DESTINAȚII DE WEEKEND: Sfârșit de săptămână în București și în țară
* Micro-expoziția 'Unirea Principatelor Române în creația pictorului Eugen Ispir (1909-1974)', dedicată evenimentului istoric din 24 ianuarie 1859, va fi accesibilă publicului, din 24 ianuarie, la sediul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) de pe Calea Victoriei. Micro-expoziția va putea fi vizitată, până pe 20 februarie, de miercuri până duminică, între orele 9.00 - 17.00.
Conform unui comunicat de presă al MNIR, expoziția are o dublă însemnătate și substrat, omagiind nu doar Unirea înfăptuită pe 24 ianuarie 1859, ci și moștenirea artistică a unui pictor prea puțin cunoscut, Eugen Ispir. Cu acest prilej, vor fi expuse pentru prima dată șase lucrări de artă plastică din patrimoniul muzeului pe care artistul le-a consacrat temei Unirii Principatelor.
Sursa foto: Muzeul Național de Istorie a României/Facebook
Cele trei picturi în ulei pe carton, respectiv cele trei lucrări de artă grafică realizate în tempera pe carton se remarcă nu doar prin caracterul lor inedit, ci și prin ocurența subiectului lor în întreaga operă artistică a pictorului Eugen Ispir. Cu o predilecție spre naturi statice și peisaje, cu incursiuni discrete în genul portretului, manifestările tributare evenimentelor istorice sunt conjuncturale și periferice în raport cu temele de interes, evidențiază https://www.mnir.ro/.
Lucrările aflate în patrimoniul MNIR și etalate în cadrul acestui proiect expozițional sunt cu atât mai valoroase, ilustrând scene istorice de care pictorul se apropie în chip insolit, la aproape un secol de la desfășurarea lor. O atenție deosebită îi acordă lui Alexandru-Ioan Cuza, atât din ipostaza de prefect de Galați, cât și de ales ca domn al celor două principate, însă recognoscibile sunt și alte câteva figuri marcante și hotărâtoare în 'periplul dobândirii unității naționale': Mihail Kogălniceanu, generalul Ioan Emanoil Florescu, domnitorul Grigore Al. Ghica și Moș Ion Roată, căruia Ispir îi acordă prim-planul unei compoziții reprezentând Divanul Ad-hoc al Moldovei din 1857, potrivit sursei citate.
* Teatrul Național Iași marchează împlinirea a 166 de ani de la Unirea Principatelor Române cu un nou eveniment organizat în cadrul proiectului 'ReUniuni Teatrale', cea de-a zecea ediție a Turneului Unirii prin artă 'Teatrul Românesc București - Iași - Chișinău'. Cu acest prilej, trupa Teatrului Național 'Mihai Eminescu' (TNME) din Chișinău revine pe scena Sălii Mari cu două spectacole: 'Chirița în concert la Chișinău', programat pe 24 ianuarie, de la ora 19.00, și 'Grădina de sticlă', programat pe 25 ianuarie, de la aceeași oră, anunță https://teatrulnationaliasi.ro/.
'Chirița în concert', spectacol muzical de Ada Milea, cu un scenariu inspirat de piesele lui Vasile Alecsandri și Matei Millo, este cel mai nou proiect al Naționalului din Chișinău, care a avut premiera pe 14 decembrie 2024. Textul și muzica sunt semnate de Ada Milea și Anca Hanu.
Sursa foto: Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" Iaşi/Facebook
Din distribuție fac parte: Chirița - Angela Ciobanu; Bârzoi - Petru Oistric; Guliță - Anatol Durbală; Aristița și Calipsița - Alexandru Pleșca, Ghenadie Gâlcă; Luluța - Diana Decuseară, Leonaș - Dan Melnic; Șarlatanii - Petru Marginean, Mihai Zubcu; Vasile Alecsandri - Valentin Strișcov
'Matei Millo a fost actorul care a adus în scenă tradiția jocului travesti pentru rolul Chiriței. Ada Milea recurge la acest procedeu, dar într-o altă formulă. Chirița de la TNME este seducătoare, carismatică și, bineînțeles, inimoasă și focoasă, gata să mănânce foc de dragul odraslelor sale neprețuite: zurliul Guliță - copchil cu barbă, Aristița și Calipsița - fetile meli, rupti din steli, sturlubatica și fermecătoarea Luluța, prinsă într-o colivie aurită, și tot alaiul din celebra piesă: Șarlatanii - surprinzători în matrapazlâcurile lor, Conu Bârzoi - candidat la primar, incitantul Leonaș, într-o paradă de deghizări neașteptate, și un personaj surpriză - Vasile Alecsandri, care, imperturbabil, urmărește de pe soclu, derularea accelerată a acțiunilor'', evidențiază Teatrul Național 'Mihai Eminescu', Chișinău.
Sursa foto: Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" Iaşi/Facebook
Chirița este personajul comic și jovial, dar și subversiv în același timp, căci ea ''a asigurat conexiunea între cele două maluri de Prut, atunci când ideologia sovietică instrumentaliza narativul a două literaturi și două limbi', au mai transmis reprezentanții TNME.
'Grădina de sticlă' după Tatiana Țîbuleac, în regia lui Petru Hadârcă, a avut premiera pe 12 septembrie 2024, în cadrul Reuniunii Teatrelor Naționale Românești la Chișinău. Romanul 'Grădina de sticlă' a fost distins cu Premiul Uniunii Europene pentru Literatură - 2019.
Dramatizarea este semnată de Mariana Onceanu. Din distribuție fac parte: Lastocika - Diana Decuseară-Onică, Lastocika în copilărie, Tamara - Corina Rotaru, Tamara Pavlovna - Angela Ciobanu, Zahar Antonovici - Anatol Durbală, Șurocika - Mihaela Strâmbeanu, Bella Isaakovna - Anișoara Bunescu, Katiușa, Asistenta 1 - Olesea Sveclă, Raia, Varea - Tatiana Lazăr, Tonea, Asistenta 2 - Doriana Zubcu-Marginean, Polcovnicul - Ion Mocanu, Rodion Eduardovici, Chira, Bețivul 1 - Iurie Focșa, Lioncik - Alexandru Pleșca, Maricica, Greta - Rusanda Radvan, Pavlik - Petru Marginean, Oxanka - Draga-Dumitrița Drumi, Dmitri, Bețivul 2 - Vlad Ropot, Radu - Igor Babiac.
'Romanul Grădina de sticlă de Tatiana Țîbuleac m-a răscolit profund și m-a scos din starea de confort interior. M-a făcut să văd lumea dintr-o altă perspectivă, din câteva ipostaze diferite: am simțit amarul din gura unui copil orfan, spaimele unei femei legate de feminitatea sa, golul din sufletul unui om în căutarea disperată de repere identitare. Această confesiune, care ba izbucnește cu furie și cruzime, ba trece în meditație lirică, ba taie meticulos firul în patru sau mușcă ironic, te face să te întrebi prin ce minune un copil abandonat și neiubit, violat în anii adolescenței, ajunge să fie un om bun care să iubească și să ofere iubire? Luată de la orfelinat, numită Lastocika, crescută de o rusoaică într-un Chișinău dominat de limba rusă, în care curtea era legiune, orfana crește în căutare de iubire, de înțelegere, de repere cu care s-ar putea identifica. Limba maternă, limba română o ține înrădăcinată în albia cultural-identitară și îi deschide calea sper conexiunea cu lumea liberă. Sunt sigur că destinul personajului Lastocika - Rândunică e despre mulți dintre noi, și nu mă pot desprinde de gândul că la scară largă e despre Basarabia - Moldova Țara de Jos. Spectacolul nu oferă răspunsuri, cum nici cartea nu o face. Și sperăm că, la fel ca romanul, spectacolul nostru va genera conexiuni empatice și va provoca la meditație', a explicat regizorul Petru Hadârcă, citat pe https://tnme.md/.
Sursa foto: Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" Iaşi/Facebook
* Pe 26 ianuarie, începând cu ora 10.00, are loc parada breslelor tradiționale săsești din Agnita - 'Fuga Lolelor 2025'.
Străzile pitorești ale orașului Agnita, din județul Sibiu, se vor anima și îmbrăca în culori vibrante în cadrul evenimentului organizat de 'Breasla Lolelor'. Această zi promite o călătorie în timp și o conexiune profundă cu tradițiile locale, transmite site-ul https://www.colinele-transilvaniei.ro/.
Foto: (c) ROMULUS BRUMA (C) / AGERPRES FOTO
Parada începe la ora 10 pe strada Avram Iancu, și continuă cu prezentarea personajelor tradiționale la intersecția Dacia (10.15), expoziția personajelor tradiționale în fața Primăriei (10.30), punct culminant al prezentării personajelor tradiționale la intersecția Chirpăr, urmat de deschiderea oficială a paradei (11.30) și apoi ''Fuga Lolelor' pe străzile împrejmuitoare ale orașului (11.30-18.00), anunță organizatorii.
Fuga Lolelor, un obicei al sașilor agnițeni, desfășurat anual, iarna, odată cu înmânarea lăzii de breaslă noului staroste ales, este o manifestare precreștină, fiind strâns legată de simbolistica alungării iernii și a spiritelor rele, evidențiază https://breaslalolelor.ro/.
Foto: (c) ROMULUS BRUMA (C) / AGERPRES FOTO
Legenda lolelor spune că locuitorii din Agnita, retrași în cetatea fortificată din Agnita, asediați de turci, decimați de boli și din ce în ce mai puțini, descurajați și speriați, au intenționat să se predea. Doar un miracol ar fi reușit să-i mai salveze, iar miracolul a venit sub înfățișarea unui demon înspăimântător, care cu sunete asurzitoare de bici și urlete a reușit sa-i pună pe fugă pe atacatori. Acesta era de fapt o femeie curajoasă, îmbrăcată în haine bărbătești, pe care a cusut zdrențe, și-a pus o mască și și-a legat tălăngi de corp, ieșind în pocnete de bici și urlând la poarta cetății. Turcii au fugit speriați eliberând orașul. Femeia se numea Ursula, iar în amintirea ei, anual, localnicii se îmbracă în costume specifice și sărbătoresc 'Urzelntag'- ziua Ursulei. Mai târziu lolele (calfe mascate și înarmate cu bici) asigurau trecerea lăzii de breaslă către următorul staroste, păzind astfel cu strășnicie ceea ce avea breasla mai de preț, lada de breaslă, mai explică sursa citată. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschhidere: 'Fuga Lolelor', eveniment desfăşurat,în centrul istoric al Sibiului, cu prilejul împlinirii a zece ani de la înfiinţarea Asociaţiei 'Breasla Lolelor'.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Academicianul Marius Andruh a fost ales președinte al Academiei Române (fișă biografică)
Academicianul Marius Andruh a fost ales, la 7 aprilie 2026, noul președinte al Academiei Române. El a întrunit, în cel de-al doilea tur de scrutin, 84 de voturi 'pentru' din cele 157 de voturi expri
DOCUMENTAR: 95 de ani de la nașterea actorului Amza Pellea (7 aprilie)
În urmă cu 95 de ani se năștea în Oltenia, la Băilești, județul Dolj, Amza Pellea, care avea să devină unul dintre cei mai mari actori de teatru și film ai României. Memorabilul Nea Mărin sau celebrele figuri din istoria României, precum Decebal sau Mihai Viteazul, sunt doar câteva dintre personajele cărora, cu mult har, le-a dat viață și care a
7 aprilie - Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (ONU)
Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (1994) este marcată la 7 aprilie. La data de 23 decembrie 2003, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția (A/RES /58/234) prin care decreta data de 7 aprilie, la care a început, în 1994, genocidul din Rwanda, drept zi internațională de reflecție asupra genocidului din Rwand
7 aprilie - Ziua mondială a sănătății (OMS)
Ziua mondială a sănătății este marcată, anual, pe 7 aprilie, iar în 2026, face apel la oamenii de pretutindeni să susțină știința. Sub tema 'Împreună pentru sănătate. Alături de știință', Ziua mondială a sănătății lansează o campanie, de un an, care va celebra puterea colaborării științifice pentru a proteja sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor și a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Marți (Denie); Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei Greco-catolice Marțea Mare. Sf. cuv. ep. Gheorghe Mărturisitorul; Sf. m. Caliopie. Denia Mirelui Romano-catolice Sf. Ioan Baptist de La Salle, pr.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 aprilie
Este a 97-a zi a anului 2026. Au mai rămas 268 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 19 h 50 m. Luna răsare la 00 h 51 m și apune la 09 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Naistul Gheorghe Zamfir
'Naist de renume internațional, compozitor, dirijor, muzician de marcă, poet, pictor și creator de naiuri, Gheorghe Zamfir este un simbol al României, un brand de țară, cu care ne mândrim. Socotit de presa străină cel mai strălucit reprezentant al muzicii naționale în peisajul artistic mondial, interpretul s-a bucurat de calificative surprinzătoare, chi
DOCUMENTAR: 200 de ani de la nașterea pictorului Gustave Moreau (6 aprilie)
Gustave Moreau s-a născut la Paris într-o familie bogată din clasa de mijloc, la 6 aprilie 1826. Tatăl său, arhitect, s-a asigurat că Moreau a primit o educație în domeniul clasicilor, în timp ce mama sa, o muziciană talentată, l-a adorat din cauza sănătății sale precare din copilărie. Ea și-a amintit mai târziu că a desenat neîncetat de la v&ac
6 aprilie - Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (ONU)
Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (IDSDP), ce are ca obiectiv recunoașterea puterii sportului în stimularea schimbărilor pozitive și în depășirea barierelor și a granițelor, este marcată în fiecare an pe data de 6 aprilie, potrivit https://www.un.org/. În 2026, Zi
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 6 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Luni (Denie); Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcop de Sirmium; Sf. Ier. Eutihie, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Grigorie Sinaitul; Sf. Cuv. Platonida Duminica a 5-a din Post Greco-catolice Lunea Mare. Sf. m. Eutihie al Constantinopolului; Sf. ep. m. Irineu de Sirmium. Den
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 aprilie
Este a 96-a zi a anului 2026. Au mai rămas 269 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 48 m și apune la 19 h 49 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 23 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Psihologul Florian Ștefănescu-Goangă
Florian Ștefănescu-Goangă a fost un psiholog de prestigiu, membru corespondent al Academiei Române, politician și rector al Universității din Cluj, fiind considerat fondatorul școlii clujene de psihologie experimentală. Discipol al lui Wilhelm Wundt la Leipzig, el a jucat un rol crucial în modernizarea sistemului academic și de cercetare din România î
5 aprilie - Ziua Automobilistului
Ziua Automobilistului este marcată în fiecare an la 5 aprilie, dată la care, în 1904, a fost înființat Automobil Clubul Român, de către un grup de automobiliști amatori, constituiți în Adunarea Generală, desfășurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din București. Prima asociație a automobiliștilor din țara noastră,
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea actorului Gregory Peck (5 aprilie)
Înalt și izbitor de chipeș, cu o prezență impunătoare și o voce profundă și rezonantă, Gregory Peck a fost unul dintre cei mai respectați actori ai cinematografiei. Gregory Peck a apărut în peste 60 de filme de-a lungul unei cariere care s-a întins din anii 1940 până la începutul anilor 2000. Demnitatea, umanitatea și integritatea
5 aprilie - Ziua internațională a conștiinței (ONU)
Ziua internațională a conștiinței - International Day of Conscience (ONU), marcată la 5 aprilie, urmărește promovarea unei culturi a păcii prin dragoste și conștiință, menționează www.un.org. Adunarea Generală a ONU a declarat această zi cu scopul de a crea condiții de stabilitate și bunăstare, de relații pașnice și prietenoase bazate pe respectarea drepturilor omului și a l