Via Appia, una dintre primele și cele mai importante rețele de drumuri ale umanității, a fost înscrisă în iulie 2024 în Patrimoniul Mondial al Umanității, cu prilejul celei de-a 46-a sesiuni ale Comitetului Patrimoniului Mondial al agenției UNESCO a ONU, potrivit Associated Press și https://www.ancient-origins.net.

''Regina Viarum'' (''Regina Drumurilor'') a conecta inițial Roma cu Capua, iar ulterior Brundisium (portul Brindisi din sud), potrivit https://www.unesco.it. La momentul construirii a reprezentat cu adevărat o revoluție în domeniul rețelei civile de drumuri și în ce privește infrastructura militară strategică, potrivit https://www.ancient-origins.net.

Decizia care a fundamentat construirea acestui culoar, deopotrivă civil, comercial, social cultural dar și militar strategic, a constat în posibilitatea desfășurării și alimentării logistice a trupelor romane în confruntarea militară cu samniții. Aceștia din urmă, civilizație italică din zona sud-centru a peninsulei (astăzi Abruzzo, Molise și Campania), au fost inițial aliați militari ai romanilor în alte conflicte pentru ca ulterior să se lupte în timpul războaielor samnite (343-290 î. Hr), încleștări formidabile pentru armata romană și care au deschis drumul spre sudul peninsulei și spre viitoarele campanii spre Mediterana și spre Est, potrivit https://www.warhistoryonline.com și https://www.unrv.com.

Primul sector al acestei șosele istorice a fost construit în perioada 312 - 308 î. Hr. de către cenzorul roman Appius Claudius Caecus, ulterior consul, praetor, precum și primul autor roman cunoscut de proză latină scrisă, fiul dictatorului roman Gaius Claudius Crassus. Primul apeduct roman, Aqua Appia, a fost construit tot de el, indică https://imperiumromanum.pl/.

Demersul lui Appius Claudius Caecus a vizat realizarea unui coridor militar crucial, care să unească Roma, capitala, de regiunile îndepărtate din sud. Înaintea construirii acestui culoar, singurele drumuri exterioare capitalei erau etrusce și serveau în principal pentru a ajunge în Etruria, regiune din centrul peninsulei, potrivit https://www.ancient-origins.net.

Victoria romanilor în cel de-al doilea război cu samniții (326-304 î. Hr.) s-a datorat și succesului construirii Via Appia, conform https://www.worldhistory.org/ și https://engineeringrome.org. Planurile inginerilor romani vizau amenajarea drumului pe zona de coastă pentru a evita atacurile samniților și traversarea rapidă a regiunilor printr-o mobilitate sporită pentru trupele romane, pentru curieri și pentru comercianți, conform https://engineeringrome.org. Pe Via Appia, structurile armatei romane se puteau deplasa într-un ritm de viteză de 40 de km pe zi, chiar și în condiții de vreme aspră.

După victoria în cel de-al doilea război cu samniții, Via Appia, care asigura traseul facil de la Roma la Capua, a fost continuată, printr-o traversare a peninsulei de pe coasta de vest spre coasta de est, până la Brundisium (Brindisi), lucrările desfășurându-se până în 264 î. Hr, menționează https://engineeringrome.org.

Împăratul Traian a vrut să scurteze această distanță de deplasare de la Beneventum (Benevento) la Brundisium (Brindisi), prelungind Via Appia, printr-o variantă pe zona de coastă în est între anii 108-110 d. Hr. și pe care a denumit-o Via Traiana, indică https://www.romanoimpero.com/ și https://www.unesco.it.

În documentul de motivare a introducerii Via Appia în Lista Patrimoniului Mondial, agenția internațională a ONU a scos în evidență faptul că ''a fost realizat inițial ca un drum strategic pentru cuceriri militare, pentru a permite avansarea spre Est și spre Asia Minor'', menționează cotidianul britanic The Guardian, potrivit https://www.ancient-origins.net.

''Via Appia a permis ulterior orașelor pe care le-a conectat să se dezvolte și au apărut noi așezări, facilitând producția agricolă și comerțul'', conform declarației UNESCO.

Partea inițială de 17 km a drumului de piatră cubică este protejată în cadrul parcului arheologic Appia Antica din sudul Romei, atrăgând entuziaști ai istoriei antice, vizitatori care se plimbă, cicliști. Această porțiune are în imediata sa apropiere apeducte antice romane și vile, iar în subsol se regăsește o rețea de catacombe unde sunt îngropați primii locuitori ai Romei convertiți la creștinism, potrivit https://www.ancient-origins.net.

Este format din 22 de secțiuni, într-un remarcabil ansamblu de lucrări de inginerie, ilustrând în prezent nivelul avansat din punct de vedere tehnic al inginerilor romani în construcția de drumuri și în proiecte civile de inginerie, indică Associated Press. Întreaga zonă este parc arheologic protejat.

Includerea Via Appia în lista Patrimoniului Mondial UNESCO exemplifică semnificația sa istorică și culturală. Potrivit UNESCO, Via Appia ilustrează ''îndemânarea tehnică avansată a inginerilor romani în construirea drumurilor, în proiectele de inginerie civilă, în infrastructură și lucrări de reconversie a terenurilor, precum și o serie extinsă de structuri monumentale incluzând, de exemplu, amfiteatre, băi, arcuri de triumf, basilice, apeducte, canale, poduri, fântâni publice.''

Dosarul de candidatură pentru introducerea Via Appia în Patrimoniul Mondial UNESCO a fost avansat de Ministerul italian al Culturii și a fost susținut de o coaliție de 73 de municipalități, 15 parcuri, 12 orașe și provincii, patru regiuni (Lazio, Campania, Basilicata și Puglia), 25 universități italiene și străine, și de Comisia pontificală pentru arheologie sacră. Această susținere largă arată importanța istorică și culturală reprezentată de Via Appia pentru Italia și pentru cultura și patrimoniul mondiale.

În iulie 2024, cu prilejul anunțării deciziei privind introducerea Via Appia în Patrimoniul UNESCO, ministrul italian al culturii a catalogat decizia drept ''o bornă prestigioasă'', apreciind ''valoarea universală excepțională a unei activități de inginerie extraordinară care de-a lungul secolelor a fost esențială pentru schimburile culturale, sociale, comerciale cu Mediterana și cu Estul''. Roberto Gualtieri, primarul Romei, a împărtășit aceleași sentimente, descriind Via Appia drept ''un simbol al întregii civilizații'', conform https://www.ancient-origins.net.

Vizitatorii parcului arheologic Via Appia pot păși prin apropierea acelorași elemente de piatră care odinioară au fost purtate de legiunile romane, de comercianți sau de călători. Parcul oferă o experiență bogată, în care anticele ruine și eforturile moderne de conservare coexistă pe cel mai important traseu al Romei.

În prezent, Via Appia, un muzeu extraordinar în aer liber încă din anii 1800, rămâne testamentul ingeniozității romane și a întinderii cuprinzătoare a Imperiului Roman. Secțiunile păstrate ale drumului și atracțiile sale arheologice din împrejurimi oferă perspective neprețuite privind ingineria romană, cultura și istoria. Includerea Via Appia în Patrimoniul Mondial UNESCO marchează importanța istorică și va contribui, deopotrivă, la protejarea sa pentru generațiile viitoare, potrivit Associated Press și https://www.ancient-origins.net. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: whc.unesco.org