Poetă, eseistă, publicistă și redactor, membră titulară a Uniunii Scriitorilor, Ileana (Elena) Mălăncioiu s-a născut în comuna Godeni, județul Argeș, la 23 ianuarie 1940.

Între 1963 și 1968 a urmat cursurile Facultății de Filozofie din București, cu lucrarea 'Locul filozofiei culturii în sistemul lui Lucian Blaga'. În 1975 și-a luat doctoratul cu tema 'Vina tragică (Tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka)', conform https://acad.ro/.

Poeta Ileana Mălăncioiu, 1997.

Foto: (c) MARIUS MACSENTIAN/Arhiva istorică AGERPRES

A debutat în revista 'Luceafărul', în 1965, când era studentă.

A fost repartizată la Televiziunea Română, de unde a trebuit să plece în 1971, ca urmare a unei intervenții cu privire la tezele lui Nicolae Ceaușescu despre cultură.

 A XII-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte 'Gaudeamus' - Carte de învăţătură; lansarea volumului 'Crimă şi moralitate' semnat de Ileana Malancioiu. În imagine: Eugen Negrici, critic literar şi Ileana Malancioiu. \r\n, 2006

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/Arhiva istorică AGERPRES

În 1980 a fost angajată la revista 'Viața Românească'. În 1987 și-a dat demisia, ca protest împotriva cenzurii. După 7 luni, la insistența președintelui Uniunii Scriitorilor, Dumitru Radu Popescu, care nu-i acceptase demisia, a revenit la 'Viața Românească'. A fost responsabilă a numărului 2/1989 al revistei și a protestat, alături de Petru Creția, Răzvan Theodorescu, Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu, prin retragerea propriilor colaborări, din cauza interzicerii post-mortem a lui Constantin Noica și a scoaterii unui text al lui din sumar. Ca urmare, s-a revenit asupra acestei măsuri și s-a tipărit revista, dar apoi a fost interzisă de cenzură.

După 1989, Ileana Mălăncioiu a fost redactor-șef adjunct la revista 'Viața Românească', iar ulterior, redactor-șef la Editura Litera. A susținut rubrici permanente la revistele '22' și 'România literară' și la ziarul 'Cotidianul'.

A participat la dezbateri TV, la întâlniri cu cititorii și la festivaluri de poezie și colocvii din Paris, Roma, Madrid, Barcelona, Stockholm, Visby, Padova, Veneția, Torino, Budapesta, Praga, Sarajevo, Rodos, Salonic, Ierusalim, Belfast, Dublin, Chișinău, Genova etc.

Dintre volumele de poezie, amintim: 'Pasărea tăiată' (1967), 'Către Ieronim' (1970), 'Inima reginei' (1971), 'Crini pentru domnișoara mireasă' (1973), 'Ardere de tot' (1976), 'Peste zona interzisă' (1979), 'Sora mea de dincolo' (1980), 'Linia Vieții' (1982), 'Urcarea muntelui' (1985). 'Urcarea muntelui' a fost retras din librării, cu interzicerea comentării lui prin ordin al Securității. În 1992 a fost reeditat la Editura Litera, într-o ediție necenzurată și adăugită, în care au apărut și poemele autoarei din numărul 2/1989 al revistei 'Viața Românească', scrie https://acad.ro/.

A publicat și antologii, între care: 'Poezii' (1973), 'Cele mai frumoase poezii' (1980), 'Ardere de tot' (1992), 'Poezii' (1996), 'Linia vieții' (1999), 'O sută și una de poezii' (2015), 'Undeva deasupra' (2018).

Poeta şi eseista Ileana Mălăncioiu susţine, la Universitatea de Vest din Timişoara, prelegerea cu titlul 'Dincoace de zona interzisă', în cadrul seriei 'Conferinţele UVT'.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

A publicat și volume în limbi străine: 'Peste zona interzisă' / 'A travers la zone interdite' (1984); 'Peste zona interzisă' / 'Across the forbidden zone' (1985); 'Skarseldsberget' ('Muntele purgatoriu', 1995); 'Four Contemporary Romanian Poets (Mircea Ciobanu, Dan Laurențiu, Ileana Mălăncioiu, Ioanid Romanescu'), 1998; 'Jeronims (1999); 'Sora mea de dincolo' / 'My sister beyond' (2003); 'Legend of the Walled-up Wifee' ('Legenda femeii zidite', 2012); 'Trois poetes roumains (Ileana Mălăncioiu, Matei Vișniec, Constantin Acosmei'), 2013; 'Comme pleurent les âmes seules' (2016); 'La vertebra' (2018) etc.

În 2018 a susținut recitaluri ample de poezie, urmate de dezbateri la Teatrul Național din București, în Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara și la Sediul Filialei din Iași a Academiei Române.

Este membră titulară a Uniunii Scriitorilor din 1970; membră în Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor, între anii 1983 și 1995.

Foto: (c)  VIOREL LAZARESCU/AGERPRES FOTO

Dintre premiile și distincțiile deținute, amintim: Premiul național 'Mihai Eminescu', 1995; Marele premiu pentru poezie 'Lucian Blaga', 1997; Premiul 'Alia' acordat de 'Adevărul literar și artistic', 1997; Premiul național pentru literatură, decernat de Uniunea Scriitorilor, 2003; Marele Premiu 'Prometheus' pentru Opera Omnia 2009 al Fundației Anonimul; Premiul 'Constantin Brâncoveanu', acordat de Fundația Alexandrion, 2016. În anul 2000 a fost decorată cu Ordinul Național 'Steaua României', în gradul de Comandor, pentru merite excepționale în domeniul artei și al promovării culturii. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)