Publicist, scriitor, istoric literar, editor, om politic, secretar administrativ al ASTREI, luptător pentru drepturile naţionale ale românilor din Transilvania, Octavian Codru Tăslăuanu şi-a adus o contribuţie deosebită la pregătirea, realizarea şi desăvârşirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Octavian Codru Tăslăuanu s-a născut la 1 februarie 1876, în satul Bilbor, judeţul Harghita, şi era fiul preotului Ioan Tăslăuanu. A urmat liceul la Năsăud, Braşov şi Blaj, absolvind în 1895. În 1898 se înscrie la Universitatea din Bucureşti, luându-şi licenţa în litere în 1902, se menţionează în lucrarea "Guverne şi guvernanţi (1916-1938)", (autori Ion Mamina şi Ioan Scurtu, Ed. Silex, Bucureşti, 1996).

Numit secretar la Consulatul general al României la Budapesta, a îndeplinit această funcţie în perioada aprilie 1902-august 1906. De la începutul anului 1903 conduce revista tinerimii universitare ''Luceafărul'', pe care o pune în serviciul ideii de unitate naţională, notează sursa citată. Astfel, Octavian C. Tăslăuanu a decis să facă din această revistă literară a tineretului studenţesc şi o tribună de propagandă naţională, de trezire a conştiinţei româneşti unitare.

În toamna anului 1906 preia, la Sibiu, postul de secretar administrativ al ASTREI - Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, funcţie pe care o deţine până în 1914.

În iunie 1914, ca ofiţer al armatei austro-ungare, a fost mobilizat pe frontul din Galiţia. Ajuns după câteva luni în Romania, se pronunţă pentru intrarea acesteia în război de partea Antantei. După intrarea României în război, în august 1916, numeroşi reprezentanţi ai românilor din Transilvania, Banat şi Bucovina s-au implicat în acţiuni prin care au susţinut cauza unităţii naţionale româneşti, militând pentru înfăptuirea deplinei unităţi a statului român. Printre figurile reprezentative în acest sens s-a numărat şi Octavian C. Tăslăuanu, alături de Vasile Lucaciu, Vasile Stoica, Ioan Moţa, Onisifor Ghibu, Ioan I. Nistor, Ghiţă Popp, Sever Bocu, Octavian Goga, Traian Vuia, Filaret Doboş ş.a.

După intrarea României în război, între militarii mobilizaţi se aflau şi mulţi refugiaţi transilvăneni, bănăţeni şi bucovineni, înrolaţi ca voluntari. Tânărul gazetar Octavian C. Tăslăuanu s-a înscris ca ofiţer voluntar în armata română, cu gradul de locotenent, pe care îl avusese în armata austro-ungară. El a fost încadrat ca ofiţer de informaţii la Divizia 7 Infanterie, aparţinând de Corpul IV Armată, se arată în volumul ''Luptători sub steagul Marii Uniri. Activitatea românilor aflaţi în străinătate 1916-1920'' (Constantin I. Stan, Ed. Paideia, Bucureşti, 2010).

Reprezentanţii refugiaţilor transilvăneni şi bucovineni aflaţi în România au făcut demersuri repetate pe lângă guvernul român în vederea organizării unui corp de voluntari. Astfel, un memoriu din 1/14 septembrie 1916, redactat de Octavian C. Tăslăuanu şi semnat de mai mulţi exponenţi ai românilor refugiaţi (Vasile Lucaciu, Onisifor Ghibu, Ioan I. Nistor, Dimitrie Marmeliuc ş.a.), cerea Consiliului de Miniştri de la Bucureşti să ''încuviinţeze organizarea de regimente ardelene şi bucovinene, care să se compună din foştii soldaţi români ai armatei austro-ungare, veniţi în România în cursul războiului, şi din prizonierii români din Rusia, care vor trebui aduşi în România'', se arată în volumul ''Istoria militară a poporului român'' (Volumul V, Ed. Militară, Bucureşti, 1988).

Precipitarea evenimentelor pe frontul român în ultimele două luni din 1916 a împiedicat transpunerea în practică a acestor proiecte, dar ele au fost reluate pe un plan mai larg curând după retragerea în Moldova. La începutul anului 1917, Octavian C. Tăslăuanu şi-a intensificat acţiunile în vederea aducerii voluntarilor români din Italia, Franţa şi Rusia. El a redactat şi înmânat guvernului român de la Iaşi ''Memoriul asupra înfiinţării Legiunii românilor subjugaţi''. La 13/26 octombrie 1917, Marele Cartier General român a hotărât înfiinţarea Corpului voluntarilor transilvăneni, care a fost constituit la 4/17 noiembrie 1917 la Hârlău.

Octavian Codru Tăslăuanu a fost ales secretar al Comitetului Naţional al românilor emigraţi din Austro-Ungaria, constituit la Odessa în ianuarie 1918.

După realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, s-a aflat în rândurile grupării lui Octavian Goga care a fuzionat cu Partidul Poporului, în martie 1920. A devenit deputat (din 1919) şi senator. A fost, de asemenea, ministru al Industriei şi Comerţului (13 martie-16 noiembrie 1920) şi ministru al Lucrărilor Publice (16 noiembrie 1920-1 ianuarie 1921). După 1932 s-a integrat în rândurile Partidului Naţional Ţărănesc, conform lucrării "Guverne şi guvernanţi (1916-1938)" (autori Ion Mamina şi Ioan Scurtu, Ed. Silex, Bucureşti, 1996).

A realizat un amplu ciclu de scrieri cu caracter autobiografic, intitulate ''Spovedanii'', dar o mare parte dintre operele lui Octavian C. Tăslăuanu au rămas nepublicate până la moartea sa. A murit la 22 octombrie 1942, la Bucureşti.

În cadrul proiectelor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, în colaborare cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, a lansat proiectul intitulat ''GENERAŢIA MARII UNIRI. 100 de intelectuali români din Covasna şi Harghita'', fiind prezentate într-un volum 100 de personalităţi româneşti - printre care şi Octavian Codru Tăslăuanu - din fostele scaune secuieşti, respectiv comitate şi judeţe Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, azi judeţele Covasna şi Harghita, care, prin activitatea lor pusă în slujba păstrării şi afirmării identităţii româneşti din această parte de ţară, au contribuit la pregătirea, înfăptuirea şi consolidarea Marii Uniri.

La 19 septembrie 2018 a avut loc, la Casa memorială ,''Romulus Cioflec'' din Araci, Covasna, vernisajul expoziţiei foto-documentare ,''Personalităţi covăsnene şi harghitene ale Marii Uniri'', proiect din cadrul Programului Naţional Centenarul Marii Unirii, între personalităţile prezentate fiind şi Octavian C. Tăslăuanu, alături de patriarhul Miron Cristea (1868-1938), mitropoliţii Nicolae Colan (1893-1967) şi Alexandru Nicolescu (1882-1941), scriitorul Romulus Cioflec (1882-1955), publicistul şi omul politic Ghiţă Popp (1883-1967) ş.a.

La 15 noiembrie 2023, la Biblioteca ASTRA Sibiu, a avut loc lansarea cărţii "Octavian C. Tăslăuanu - Spovedanii", ediţie îngrijită de dr. George-Bogdan Tofan (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2023). "Avem la dispoziţie, în acest fel, strânse laolaltă, coerent organizate, atent adnotate şi uneori chiar reconstituite din fragmente, scrierile unui reprezentant al elitei intelectuale transilvănene. Chiar şi manuscrisele distruse au fost atent reconstituite. Octavian C. Tăslăuanu face parte din generaţia de patrioţi căreia îi datorăm Marea Unire. Modul discret şi elegant în care a trăit s-a răsfrânt poate şi asupra posterităţii lui, care l-a plasat până acum într-un cvasianonimat. Această stare nedreaptă de lucruri ia sfârşit odată cu publicarea remarcabilei ediţii pe care o aveţi sub ochi. (...) Tăslăuanu este memorialist, evocă lumea Ardealului de altădată, lupta pentru drepturile românilor transilvăneni, mediul literar şi intelectual al tinereţii lui, momentele dramatice ale Marelui Război, luptele politice şi de idei din perioada interbelică. Este însă şi economist, preocupat de dezvoltarea economiei naţionale, de industrie, agricultură şi politicile financiare. Nu în ultimul rând, este un politolog vizionar, patriotul român fiind dublat de un european care visează la formule de punere laolaltă a unor energii, instituţii şi popoare aflate de prea multe ori în conflict unele cu altele", conform lect. univ. dr. Filip-Lucian Iorga, potrivit unui comunicat al Bibliotecii ASTRA Sibiu din 13 noiembrie 2023. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: enciclopediaromaniei.ro