după care au fost mutate în depozitele Muzeului Satului. În 1978, s-a unit cu Muzeul Satului sub denumirea de Muzeul Satului și de Artă Populară.
Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti - interior, 1996.
Arhiva istorică AGERPRES
Din 1906, instituția de cultură a funcționat pe locul fostei monetării a statului, până în 1912, anul în care a fost pusă piatra de temelie a actualului sediu, pe șoseaua Kiseleff nr. 3, lângă Piața Victoriei.
Arhitectul Nicolae Ghica-Budești a fost cel căruia i s-a încredințat întocmirea proiectului clădirii ce urma să adăpostească muzeul, precum și coordonarea lucrărilor. Clădirea este o reprezentare a stilului neoromânesc provenit din fondul arhitectural tradițional, în special cel brâncovenesc, și se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziției. Au fost utilizate, în mod echilibrat, elemente decorative florale și zoomorfe, care împreună cu zidăria aparentă de cărămidă roșie, elementele traforate, coloanele logiei, balustrada, marile ferestre cu arcade, silueta turnului central, conferă clădirii acea importanță a unui adevărat palat al artei.
Vernisajul expoziţiei 'Alexandru Tzigara-Samurcas - Intemeietorul Muzeului Naţional', eveniment organizat de Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNTR).
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
După numeroase întreruperi, lucrările s-au încheiat în 1941. În anii '60, clădirii i s-a adăugat un corp central de birouri și săli conexe, independente de elementele stilistice ale concepției lui Nicolae Ghica-Budești. Noua construcție, amplasată în spatele clădirii, se singularizează printr-un mozaic de proporții, realizat în spiritul epocii.
La 5 februarie 1990, instituția de cultură a fost reînființată, de ministrul Culturii, Andrei Pleșu, sub denumirea de Muzeul Național al Țăranului Român. Primul director al noului muzeu a fost artistul plastic Horia Bernea, care a ocupat această funcție până la data trecerii sale în neființă, la 4 decembrie 2000.
Târg de meşteşuguri rome, prilejuit de Ziua Internaţională a Romilor, organizat la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
După o serie de expoziții temporare, în primăvara anului 1993, Muzeul a fost deschis cu o primă parte a expunerii permanente. A urmat deschiderea sălilor cu icoane în anul 1994, iar în 1996 a avut loc inaugurarea etajului Muzeului, sub titlul semnificativ 'Triumf'.
Muzeul Național al Țăranului Român a primit, în 1996, Premiul EMYA ('European Museum of the Year') pentru originalitatea expunerii și pentru modalitatea în care acțiunile muzeului au fost prezentate publicului. Înalta distincție a fost pentru prima dată acordată unui muzeu aparținând unei țări din estul Europei. Printre alte distincții oferite Muzeului Național al Țăranului Român se numără Premiul 'Mihai Băcescu' pentru patrimoniu, obținut în 2004 pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat 'Ținuturile României - Țara Hațegului', precum și premiul pentru patrimoniu imaterial 'Horia Bernea' al Ministerului Culturii și Cultelor pentru proiectul 'Sântămăria Orlea - autoportret european'.
Patrimoniul Muzeului Național al Țăranului Român este format din aproximativ 90.000 de piese - un veritabil tezaur de interes național și internațional - structurate în mai multe colecții: ceramică (18.000 de piese), port popular (20.000 de piese din toate provinciile românești, începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea), țesături pentru interior confecționate din in, cânepă, bumbac, borangic (aproape 10.000 de piese), țesături din lână (peste 7.000 de piese), lemn, mobilier și feronerie (aproape 8.000 de piese), obiecte religioase (aproape 4.000 de piese - icoane pe sticlă și pe lemn, izvoade pentru icoane, xilogravuri, veșminte preoțești, vase și alte obiecte cu destinații liturgice, troițe și cruci), obiceiuri, etc, potrivit muzeultaranuluiroman.ro.
Vernisajul expoziţiei 'Alexandru Tzigara-Samurcas - Intemeietorul Muzeului Naţional', eveniment organizat de Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNTR).
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
Piesele de ceramică adunate în colecția muzeului sunt reprezentative pentru cele aproape 200 de centre de olărit din România, printre care Horezu, Vama, Curtea de Argeș, Leheceni, Bârsa, Marginea, Rădăuți și Făgăraș. Din anul 1991, sub protecția Muzeului Național al Țăranului Român se află șase biserici. Două dintre acestea, biserica de lemn din Bejani, Hunedoara și biserica de lemn din Mintia, Hunedoara, au fost strămutate în incinta muzeului. Celelalte patru biserici de la Julița (Arad), Lunca Moților (Hunedoara), Troaș (Arad) și Groșii Noi (Arad), sunt conservate 'in situ'.
Târgul de Florii, organizat la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Colecțiile Muzeului Național al Țăranului Român sunt expuse într-un mod inovativ și original, cele mai multe dintre obiecte fiind prezentate publicului, liber, etichetele fiind și ele evitate. Muzeu de natură experimentală, Muzeul Național al Țăranului Român încearcă în mod constant noi modalități de prezentare a colecțiilor.
Târgul de Sânmedru, târg de antichităţi ţărăneşti, organizat la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
În același timp, Muzeul Național al Țăranului Român se păstrează în actualitate, atât prin expozițiile temporare și colecțiile sale vechi dar și recente, cât și prin organizarea târgurilor tradiționale prilejuite de sărbătorile importante ale românilor, prin promovarea 'produselor țăranului român', prin activitățile sale dedicate copiilor și prin diversitatea acțiunilor sale culturale (lansări de carte și dezbateri, concerte și filme antropologice, colocvii și seri culturale etc.). AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Regele fotbalului românesc, Gheorghe Hagi, împlinește 60 de ani
Supranumit 'Regele fotbalului românesc'' și ''Maradona din Carpați'', fostul mare fotbalist român Gheorghe Hagi s-a născut la 5 februarie 1965, în comuna Săcele, județul Constanța, potrivit 'Enciclopediei educației fizice și sportului din România' (Ed. Măiastra, București, 2015, Vol. VI). Descoperit d
TechChill, cel mai mare eveniment tehnologic baltic pentru start-up, la Riga (5-7 februarie)
TechChill, cel mai mare eveniment tehnologic din țările baltice, se desfășoară în perioada 5-7 februarie 2025, la Riga, adunând laolaltă investitori locali și internaționali, fondatori și jucători importanți din ecosistemul tehnologic, potrivit https://www.techchill.co/. Evenimentul dedicat te
CITATUL ZILEI
'Din milă față de năpăstuit nu trebuie să cădem, aici pe pământ, în altă eroare. Scriptura a prevăzut acest pericol și ne povățuiește să nu apărăm pe cel slab contra celui drept.' - Nicolae Steinhardt (Monahul Nicolae Delarohia); 'Jurnalul fericirii', Editura Mănăstirii Rohia, 2005.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 februarie
Ortodoxe Sf. Mc. Agata și Teodula Greco-catolice Sf. m. Agata Romano-catolice Sf. Agata, fc. m. Sfintele Mucenice Agata și Teodula sunt pomenite în calendarul creștin ortodox în ziua de 5 februarie. Sfânta Agata s-a năs
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 februarie
Este a 36-a zi a anului 2025. Mai sunt 329 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 30 m și apune la 17 h 29 m. Luna apune la 01 h 03 m și răsare 10 h 41 m. Luna la Primul Pătrar 10 h 02 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)
PERSONALITATEA ZILEI: Interpreta australiană Natalie Imbruglia
Interpreta australiană Natalie Jane Imbruglia s-a născut la 4 februarie 1975, la Sydney, potrivit www.imdb.com. A început să practice dansul la o vârstă fragedă, în cadrul unei academii specializate. A debutat în industria de divertisment, în spoturi comerciale, iar
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la conferința de la Ialta (4 februarie 1945)
Terminarea războiului în Pacific în cel de-Al Doilea Război Mondial, organizarea postbelică a lumii în materie de pace și securitate sub frâiele unei organizații internaționale, premisele cadrului de conducere guvernamental la nivelul Europei eliberate, situația guvernelor din Balcani, Europa Centrală și de Sud, ampla chestiune a Germaniei, dar și pro
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Înființarea Patriarhiei
Discuțiile purtate în vederea unificării bisericești au mers paralel cu propunerile făcute pentru înființarea Patriarhiei. Astfel, încă din anul 1919 s-au făcut o serie de propuneri în acest sens. Acest lucru se impunea acum, mai mult ca oricând, deoarece după 1918 crescuse mult prestigiul României, care, prin jertfe de s&ac
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinți Români (4 februarie)
Biserica Ortodoxă Română va sărbători, în data de 4 februarie 2025, o sută de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie, zi care va coincide și cu proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinți Români de către Patriarhul României înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod. Ulterior, proclamarea locală a fiecărui sfânt va avea lo
Cyber AI Expo 2025 la Paris (4 februarie 2025)
La 4 februarie 2025, are loc prima ediție a Cyber-IA Expo, la Palatul Congreselor, din Paris, un program inedit dedicat securității cibernetice, acest eveniment este parte a unei întregi serii de manifestări care precede Summitul pentru Acțiune privind Inteligența Artificială din 10-11 februarie 2025, conform https://ia-c
4 februarie - Ziua internațională a fraternității umane (ONU)
Ziua internațională a fraternității umane este marcată de ONU, anual, la 4 februarie. În mesajul prilejuit de marcarea Zilei internaționale a fraternității umane din anul 2025, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, subliniază importanța promovării toleranței culturale și religioase, a bunei înțelegeri și a dialogului interconfesional.
4 februarie - Ziua mondială de luptă împotriva cancerului
Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este marcată la 4 februarie și este coordonată de Uniunea pentru Controlul Internațional al Cancerului (Union for International Cancer Control - UICC). Prin catalizarea acțiunilor personale, colective și guvernamentale, lucrăm împreună pentru a reimagina o lume în care milioane de decese cauzate de cancer sunt pre
CITATUL ZILEI
'La închisoare, înspre amurg, am aflat ce-i aia bunătatea, buna cuviință, eroismul, demnitatea. Vorbe mari! Vorbe goale! Vorbe mari și goale pentru șmecheri și pentru turnători: vorbe mari și de mare folos și pline de înțeles când le simți răcoarea în iezerul de foc și le poți gusta farmecul experimental.' - Nicolae Steinhardt (Monahul N
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 februarie
Ortodoxe Sf. Cuv. Isidor Pelusiotul; Sf. Sfințit Mc. Avramie Greco-catolice Sf. cuv. Isidor Pelusiotul. Romano-catolice Sf. Gilbert, pr. Sfântul Cuvios Isidor Pelusiotul este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 4 februari